Proiectul ZBOR: spațiu de explorat pentru visurile tinerilor din România

Interviu cu Nicoleta Deliu Pașol – Head of Communication and CSR, BCR

Lansat de BCR ca un demers curajos de transformare educațională, ZBOR este mai mult decât un proiect – este o rețea de hub-uri gândite pentru a răspunde nevoilor reale ale tinerilor din România. Într-un context în care spațiile sigure de învățare și explorare lipsesc aproape cu desăvârșire, ZBOR oferă un cadru în care curiozitatea, exprimarea liberă și dialogul autentic sunt încurajate.

Cu 7 hub-uri funcționale în prezent și un curriculum unitar care acoperă educația financiară, antreprenoriatul, sustenabilitatea, educația digitală și dezvoltarea personală, ZBOR își propune să devină un model scalabil de intervenție în sprijinul unei generații care cere să fie ascultată, înțeleasă și sprijinită.

În acest interviu cu Nicoleta Deliu Pașol, Head of Communication and CSR la BCR, descoperim cum s-a născut proiectul, ce provocări a întâmpinat și cum arată viziunea BCR pentru următorii ani.

1. Cum a fost conceput conținutul educațional al proiectului ZBOR și pe ce nevoi reale ale tinerilor se bazează?

Chiar dinainte de a lansa ZBOR, am lucrat mulți ani cu tinerii la BCR în proiecte naționale ca Școala de Bani. De la bun început, am creat împreună o relație bazată pe învățare reciprocă. Noi i-am introdus în universul educației financiare, iar ei ne-au învățat despre generația lor. Tinerii de azi au ambiție, adaptabilitate și dorință de schimbare, dar se lovesc de lipsa unor spații create pentru ei, unde pot explora, visa și greși într-un mediu sigur și incluziv. De la această nevoie reală am pornit atunci când am dezvoltat conținutul educațional al proiectului ZBOR. Am stat de vorbă cu tinerii și am vrut să-i înțelegem. Ne-am dat seama că au nevoie să fie ascultați pentru a putea căpăta încredere în ei și în aspirațiile lor.

Prin modul în care dezvoltăm curriculumul ZBOR, ne dorim să democratizăm accesul la educație  oferind același gen de conținut tuturor tinerilor din România – de la cei din orașe mici până la cei din inima Bucureștiului. Cu alte cuvinte, pe lângă activități contextualizate, adaptate fiecărui hub în parte, este important să avem un curriculum comun care să fie folosit în toate orașele în care există un hub ZBOR. Gândim conținutul educațional alături de experți din diferite domenii care creează cursuri pe limba tinerilor. Curriculumul actual acoperă cinci zone: educație financiară, antreprenoriat, sustenabilitate, educație digitală și dezvoltare personală.

2.  Care sunt cele mai mari provocări pe care le-ați întâlnit în lansarea celor 7 hub-uri?

Una dintre cele mai mari provocări? Să facem spațiul terțiar să pară… firesc. Un loc între școală și acasă, unde tinerii să simtă că e al lor, cu adevărat. Într-un context în care astfel de spații lipsesc aproape complet din cultura noastră urbană, am pornit de la zero, construind nu doar un loc fizic, ci și o relație de încredere, comunități de tineri în jurul proiectului.

Una dintre lecțiile importante a fost legată de comportamentul de consum al noii generații. Tinerii din Gen Z își petrec majoritatea timpului în medii digitale și găsesc acolo sensul de comunitate. Tocmai de aceea, una dintre provocări a fost să le arătăm că și un spațiu fizic, dacă e construit împreună cu ei, poate deveni un loc relevant, sigur și autentic.

Am ajustat din mers: spațiul este deschis și în afara activităților planificate, am încurajat întâlnirile informale, participarea spontană, co-crearea programelor. ZBOR este un proces viu, în care învățăm alături de tineri și adaptăm constant – cu empatie, cu răbdare și cu o convingere fermă că încrederea se clădește în timp, prin prezență reală și dialog deschis.

3.  Ce rol își propune BCR să joace în dezvoltarea tinerilor  din România?

ZBOR este un spațiu de explorat, un spațiu pentru întrebări reale, ritm personal și încredere în potențialul fiecărui tânăr. Prin ZBOR, aducem aproape de tineri cu resurse utile, comunități sigure și mentori care oferă răbdare, nu presiune. Construim contexte în care conversațiile sincere despre bani, viitor și alegeri devin parte din parcursul tinerilor. Încrederea se formează în timp, cu pași mici și sprijin constant – exact ceea ce aduce și ZBOR în comunitate.

4.  Ce ați învățat după primele luni de funcționare și ce ați schimba?

Până acum, ni s-a confirmat ceva ce știam deja din proiectele anterioare – tinerii din România sunt curioși, creativi și îndrăzneți. Au nevoie de încredere și sprijin pentru a-și putea întinde aripile. Vor să fie ascultați și vor ca ideile lor să conteze – lucruri pe care le pot găsi la ZBOR. Ne-ar plăcea să extindem activitățiile educaționale, pentru a răspunde și mai bine nevoilor pe care le exprimă direct – cu voce tare sau prin faptele lor.

Învățăm în continuare alături de tineri. Zilnic. Dar un lucru e clar: atunci când li se oferă spațiu, susținere și resurse, știu foarte bine ce vor. Și tocmai de aceea suntem aici nu doar pentru a-i susține, ci pentru a lucra împreună – cu respect, curiozitate și încredere reciprocă.

5.  Cum vedeți extinderea proiectului în următorii 2-3 ani?

Extinderea proiectului în următorii 2-3 ani înseamnă mai mult decât deschiderea unor noi huburi.  ZBOR vine la pachet cu o schimbare culturală: recunoașterea rolului pe care tinerii îl pot juca în viața socială, economică și civică.

Ne dorim ca, în următorii ani, ZBOR să devină un model scalabil de intervenție pentru generațiile tinere – cu impact măsurabil în educație, angajabilitate și implicare civică. Iar acest drum îl construim împreună, pas cu pas, cu încredere și perseverență.

Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Sustainability Index Magazine nr. 3. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Andreas Rasche – Copenhagen Business School: Cum să ieșim din capcana „Bullshit-ului” în sustenabilitate

În lumea corporativă de astăzi, „bullshit-ul” poate să apară sub multe forme și în diverse situații. Însă, conform lui Andreas Rasche, nu este doar o expresie populară, ci și un concept academic riguros. Profesor de Afaceri în Societate la Centrul pentru Sustenabilitate din cadrul Copenhagen Business School și Decan Asociat al programului MBA fulltime al CBS, Andreas și-a dedicat cariera studierii sustenabilității corporative.

Este autorul a șapte cărți, a publicat peste 60 de articole academice și studii de caz și a colaborat cu organizații precum Națiunile Unite, Organizația Mondială a Sănătății și Comitetul de Coordonare al UN Global Compact LEAD.De-a lungul anilor, el a analizat modul în care companiile abordează sustenabilitatea, observând că multe ajung să fie prinse într-un cerc vicios al conformării, al angajamentelor goale și al oportunităților ratate. De multe ori, sustenabilitatea este tratată ca un exercițiu birocratic, în care respectarea reglementărilor primează în fața impactului real.

