Ediția aniversară a X-a a Best Practices in Corporate Sustainability a adus în prim-plan companiile care ridică standardele de sustenabilitate în România

Ediția aniversară a X-a a Best Practices in Corporate Sustainability a adus în prim-plan companiile care ridică standardele de sustenabilitate în România

Evenimentul a marcat zece ani de Best Practices in Corporate Sustainability și a evidențiat rolul Romania CST Index ca unul dintre puținele instrumente complexe de evaluare a sustenabilității corporative dezvoltate în Europa Centrală și de Est.

București, 19 iunie 2026 – Ediția aniversară a X-a a evenimentului Best Practices in Corporate Sustainability a avut loc pe 17 iunie 2026, la POINT Hub din București și a reunit lideri din companii, instituții publice, organizații neguvernamentale și profesioniști din domeniul sustenabilității pentru o discuție despre progresul ultimului deceniu, provocările actuale și direcțiile strategice care vor defini următoarea etapă a sustenabilității corporative în România.

Evenimentul a fost organizat în contextul celei mai recente ediții a Romania Corporate Sustainability & Transparency Index – CST Index®, unul dintre puținele instrumente complexe de evaluare ESG și de sustenabilitate corporativă dezvoltate în Europa Centrală și de Est. Ajuns la ediția aniversară de 10 ani, CST Index oferă o analiză detaliată a nivelului de transparență și performanță în sustenabilitate al companiilor din România, pe baza informațiilor publice și a raportărilor de sustenabilitate.

Metodologia Romania CST Index 2025 include 11 categorii, 99 de indicatori și 243 de data points, acoperind teme precum guvernanța sustenabilității, schimbările climatice și energia, guvernanța de mediu, drepturile omului și politicile anticorupție, responsabilitatea față de angajați, lanțul valoric, investițiile în comunități și aspectele materiale specifice industriei. Metodologia CST Index integrează elemente relevante din principalele cadre europene și internaționale utilizate în raportarea și evaluarea sustenabilității, inclusiv CSRD, ESRS, GRI Universal Standards 2021 și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU.

„După zece ani de analiză a pieței, Romania CST Index arată nu doar cine raportează, ci și cât de matur este procesul de integrare a sustenabilității în managementul organizațiilor. Într-un context în care raportarea devine tot mai tehnică, este important să nu pierdem din vedere esența: sustenabilitatea nu este un document, ci un proces prin care o companie își înțelege impactul, riscurile, oportunitățile și responsabilitatea față de ecosistemul în care funcționează”, a declarat Alina Liciu Moldoveanu, fondatoarea Romania CST Index.

Discuțiile din cadrul evenimentului au evidențiat faptul că sustenabilitatea nu mai poate fi tratată ca o funcție separată sau ca un cost marginal, ci trebuie integrată în procesele de decizie, strategie și management al riscurilor.

Livia Toancă, Circularia, a vorbit despre nevoia ca sustenabilitatea să fie integrată în „intelligence layer-ul” organizațiilor, pentru a deveni o sursă reală de avantaj competitiv. Valer Hancaș, Kaufland România, a atras atenția asupra riscului ca, într-un context economic marcat de costuri și presiune inflaționistă, sustenabilitatea să fie percepută ca un cost gestionabil, nu ca o investiție strategică pe termen lung.

Din perspectiva administrației publice, László Borbély, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, a subliniat faptul că România este singura țară din Uniunea Europeană care a introdus profesia de expert în dezvoltare durabilă pentru administrația publică, cu 2.300 de experți activi, dintre care 1.600 la nivel local.

În cadrul discuțiilor dedicate practicilor concrete de sustenabilitate, Cristian Moldovan, Coca-Cola HBC România, a prezentat angajamentele companiei privind atingerea țintei de net zero până în 2040 și returnarea integrală a apei utilizate în operațiuni, în circuitul natural.

Anca Marinescu, RetuRO SGR, a evidențiat faptul că 100% dintre ambalajele colectate prin Sistemul de Garanție-Returnare ajung la reciclatori, cu obiectivul ca fiecare ambalaj colectat să poată deveni, la rândul său, un nou ambalaj.

Panelul de închidere a evidențiat rolul raportării ca proces prin care o organizație identifică zone de îmbunătățire, conectează echipe și transformă concluziile în priorități concrete. Mirela Nemțanu, HOSPICE Casa Speranței, a vorbit despre sustenabilitate ca formă de grijă față de ecosistemul în care funcționează o organizație, menționând reducerea amprentei de carbon cu 30% și dezvoltarea unui spital proiectat de la zero ca o clădire cu consum net zero de energie. Cristian Moldovan a arătat că unele dintre cele mai bune decizii de sustenabilitate nu au fost cele mai ușoare în momentul adoptării, dar au contribuit la crearea unei reziliențe reale în fața schimbărilor economice. Ana Cocîrlea, Raiffeisen Bank, a subliniat că valoarea unui raport de sustenabilitate nu stă doar în documentul final, ci în cele 8-9 luni de proces prin care organizația identifică gap-uri, conectează echipe și își clarifică direcțiile de acțiune. Emil Boncea, Autonom, a adus perspectiva unui profesionist la început de carieră, evidențiind creșterea de