În acest interviu exclusiv pentru Sustainability Index Magazine, Andreas analizează modul în care mentalitatea axată pe conformitate împiedică organizațiile să vadă adevăratul scop al sustenabilității: crearea de valoare pe termen lung, reducerea riscurilor și realizarea unei diferențe concrete. Descoperă argumentele lui Andreas, care susține că afacerile trebuie să se elibereze de abordarea „doar business case și nimic în plus” și să adopte sustenabilitatea în mod autentic, chiar și atunci când reglementările nu o impun.

1.  În articolul dumneavoastră „Bullshit and Organization Studies”, explorați felul în care „bullshit”-ul poate fi atât funcțional, cât și disfuncțional în cadrul organizațiilor. Ați putea împărtăși cele mai provocatoare concluzii? Privind spre viitor, care credeți că este cel mai mare punct orb în discursul actual despre sustenabilitatea corporativă?

În primul rând, deși poate părea surprinzător, „bullshit”-ul este un concept academic serios, în ciuda denumirii. Ne-am bazat reflecțiile pe observațiile profesorului Harry Frankfurt de la Princeton cu privire la acest subiect. El susține că, spre deosebire de mincinoși – care, de regulă, știu că mint – cei care practică „bullshit”-ul pur și simplu nu sunt interesați dacă ceea ce spun este adevărat sau fals.

„Bullshit”-ul este, într-un anumit sens, un discurs gol de conținut, iar cei care îl folosesc nu urmăresc adevărul, ci mai degrabă vor să impresioneze. Gândiți-vă, de exemplu, la Donald Trump, care este un exemplu perfect. De multe ori minte, dar și mai frecvent face afirmații fără substanță, doar de dragul de a spune ceva.

Una dintre concluziile noastre principale a fost că, în anumite contexte, acest tip de discurs poate avea totuși o funcție. Luați, de exemplu, interviurile de evaluare a performanței angajaților – șeful vrea să fie convingător și să lase o impresie pozitivă, dar fără să spună neapărat lucrurile pe nume.

Un punct vulnerabil major în discursul despre sustenabilitate este că nu reflectăm suficient asupra motivului fundamental pentru care aceasta contează cu adevărat. Companiile sunt adesea prea concentrate pe inițiative de conformare și caută cu disperare un model de afaceri care să justifice sustenabilitatea. Într-o anumită măsură, pot înțelege această abordare, dar ea vine și cu un cost: orbește.

Avem nevoie de o reflecție mai profundă asupra scopului real al implicării în sustenabilitate, iar acest lucru presupune, uneori, să acceptăm adevăruri incomode – cum ar fi faptul că este nevoie urgentă de acțiune și de impact real, indiferent dacă legea impune asta sau dacă există un beneficiu economic imediat.

2. Capabilitățile „Nordic Nine” pun un accent puternic pe transparența în educație. Cum vedeți aplicarea acestui principiu în raportarea de sustenabilitate, mai ales în contextul noilor cerințe CSRD care evoluează în Europa? Poate transparența, de una singură, să genereze o schimbare corporativă reală sau este nevoie de mecanisme de aplicare mai ferme?

Copenhagen Business School a dezvoltat capabilitățile „Nordic Nine” ca un fel de „Stea a Nordului” – un reper care ghidează educația în toate programele noastre. Este un exercițiu extrem de valoros pentru o școală de afaceri de dimensiunea noastră. Multe dintre aceste capabilități sunt esențiale pentru implementarea eficientă a reglementărilor privind sustenabilitatea, cum este și cazul CSRD. De exemplu, una dintre capabilități vorbește despre a fi competitiv și, în același timp, empatic – o combinație care contează enorm când vine vorba de raportare și de procesele de due diligence.

Transparența poate sprijini schimbarea la nivel organizațional. Dacă vrei să gestionezi și să reduci emisiile de carbon, ai nevoie de date concrete, colectate pe mai mulți ani, pentru a putea evalua progresul. Altfel, e ca și cum ai naviga fără busolă. Nu cred că aplicarea mai strictă a reglementărilor, în sine, va face raportarea mai relevantă. Relevanța este dată de companii, care trebuie să analizeze cu adevărat semnificația datelor pe care le colectează.

3. Rolul școlilor de afaceri în formarea liderilor cu o viziune regenerativă este mai relevant ca niciodată. Ați subliniat, de asemenea, importanța cunoașterii bazate pe știință în educația pentru sustenabilitate. Cum putem reduce decalajul dintre rigoarea academică și realitățile practice ale luării deciziilor în mediul de afaceri, unde presiunile financiare pe termen scurt predomină adesea?

Trebuie să facem cunoașterea academică mai accesibilă – și nu mă refer doar la a pune la dispoziție articole sau cărți pentru publicul larg. Avem nevoie să traducem rezultatele cercetărilor în practici concrete, care să poată fi integrate în mediul de afaceri și în elaborarea politicilor publice.

Cercetarea academică poate arăta clar că orientarea excesivă pe termen scurt este o strategie înșelătoare – atât în ceea ce privește supraviețuirea pe termen lung a companiilor, cât și impactul lor asupra sustenabilității. Totuși, trebuie să ne uităm și la partea care primește aceste informații. Este nevoie ca managerii și factorii de decizie politică să fie dispuși să aibă încredere în știință și să-și reanalizeze deciziile în lumina acestor date.

4. Ați vorbit despre importanța autenticității în cazul companiilor responsabile – și anume că este necesar să trăiască valorile pe care le declară. Având în vedere presiunile de reglementare din ce în ce mai mari, credeți că firmele acționează din convingere sau doar reacționează la cerințele de conformare?

Cred că una dintre greșelile majore ale reglementărilor incluse în Pactul Verde European – precum CSRD și CSDDD – a fost că nu am reușit să transformăm discursul despre conformare într-un discurs despre creare de valoare.

În cele din urmă, multe companii percep aceste reglementări ca pe o povară financiară, ceea ce le determină să le implementeze fără convingere. Astfel, sustenabilitatea ajunge să fie tratată strict ca o obligație legală. Iar atunci când pornești de la o perspectivă exclusiv de conformare, este firesc să nu generezi beneficii semnificative pentru organizație – ceea ce, la rândul său, întărește viziunea inițială că „nu merită”. Este un cerc vicios.

Pentru a ieși din el, companiile trebuie să reflecteze asupra (1) valorilor proprii ca organizație și (2) valorii pe care reglementările o pot aduce, fie că vorbim de o mai bună gestionare a riscurilor sau de investiții strategice în capitalul uman.

5.  Multe companii din România sunt încă la început de drum în ceea ce privește integrarea sustenabilității. Ce pași concreți le-ați recomanda celor care vor să meargă dincolo de conformare și să creeze un impact real? Și, dacă ați face o predicție curajoasă despre viitorul sustenabilității în Europa în următorul deceniu, care ar fi aceea?

Dacă sunteți la început, începeți prin a vă pune o întrebare esențială: De ce ne implicăm în sustenabilitate? Această întrebare aparent simplă obligă la o reflecție sinceră asupra valorilor companiei și asupra potențialului de creare de valoare.

Companiile pot avea motivații diferite pentru a se implica în sustenabilitate – și este perfect în regulă. Important este să clarificați această motivație și să o integrați în deciziile de management.

În ceea ce privește o predicție pentru următorul deceniu, cred că vom asista la o tensiune crescândă între ambițiile declarate ale Europei privind Pactul Verde și capacitatea reală a continentului de a le atinge. În prezent, Uniunea Europeană încearcă să reformuleze Pactul Verde pentru a-l face mai compatibil cu logica competitivității economice.

Este o mișcare de înțeles, având în vedere schimbările din contextul economic și politic. Dar această recalibrare va genera tensiuni, pentru că realitățile economice și necesitatea unor acțiuni curajoase în domeniul sustenabilității nu se aliniază întotdeauna în mod armonios.

Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Sustainability Index Magazine nr. 3. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Gemma Webb – CEO RetuRO SGR: The DRS is a concrete step towards a more responsible and sustainable future for Romania

As Europe moves steadily toward a green transition, Romania has the chance to position itself as a regional leader in sustainability. Gemma Webb, CEO of RetuRO SGR, the company administrating the Deposit-Return System in Romania, explains how the implementation of the DRS marks a significant advancement in the country’s environmental strategies.

1. This is the third year since the Deposit-Return System has been operational in Romania. How has the DRS made a difference to Romania’s efforts towards sustainability?

In many ways, the DRS is a turning point for Romania. Being the largest fully integrated system of its kind globally and one of the most ambitious circular economy projects in the region, the DRS has demonstrated that Romania can successfully implement an efficient and impactful system of this scale.

From the very start, the DRS has proven its effectiveness in encouraging sustainable practices, contributing decisively to strengthening the local circular economy. The impact created by the DRS is visible both socially and economically: a cleaner environment, the development of the local recycling industry and the creation of new business opportunities. In just our first year of operation, we collected approximately 3.5 billion beverage containers and delivered over 230,000 tons of high-quality materials to recyclers. That’s a game-changer for both environmental protection and economic development.

But one of the most exciting outcomes is the cultural shift we’re seeing. People now see packaging not as waste, but as a valuable resource. That’s a fundamental change. The fact that more than half of Romanians constantly use the system confirms to me that this project has a real impact on society and gives a chance for other similar projects to take shape. When the mechanisms are well set up, people naturally get involved in the process. The DRS is a concrete step towards a more responsible and sustainable future for Romania.

2. Can Romania become a leading destination for sustainable investments in the region?

The DRS is not just an environmental initiative, but a multisector investment platform. If we look at the economic impact of the Romanian DRS, RetuRO has created 800 green jobs in our counting and sorting centers plus our HQ alone.

On top of that, the system has generated demand for logistics infrastructure, traceability technologies, IT platforms and systems, recycling capacities and local production of sustainable packaging. The recycling industry is a great example. The DRS provides not only a steady flow of high-quality materials – PET, glass, aluminium, month by month, but also generates expansion and investment opportunities for this industry in order to ensure the necessary processing capacities for the increasing quantities of materials handed in for recycling through the DRS.

We see, therefore, how sustainability creates real and predictable economic value.

3. What makes Romania an attractive place for sustainability-focused investors?

Romania offers a unique competitive advantage in the region — a large and growing market where systemic changes, such as DRS, can generate rapid scale-up and long-term predictability.

Romania offers not only compliance with European regulations, but also tangible opportunities for vertical development – from technology and production, to local partnerships and regional integration.

The implementation of the Deposit-Return System in Romania marks a significant advancement in the country’s environmental strategies. The DRS not only helps Romania meet European recycling targets but also demonstrates the country’s efforts towards a greener future and its commitment to the transition towards sustainable solutions. For any investor interested in sustainability-centered opportunities, that is a strong sign of stability.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Sustainability Index Magazine no. 3. You can flip through it here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

ESG și economie sustenabilă: Raiffeisen Bank primește scor 62 de la Sustainable Fitch

Ratingul ESG „3” evidențiază angajamentele băncii privind decarbonizarea, finanțarea economiei reale și dezvoltarea durabilă

Raiffeisen Bank România a primit din partea Sustainable Fitch ratingul ESG „3”, cu un scor de 62, ceea ce reflectă progresul semnificativ al băncii în implementarea strategiei de sustenabilitate la nivel operațional și în activitatea de creditare.

„Acest rating ESG reflectă progresele realizate în consolidarea guvernanței, gestionarea responsabilă a riscurilor de mediu și sociale și sprijinirea tranziției către o economie durabilă. Ne oferă un reper independent pentru a calibra în continuare strategia de finanțare și politicile interne și pentru a prioritiza acțiunile viitoare. Vom continua să susținem proiecte care generează valoare pe termen lung pentru clienții noștri, comunități și economie.” – Roxana Barbato, Director ESG și Sustenabilitate, Raiffeisen Bank România.

Evaluarea Sustainable Fitch reflectă performanța, angajamentele și modul în care Raiffeisen Bank România integrează criteriile de mediu, sociale și de guvernanță în strategia, activitatea și procesele sale de management.

Astfel, în dimensiunea de mediu, în 2024, Raiffeisen Bank a continuat finanțările sustenabile, acestea reprezentând 24% din totalul finanțărilor acordate destinate clienților corporate, iar 39% din noile credite ipotecare au fost acordate pentru clădiri cu certificat de performanță energetică clasa A sau superioară. În paralel, banca monitorizează și raportează emisiile operaționale din Scope 1, 2 și 3, precum și emisiile finanțate, angajându-se să reducă intensitatea emisiilor finanțate din portofoliul corporate cu 21,6% până în 2030, contribuind totodată la obiectivul grupului Raiffeisen Bank International de reducere a emisiilor operaționale cu 42% până în 2030, în vederea atingerii neutralității climatice până în 2050.

În dimensiunea socială, banca a alocat 1,7 miliarde lei pentru credite încadrate ca sociale, destinate clienților corporate, susținând proiecte cu impact pozitiv asupra comunităților și economiei reale.

În ceea ce privește guvernanța corporativă, Raiffeisen Bank respectă standardele internaționale privind drepturile omului și aplică cele mai bune practici de guvernanță, asigurând integrarea responsabilă a criteriilor ESG în procesele decizionale.

Prin aceste demersuri, Raiffeisen Bank își reafirmă angajamentul de a susține dezvoltarea durabilă și de a contribui activ la atingerea obiectivelor de sustenabilitate pe termen lung.

Despre Raiffeisen Bank România

Raiffeisen Bank, bancă universală de top, cu capitalizare și lichiditate solide activează pe piața bancară din România deservind aproximativ 2,3 milioane de clienți, persoane fizice și juridice. 

De peste 25 de ani, Raiffeisen Bank susține mediul economic din România, oferind produse și servicii financiare dezvoltate pentru a acoperi nevoile clienților. Având ca principiu fundamental responsabilitatea, contribuie la dezvoltarea societății prin finanțarea economiei reale și sustenabile. Totodată, este implicată în comunitate, prin susținerea a 5 piloni de dezvoltare: educație, ecologie urbană, sport ca stil de viață sănătos, inovație și nu în ultimul rând, artă și cultură. 

Despre Sustainable Fitch

Sustainable Fitch Ratings oferă o soluție globală pentru evaluarea performanței de mediu, sociale și de guvernanță pentru toate clasele de active, la nivel de entitate, cadru și instrument, ajutând comunitatea financiară să ia decizii mai bune și mai bine informate. A dezvoltat un cadru de analiză modular, care îi permite să furnizeze o  evaluare independent, precum și un set monitorizat de ratinguri Sustainable Fitch, inclusiv Rating de Entitate, Rating de Cadru și Rating de Instrument.

Ratingurile Sustainable Fitch indică performanța unei entități, angajamentul acesteia și integrarea considerentelor de mediu și sociale în activitatea, strategia și managementul său, precum și eficacitatea guvernanței. Ratingurile sunt acordate pe o scară de la „1” la „5”, unde „1” reprezintă cel mai bun nivel, iar „5” cel mai slab, precum și sub formă de scoruri de la „0” la „100”, unde „0” este cel mai slab, iar „100” cel mai bun.

Sursa: Comunicat de presă Raiffeisen Bank România

Interview with Marco HÖßL, CEO Kaufland Romania and Republic of Moldova: Shaping the Future, Plate by Plate

How Kaufland Romania Promotes Nutrition, Sustainability, and Community Health

From hundreds of products tailored to special dietary needs, to nutrition education in schools, hot meals in vulnerable communities, and support for local producers — Kaufland is building an ecosystem where healthy choices become accessible, natural, and impactful. Through strategic investments and long-term partnerships, the company is redefining the role of a food retailer in public health and Romania’s sustainable development.

1. Kaufland has become a leader in promoting a healthy lifestyle in Romania. Why do you consider nutrition a strategic priority for the company?

Kaufland is a company that stays connected to customer needs and adapts its strategic directions accordingly. In our stores, customers can find a wide range of healthy and sustainable products that support a balanced and affordable diet.

A survey conducted by Kaufland and Plan B Association shows that 65% of children under 14 consume sweets daily, and 43% drink carbonated beverages weekly. As a food retailer, we not only have the responsibility but also the ability to influence food choices — not just through what we place on shelves, but through how we inform, inspire, and support better decisions.

Under the motto “Good Nutrition – Now and in the Future,” we invest in projects that promote balanced eating, food waste reduction, sustainable alternatives, and the consumption of local products. This is a strategic direction with a direct impact on the health of the communities we serve. Reducing sugar, salt, and fat content in our private label products, increasing the consumption of plant-based and lactose-free alternatives, as well as encouraging the intake of whole grains and plant-based proteins are just a few examples of nutrition solutions we consider sustainable for people and the environment.

2. The Akademia Kinderland and NutriCOOLtura projects reach thousands of children every year. What concrete impact have you observed in the communities where these initiatives are implemented?

Nutrition doesn’t stop at the shelf. It also means education — and education starts early. A child who understands not just what healthy eating means but why it’s important will make better choices, influence their family, and grow into a more conscious adult.

Akademia Kinderland is an example of early intervention with visible effects. For 8 years, the caravan has traveled across the country teaching children through play how to eat healthily, why it matters what they put on their plate, and what a balanced diet looks like.

NutriCOOLtura, launched in 2024 in partnership with Edenred and the United Way Foundation, brings nutritional education into schools — through film, music, and creative materials. It’s an effective way to deliver useful information in a way children can understand.

3. Kaufland’s assortment includes hundreds of private label products for special diets, such as K-free or K-bio. How do you decide which products to bring to stores, and how do you respond to customers with special dietary needs?

By listening to them. For some, healthy eating is a choice. For others, it’s a necessity. That’s why we’ve built a dedicated assortment with over 1,300 organic, vegan, gluten-free, or lactosefree products. The K-free private label is designed to be both accessible and high quality, specifically targeting those who need special dietary options. The entire K-free pasta range is produced by a local manufacturer, and the products are distributed throughout our store network in the 8 countries where we operate.

Listing decisions are based on demand, dialogue with communities, and strategic partnerships. For over 6 years, we’ve collaborated with the Romanian Association for Gluten Intolerance. Together, we brought Romania a Guinness World Record for the largest gluten-free pasta serving and organized the first national awareness campaign “Romania Without Gluten”: 10 cities, 1,500 participants in information sessions, 870 tests for celiac disease, and 370 doctors trained in a program accredited by the College of Physicians.

4. An emotional example is the ongoing support for the Ponorâta community. What has personally impacted you from this experience?

The fact that education can truly change lives. Ten years ago, only two children attended school in Ponorâta. Today, the classrooms are full, the kindergarten has been expanded, students go on to high school, and some even dream of attending university.

Kaufland has been present there since 2015. The daily hot meal and social vouchers offered for school attendance and performance have been essential. In a community where daily food is not guaranteed, a warm lunch can make the difference between school dropout and a real chance for a better future.

What impacted me personally? The children’s joy when receiving a new backpack, their curiosity, their growing confidence to dream further. Ponorâta is not a story about charity. It’s a lesson about potential, patience, and long-term impact.

5. Kaufland Romania invests not only in customers but also in its team — with medical services, sports activities, and health initiatives. How do you see the connection between employee well-being and the company’s long-term success?

Healthy people build healthy companies. At Kaufland, we foster an organizational culture that prioritizes employee well-being — from free medical services to nutrition campaigns, sports activities, and preventive health initiatives.

We constantly invest in the physical and emotional health of our colleagues because we know that motivation, retention, and performance come when people feel respected and supported. Caring for employees is not a perk — it’s the foundation of a successful long-term business.

6. Romania faces serious challenges related to children’s nutrition. What more do you think the business environment should do to support public health?

Romania has one of the highest rates of childhood obesity in Europe. It’s a major problem, and solutions cannot come only from the state or a single company. A collective effort is needed — government, companies, NGOs, parents, specialists. Everyone has a role. The business sector has the power to implement, to scale, and to innovate. And if it truly wants to contribute to public health, it needs to move beyond image-focused CSR to interventions with real impact — long-term, in schools, in communities, in mindset.

7. How is Kaufland’s sustainability commitment reflected in purchasing decisions from local producers and the expansion of the vegan and plant-based product portfolio?

In our procurement policy, we prioritize local partnerships. Specifically, over 85% of the food products at Kaufland are Romanian.

In 2024, the value of goods and services purchased from local suppliers exceeded 2.93 billion euros — an approach that supports the economy, reduces environmental impact, and ensures freshness on the shelf.

At the same time, we are continuously expanding our range of vegan and plant-based products. Although this segment is still niche, interest is growing — and our K- take it veggie private label offers sustainable, affordable, and relevant options for new consumption habits.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Sustainability Index Magazine no. 3. You can flip through it here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Interviu cu Gemma Webb, CEO RetuRO SGR: SGR este un pas concret către un viitor mai responsabil și mai sustenabil pentru România

Pe măsură ce Europa avansează în direcția tranziției verzi, România are șansa de a se poziționa ca lider regional în domeniul sustenabilității. Gemma Webb, CEO RetuRO SGR, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare în România, explică modul în care implementarea SGR reprezintă un progres important pentru strategiile de mediu ale țării.

1. Acesta este al treilea an de funcționare a SGR în România. Ce impact a avut sistemul asupra eforturilor țării pentru un viitor sustenabil?

În multe privințe, SGR reprezintă un moment de cotitură pentru România. Fiind cel mai mare sistem complet integrat de acest tip la nivel global și unul dintre cele mai ambițioase proiecte de economie circulară din regiune, SGR a demonstrat că România poate implementa cu succes un sistem eficient, cu impact la scară largă.

Încă de la început, SGR și-a dovedit eficiența în promovarea practicilor sustenabile, contribuind la consolidarea economiei circulare la nivel local. Rezultatele sunt vizibile: mediul e mai curat, industria locală de reciclare se dezvoltă și apar noi oportunități de afaceri.

În primul an, am colectat ~3,5 mld. de ambalaje SGR și am predat 230.000t de materiale către reciclatori. Este o schimbare majoră atât pentru protecția mediului, cât și pentru dezvoltarea economică.

Una dintre cele mai mari reușite este schimbarea de mentalitate pe care o observăm: ambalajele nu mai sunt văzute ca deșeuri, ci ca resurse valoroase. Faptul că peste jumătate dintre români folosesc constant sistemul îmi confirmă că proiectul are un impact real în societate și deschide calea pentru inițiative similare. Când mecanismele sunt bine puse la punct, implicarea oamenilor vine firesc. SGR este cu siguranță un pas spre un viitor mai responsabil pentru România.

2. Poate deveni România o destinație de top pentru investițiile sustenabile din regiune?

SGR nu este doar o inițiativă de mediu, ci o platformă de investiții. Dacă analizăm impactul economic al SGR în România, vedem că RetuRO a creat 800 de locuri de muncă verzi în centrele de sortare și la sediul central. Pe lângă acestea, sistemul a generat cerere pentru infrastructură logistică, soluții de trasabilitate, platforme și sisteme IT, capacități suplimentare de reciclare și producție locală de ambalaje sustenabile. SGR nu doar că asigură un flux constant de materiale de înaltă calitate – PET, sticlă, aluminiu – ci și generează oportunități pentru extinderea și modernizarea industriei de reciclare. Vedem, așadar, cum sustenabilitatea generează valoare economică reală și predictibilă.

3. Ce face ca România să fie un loc atractiv pentru investitorii interesați de sustenabilitate?

România oferă un avantaj competitiv unic în regiune – o piață în plină dezvoltare, unde schimbările sistemice, precum SGR, pot fi implementate rapid și pot aduce predictibilitate pe termen lung.

România nu doar că respectă reglementările europene, dar oferă și oportunități concrete de dezvoltare pe verticală – de la tehnologie și producție, la parteneriate locale și integrare regională.

Implementarea SGR în România reprezintă un pas important în consolidarea strategiilor de mediu ale țării. SGR nu doar că ajută România să-și îndeplinească obiectivele europene privind reciclarea, dar demonstrează și angajamentul țării către un viitor mai verde. Pentru orice investitor interesat de oportunități centrate pe sustenabilitate, acesta este un semnal clar de stabilitate.

Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Sustainability Index Magazine nr. 3. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Interviu cu Marco HÖßL, CEO Kaufland România și Republica Moldova: Modelăm viitorul, farfurie cu farfurie

Cum promovează Kaufland România nutriția, sustenabilitatea și sănătatea comunității

De la sute de produse dedicate dietelor speciale, la educație nutrițională în școli, mese calde în comunități vulnerabile și susținerea producătorilor locali – Kaufland construiește un ecosistem în care alegerile sănătoase devin accesibile, firești și de impact. Prin investiții strategice și parteneriate pe termen lung, compania redefinește rolul retailerului în sănătatea publică și în dezvoltarea durabilă a României.

1. Kaufland a devenit un lider în promovarea unui stil de viață sănătos în România. De ce considerați nutriția o prioritate strategică pentru companie?

Kaufland este o companie conectată la nevoile clienților și își adaptează direcțiile strategice pe măsura acestora. În magazinele noastre pot găsi o gamă largă de produse sănătoase și sustenabile prin intermediul cărora susținem o nutriție echilibrată și accesibilă. Un sondaj realizat de Kaufland și Asociația Plan B arată că 65% dintre copiii sub 14 ani consumă dulciuri zilnic, iar 43% beau sucuri carbogazoase săptămânal.

Ca retailer alimentar, avem nu doar responsabilitatea, ci și capacitatea de a influența alegerile alimentare. Nu doar prin ce punem pe raft, ci și prin felul în care informăm, inspirăm și sprijinim alegerile mai bune.

Sub deviza „Nutriție bună – acum și în viitor ”, investim în proiecte care promovează alimentația echilibrată, reducerea risipei, alternativele sustenabile și consumul de produse locale. E o direcție strategică, cu impact direct asupra sănătății comunităților în care activăm. Reducerea cantității de zahăr, sare și grăsimi în produsele de marcă proprie, creșterea consumului de produse alternative pe bază de plante și produse fără lactoză, precum și creșterea consumului de cereale integrale și proteine vegetale sunt doar câteva exemple de nutriție pe care le considerăm sustenabile pentru oameni și mediu.

2. Proiectele Akademia Kinderland și NutriCOOLtura ajung anual la mii de copii. Ce impact concret ați observat în comunitățile unde aceste inițiative sunt implementate?

Nutriția nu se oprește la raft. Înseamnă și educație – iar educația începe devreme. Un copil care înțelege nu doar ce înseamnă alimentația sănătoasă, ci și de ce e importantă, va face alegeri mai bune, va influența familia și va deveni un adult mai conștient.

Akademia Kinderland este un exemplu de intervenție timpurie cu efecte vizibile. De 8 ani, caravana străbate țara și îi învață pe copii, prin joacă, cum să mănânce sănătos, de ce contează ce pun în farfurie și ce înseamnă echilibrul alimentar.

NutriCOOLtura, lansat în 2024, în parteneriat cu Edenred și Fundația United Way, aduce educația nutrițională în școli – prin film, muzică și materiale creative. E un mod eficient de a transmite informații utile pe înțelesul copiilor.

3. Sortimentul Kaufland include sute de produse marcă proprie pentru diete speciale, precum K-free sau K-bio. Cum decideți ce produse să aduceți în magazin și cum răspundeți nevoilor clienților cu cerințe alimentare speciale?

Ascultându-i. Pentru unii, o alimentație sănătoasă e o alegere. Pentru alții, e o necesitate. De aceea, am construit un sortiment dedicat, cu peste 1.300 de produse bio, vegane, fără gluten sau lactoză. Marca proprie K-free este gândită pentru accesibilitate și calitate cu adresabilitate către cei care au nevoie de opțiuni alimentare speciale. Întreg sortimentul de paste K-free este realizat de către un producător local, iar produsele sunt distribuite în toată rețeaua de magazine, în cele 8 țări în care activăm.

Deciziile de listare țin cont de cerere, dialog cu comunitățile și parteneriate strategice. De peste 6 ani, colaborăm cu Asociația Română pentru Intoleranță la Gluten. Împreună, am adus României titlul World Guinness Record pentru cea mai mare porție de paste fără gluten și am organizat prima caravană națională de informare „România fără gluten”: 10 orașe, 1.500 de participanți la sesiunile de informare, 870 testări pentru boala celiacă și 370 medici formați într-un program acreditat de Colegiul medicilor.

4. Un exemplu emoționant este sprijinul constant acordat comunității din Ponorâta. Ce v-a marcat personal din această experiență?

Faptul că educația chiar poate schimba vieți. Acum 10 ani, în Ponorâta, la școală veneau doi copii. Astăzi, sălile sunt pline, grădinița a fost extinsă, elevii merg la liceu, iar unii dintre ei visează chiar la facultate.

Kaufland este prezent acolo din 2015. Masa caldă zilnică și tichetele sociale oferite pentru prezență și rezultate școlare au fost esențiale. Într-o comunitate unde hrana zilnică nu e garantată, o mâncare caldă la prânz poate face diferența dintre abandon școlar și o șansă reală la un viitor mai bun.

Ce m-a marcat personal? Bucuria copiilor când primesc un ghiozdan nou, curiozitatea lor, încrederea că pot visa mai departe. Ponorâta nu e o poveste despre caritate. E o lecție despre potențial, răbdare și impact pe termen lung.

5. Kaufland România investește nu doar în clienți, ci și în echipă – cu servicii medicale, activități sportive și inițiative de sănătate. Cum vedeți legătura dintre grijă pentru angajați și succesul pe termen lung al companiei?

Oamenii sănătoși construiesc companii sănătoase. La Kaufland, avem o cultură organizațională care pune pe primul loc starea de bine a echipei – de la servicii medicale gratuite, până la campanii dedicate nutriției, activități sportive și inițiative de prevenție.

Investim constant în sănătatea fizică și emoțională a colegilor noștri, pentru că știm că motivația, retenția și performanța vin atunci când oamenii se simt respectați și susținuți.

Grija pentru angajați nu e un beneficiu. E fundația unui business performant pe termen lung.

6. România se confruntă cu provocări serioase legate de nutriția copiilor. Ce credeți că ar trebui să facă mai mult mediul de business pentru a susține sănătatea publică?

România are una dintre cele mai ridicate rate de obezitate infantilă din Europa. Este o problemă majoră, iar soluțiile nu pot veni doar din partea statului sau unei singure companii. E nevoie de un efort colectiv – stat, companii, ONG-uri, părinți, specialiști. Fiecare are un rol. Mediul de business are forța de implementare, de scalare și de inovație.

Iar dacă vrea să contribuie real la sănătatea publică, trebuie să treacă de la CSR de imagine la intervenție cu impact. Pe termen lung, în școli, în comunități, în mentalitate.

7. Cum se reflectă angajamentul Kaufland față de sustenabilitate în deciziile de achiziție de la producători locali și în extinderea portofoliului de produse vegane și pe bază de plante?

În politica de achiziții, prioritizăm parteneriatele locale. Concret, peste 85% din produsele alimentare de la Kaufland sunt românești.

În 2024, achizițiile de bunuri și servicii de la furnizorii locali au depășit 2,93 miliarde euro – o abordare care susține economia, reduce impactul asupra mediului și asigură prospețimea la raft.

În paralel, extindem constant gama de produse vegane și pe bază de plante. Deși segmentul e încă unul de nișă, interesul este în creștere – iar marca proprie K- take it veggie oferă opțiuni sustenabile, accesibile și relevante pentru noile obiceiuri de consum.

Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Sustainability Index Magazine nr. 3. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

TRANSAVIA obține nivelul Silver în CST Index 2025, cel mai important clasament de sustenabilitate din România

Liderul pieței românești de carne de pui se remarcă prin practici sustenabile, transparență și responsabilitate socială în toate etapele lanțului de producție

TRANSAVIA, liderul pieței de carne de pui din România și una dintre cele mai reputate afaceri de familie cu capital 100% românesc, a obținut un scor de 81 de puncte în urma evaluării realizate deRomania Corporate Sustainability & Transparency Index (CST Index) 2025, cel mai important și complex clasament de sustenabilitate din România, fiind încadrată la nivelul Silver. Acest rezultat reflectă o performanță solidă și consecventă în raport cu criteriile de sustenabilitate analizate în baza a 243 de puncte de date, organizate în11 categorii (Guvernanța sustenabilității, Politica de diversitate, Impact economic, Schimbări climatice și energie, Guvernanța de mediu, Drepturile omului și politica anticorupție, Angajator responsabil, Responsabilitatea privind produsele și marketingul, Investiții în comunități, Lanțul valoric, Impact și aspecte materiale – DMA / Disclosure on Management Approach) și 99 de indicatori.

„Recunoașterea CST Index Silver poziționează TRANSAVIA printre companiile cu performanțe solide într-un context național în care nivelul de raportare și maturitate în domeniul sustenabilității rămâne redus, reflectând munca consecventă a echipei noastre, care zi de zi face totul exact așa cum trebuie și modul în care am ales să acționăm pentru a crește durabil, pe termen lung: cu reguli clare, responsabilitate și transparență”, spun reprezentanții TRANSAVIA.

Prin activitatea sa, liderul pieței avicole din România contribuie în mod constant la bunăstarea oamenilor și a comunităților în care activează, având ca obiectiv principal producerea de alimente sigure și de calitate, esențiale pentru milioanele de familii din țară și de pretutindeni care aleg zilnic din magazine carne de pui produsă în fermele TRANSAVIA. Modelul de afaceri unic în regiune, integrat 100%, de la bob la furculiță, cu facilități proprii, permite trasabilitatea completă a produselor și susține siguranța alimentară, în timp ce protecția mediului și utilizarea responsabilă a resurselor sunt preocupări asumate, reflectate în toate etapele procesului de producție.

„Întreg procesul nostru este gândit circular, astfel încât să valorificăm integral resursele și să reducem pierderile. De exemplu, dacă materia primă provenită din fermele noastre vegetale este utilizată în Fabrica de Nutrețuri Combinate, resturile vegetale și paiele sunt folosite ca așternut pentru păsări. În același timp, materiile secundare rezultate din procesul de producție al nutrețurilor, precum resturi vegetale sau coji de semințe, sunt redirecționate înapoi către agricultură, fie pentru creșterea animalelor, fie pentru fertilizarea culturilor. La fel procedăm și cu subprodusele de origine animală, nedestinate consumului uman, din care recuperăm eficient proteinele și grăsimile în stațiile și fabrica noastră de făinuri proteice. Reușim astfel să evităm producerea de deșeuri și valorificăm 100% produsele rezultate”, explică reprezentanții TRANSAVIA.

Datorită siguranței și calității constante a produselor oferite, a abordării sustenabile, a rapidității și flexibilității în onorarea comenzilor, TRANSAVIA este un partener și un furnizor de încredere pentru mari rețele comerciale, de distribuție și pentru operatorii din segmentul restaurantelor de tip fast-food, consolidându-și astfel an de an poziția de lider de piață.

Romania CST Index 2025 marchează ediția aniversară de 10 ani a clasamentului și se bazează pe o metodologie riguroasă, aliniată la cele mai relevante cadre internaționale de sustenabilitate și raportare non-financiară (CSRD, ESRS, GRI Universal Standards 2021, Dow Jones World Index, Corporate Sustainability Assessment (CSA), Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU (SDGs) și principiile UN Global Compact), asigurând o evaluare cuprinzătoare a performanței economice, de mediu și sociale pe termen lung.

„Raportat la cele 714 companii care au avut peste 500 de angajați în 2024, rezultă că aproximativ 92% dintre companii nu ar depăși pragul de 50% în evaluarea Romania CST Index, în principal din cauza lipsei unui raport sau a unei declarații de sustenabilitate”, se arată în comunicatul The Azores Sustainability & CSR Services agency.

TRANSAVIA este liderul pieței locale de carne de pui, fiind una dintre cele mai importante afaceri de familie, care deține și produce brandurile de carne de pui Fragedo și semipreparate pe bază de carne pui Papane. Cu capital 100% românesc, compania este unul dintre cei mai mari contribuitori la buget și angajatori români, având aproximativ 2.300 de angajați. Este singurul mare producător din regiune care controlează întregul lanț de producție, de la cultivarea cerealelor până la produsul finit livrat consumatorilor. Toți puii provin exclusiv din fermele proprii (reproducție, incubație și creștere) și sunt procesați doar în facilitățile deținute, asigurând trasabilitate completă și standarde constante de calitate și siguranță deplină. În fiecare an, în fermele localizate în 8 județe, abatoarele și fabrica de procesare deținute, afacerea de familie produce peste 120.000 de tone de carne de pui, respectând cele mai înalte standarde de calitate și siguranță alimentară, confirmate prin certificări prestigioase internaționale. Aproximativ 30% din producție este destinată exportului în state europene și pe alte piețe internaționale. În cei peste 34 de ani de activitate, TRANSAVIA a investit constant în modernizare și în tehnologie de ultimă generație și a adoptat inovația ca sursă de creștere sustenabilă a business-ului și de predictibilitate pentru viitor.

Despre TRANSAVIA

TRANSAVIA este liderul pieței avicole locale și una dintre cele mai importante afaceri de familie cu capital 100% românesc. Cu un portofoliu puternic de branduri, precum Fragedo (carne de pui premium) și Papane (semipreparate din carne de pui), TRANSAVIA se poziționează și ca lider în zona de capital de brand, deținând cel mai valoros portofoliul de mărci din industria alimentară, conform topului Brand Finance® Romania 2025. Fragedo, marca emblemă a companiei, este primul brand din România care, în urma evaluării Consiliului Român pentru Publicitate (RAC) a primit dreptul de a purta pe spotul TV sigiliul Marca Etică, ceatestă respectarea principiilor etice și a bunelor practici de publicitate.

De peste 34 de ani, TRANSAVIA se diferențiază printr-un model de afacere complet integrat „de la bob la furculiță”, fiind singurul mare producător din regiune care controlează întregul lanț de producție, de la cultivarea cerealelor până la produsul finit livrat consumatorilor. Toți puii provin exclusiv din fermele proprii (reproducție, incubație și creștere) și sunt procesați doar în facilitățile deținute, asigurând trasabilitate completă și standarde constante de calitate și siguranță deplină. În fiecare an, în fermele localizate în 8 județe, abatoarele și fabrica de procesare deținute, afacerea de familie produce peste 120.000 de tone de carne de pui, respectând cele mai înalte standarde de calitate și siguranță alimentară, confirmate prin certificări prestigioase internaționale. Aproximativ 30% din producție este destinată exportului în state europene și pe alte piețe internaționale. Compania a integrat constant tehnologie de ultimă generație și inovații în procesele sale, folosind echipamente moderne pentru a optimiza trasabilitatea, a reduce risipa și a garanta consistența produselor. De altfel, TRANSAVIA este un pionier al sustenabilității în industria alimentară din România, realizând cea mai mare investiție în energie verde din sector, asigurându-și în mare parte, energia necesară proceselor de producție din surse proprii regenerabile. Începând cu 2019, compania publică Rapoarte de Sustenabilitate, consolidându-și angajamentul față de transparență, responsabilitate și guvernanță solidă. În plus, TRANSAVIA este singura companie românească semnatară a Codului de Conduită al Uniunii Europene privind Practicile Responsabile Comerciale și de Marketing în Sectorul Alimentar.

Cu aproximativ 2.300 de angajați, TRANSAVIA este unul dintre cei mai mari angajatori români. Echipa companiei, formată din profesioniști din multiple arii, fiind fundamentul dezvoltării sustenabile și al reputației solide de care compania se bucură.

TRANSAVIA își extinde operațiunile în domenul producției hranei de animale de companie din regiune, completând astfel modelul său integrat, de la bob la furculiță, cu o nouă verigă, „la bol”, realizând cea mai mare investiție antreprenorială (peste 150 de milioane de euro, din fonduri proprii, prin reinvestera profitului realizat) din regiune, în acest sector.

Sursa: Comunicat de presă TRANSAVIA

SGR România: de la inițiativă națională la reper european

Cel mai mare sistem complet integrat de garanție-returnare din lume transformă deșeurile în resurse valoroase

România, care s-a clasat ani la rând pe ultimul loc în UE la reciclarea deșeurilor din ambalaje, se poziționează astăzi în avangarda economiei circulare europene, demonstrând că un stat cu infrastructură inițială fragilă poate implementa, în timp record, unul dintre cele mai performante sisteme de colectare și reciclare din Europa.

Această evoluție rapidă are loc într-un peisaj european în care multe dintre sistemele de garanție–returnare funcționează de zeci de ani, precum Suedia, cu un SGR operațional de peste patru decenii sau Norvegia, Danemarca și Germania, care l-au introdus între anii 1999 și 2003, potrivit datelor publice analizate de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest).

18 țări din Europa au implementat până în prezent un Sistem de Garanție – Returnare, printre cele mai recente fiind România, Austria, Slovacia, Ungaria sau Irlanda.  

La doi ani de la lansarea sa, Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) din România, operat de RetuRO, nu mai este doar o inițiativă națională de mediu, ci o infrastructură strategică, transformată într-un model european de referință.

SGR-ul din România, cel mai mare sistem complet integrat din lume

Din perspectiva volumelor gestionate și a dimensiunii pieței, SGR România este al treilea ca mărime din Uniunea Europeană, după Germania și Polonia, într-o țară cu aproape 19 milioane de locuitori și o structură demografică semnificativ rurală, potrivit datelor recente RetuRO analizate de CES Bucharest. 

Mai mult, modelul românesc este considerat în prezent cel mai mare sistem de garanție-returnare complet integrat din lume, datorită faptului că funcționează sub o administrație centrală unică, cu un cadru operațional standardizat la nivel național și cuprinde simultan trei tipuri de materiale – PET, metal și sticlă.

Implementarea a fost posibilă printr-un împrumut inițial din partea producătorilor de băuturi de 4 milioane de euro, la care s-a adăugat un împrumut verde contractat de către RetuRO în valoare de 86 de milioane de euro, garantat prin garanții corporative de către producători, iar până în 2029 sunt planificate investiții suplimentare de 70 milioane de euro.

Motor al economiei circulare

Creșterea accelerată a ratelor de returnare este unul dintre principalele semnale ale maturizării sistemului. Dacă în 2024 au fost colectate 3,36 miliarde de ambalaje dintr-un total de 6,1 miliarde puse pe piață, primele zece luni ale anului 2025 arată un salt major: 4,5 miliarde de ambalaje returnate dintr-un total de 5,3 miliarde puse pe piață. Aceasta reprezintă o creștere procentuală de aproximativ 62% a volumului colectat.

În 2024, România, alături de celelalte 14 țări din UE care au implementat SGR, au reușit să colecteze, în total, 88% dintre deșeurile de ambalaje (PET, sticlă și aluminiu).*

Românii returnează ambalajele în punctele de colectare din motivații diferite: tinerii combină recuperarea garanției cu grija pentru mediu, familiile cu copii îl văd ca pe un instrument educațional și moral, iar seniorii se simt utili și implicați în comunitate. De asemenea, sistemul oferă oportunități economice pentru grupurile vulnerabile, generând venituri constante și siguranță financiară de bază.

Investiții masive și efecte multiplicatoare

Performanțele operaționale ale SGR sunt susținute de investiții consistente în infrastructură și tehnologie. Doar în 2025, RetuRO a bugetat investiții de 33,7 milioane lei, cu un efect multiplicator notabil în economie: fiecare leu investit generează aproximativ 0,57 lei valoare adăugată, potrivit datelor analizate de CES Bucharest.

SGR elimină o povară financiară de pe umerii administrațiilor locale

Prin separarea completă a fluxului de ambalaje SGR de cel al deșeurilor municipale, administrațiile locale evită o parte semnificativă din costurile tradiționale de colectare, transport și depozitare. Doar în perioada ianuarie–august 2025, economiile estimate pentru autoritățile locale se situează între 112,2 și 160,7 milioane lei, mai arată studiul RetuRO.

„Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) din România este cea mai mare inițiativă de economie circulară a țării, care livrează constant rate de colectare de peste 80%. În mai puțin de doi ani, sistemul a devenit un reper la nivel european, demonstrând că deșeurile pot fi transformate într-o resursă valoroasă prin cooperare, date și guvernanță bazată pe date certe. România este pregătită să contribuie cu experiență operațională reală la agenda europeană a circularității, oferind informații transparente care sprijină politici eficiente și scalabile. RetuRO și acționarii săi rămân angajați în parteneriat, stabilitate și în promovarea unei economii circulare autentice în întreaga Uniune Europeană”, declară Gemma Webb, CEO RetuRO SGR.

Sistemul a fost conceput pentru a permite reciclarea în circuit închis, în care materialele colectate sunt transformate în același tip de ambalaj.

Această abordare reduce dependența de resurse virgine și contribuie direct la obiectivele europene privind gestionarea sustenabilă a materialelor.

Experiența SGR România, prezentată în dialog la Bruxelles. CES Bucharest a organizat ieri, la Parlamentul European, masa rotundă cu tema „Sistemul de Garanție-Returnare. Parcursul României: De la Implementare la Impact European”, un eveniment dedicat unei discuții asupra modului în care experiența României cu SGR începe să genereze interes și relevanță la nivel european.

Cooperarea între autorități, producători, retaileri și consumatori, precum și o legislație clară și transparența digitală a modelului RetuRO SGR, au fost principalele subiecte abordate în cadrul discuțiilor. Participanții au subliniat că succesul sistemului se datorează nu doar rezultatelor cuantificabile, ci și modului în care acesta a schimbat comportamentele consumatorilor, a încurajat responsabilitatea civică și a demonstrat că un model bine guvernat poate fi scalabil și replicabil în alte state membre.

*UNESDA

Sursa: Comunicat de presă BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest)

De la ESG la AI: o dezbatere despre viitorul economiei sustenabile, cu Tariq Fancy, fost CIO al BlackRock

Tariq Fancy, în prezent profesor la Stanford, a analizat la Bucharest Business School tensiunile dintre investițiile sustenabile, noile tehnologii și leadershipul etic

Conflictul dintre politica pe termen scurt și interesele generației tinere, relația dintre crizele ESG și explozia AI, precum și nevoia unei reconectări a carierelor și a leadershipului la valorile sustenabilității reale – acestea au fost subiectele majore care au dominat dezbaterea susținută de Tariq Fancy, fost Chief Investment Officer pentru investiții sustenabile la BlackRock și actual profesor la Stanford University, în cadrul unui eveniment dedicat viitorului sustenabil, organizat la București.

Politica scurtcircuitată: Top vs. Bottom

Tariq Fancy a explicat publicului din România că adevărata linie de conflict din societățile contemporane nu este între stânga și dreapta politică, ci între viziunea pe termen scurt și cea pe termen lung.
El a subliniat că, în ciuda concentrării media pe polarizarea politică, multe dintre marile probleme sistemice – inclusiv criza climatică – sunt de fapt expresia unei lupte între profitul imediat și beneficiile pe termen lung.

Fancy a denunțat influența disproporționată a banilor în politică, considerând-o o alegere politică intenționată, nu o trăsătură intrinsecă a capitalismului.

Prin lobby-ul și cheltuielile politice excesive, s-a creat un sistem care prioritizează câștigurile trimestriale în detrimentul investițiilor sustenabile și dezavantajează structural interesele generației tinere, obligată să suporte consecințele deciziilor orientate exclusiv spre profit imediat.

Oportunități în criză: ESG și Inteligența Artificială

Tariq Fancy a comparat capacitatea de planificare strategică pe termen lung a Chinei – exemplificată prin avansul său major în industria vehiculelor electrice (EV) – cu tendința de termen scurt a piețelor vestice, dominate de presiunea rezultatelor rapide.

El a tras o paralelă între momentul speculativ actual al Inteligenței Artificiale (AI), marcat de evaluări umflate ale companiilor din domeniu, și corecția prin care trece domeniul sustenabilității (ESG), aflat într-o fază de reevaluare profundă, similară spargerii bulei dot-com.

Această perioadă, a explicat Fancy, oferă o oportunitate rară pentru investitori și profesioniștii orientați spre valoarea reală pe termen lung, care pot contribui la construirea unei economii mai echilibrate și responsabile.

Carieră și viitor: viziunea de la „firul ierbii”

Adresându-se studenților prezenți, Fancy i-a sfătuit să evite „jocul riscant” al predicțiilor pe termen scurt și să se concentreze asupra sectoarelor cu impact concret și durabil, precum tehnologiile climatice, tranziția energetică și soluțiile sustenabile reale.

El a încurajat tinerii să adopte o viziune de la firul ierbii, bazată pe implicare directă și înțelegere practică a transformărilor economice și ecologice.

Pe plan civic și politic, Fancy a accentuat necesitatea organizării generației tinere, pentru ca aceasta să își poată proteja interesele și să asigure reprezentarea echitabilă în procesele decizionale. „Generația voastră trebuie să se organizeze pentru a-și proteja interesele și pentru a construi un sistem politic care să vă reprezinte”, a declarat acesta.

„Dezbaterea cu domnul Tariq Fancy a confirmat rolul esențial al mediului academic în a oferi analize profunde care demască miturile de pe piață. Am oferit studenților și liderilor de business o perspectivă valoroasă, direct de la sursă, despre cum să treacă de la mentalitatea profitului trimestrial la cea a prosperității durabile. Misiunea noastră la Bucharest Business School este de a pregăti lideri care să înțeleagă provocările economice globale pentru a servi interesele societății pe termen lung”, a declarat Prof. Univ. Dr. Vasile Strat, Decan Bucharest Business School (ASE).

„Sustenabilitatea nu înseamnă doar protejarea planetei, ci construirea unui mod mai bun de a trăi și de a face afaceri, unul care pune în echilibru creșterea economică, binele social și grija față de mediu. Așa cum revoluția digitală a schimbat pentru totdeauna lumea muncii, revoluția sustenabilității transformă deja industrii și creează noi drumuri profesionale. Iar cei care aleg să o ignore, riscând să rămână ancorați în trecut, pierd șansa de a face parte din viitorul care se construiește chiar acum”, a declarat, de asemenea, Oana Groșanu, Director Executiv, Ambasada Sustenabilității în România.

Intitulată „A fost generația VOASTRĂ trecută cu vederea?”, dezbaterea cu Tariq Fancy a avut loc la invitația Ambasadei Sustenabilității în România, pe 3 noiembrie 2025, la Bucharest Business School, școala de afaceri a Academiei de Studii Economice din București. Evenimentul a reunit studenți și cadre didactice din ASE și din alte trei universități din România, oferind o analiză critică asupra modului în care sistemele politice și financiare actuale sacrifică beneficiile pe termen lung în favoarea profitului imediat.

Evenimentul face parte din Sustenlandia CEO Forum 2025, un program de referință dedicat sustenabilității în business, organizat de Ambasada Sustenabilității în România (ASR) în parteneriat cu The CSR Agency.

Derulat în perioada 3-4 noiembrie 2025, forumul își propune să conteste narațiunile economice învechite și să ofere argumente economice clare în favoarea sustenabilității.

Pe lângă întâlnirea cu studenții, programul include o conferință publică și o recepție privată, organizată în colaborare cu Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii.

Sursa: Comunicat de presă Ambasada Sustenabilității în România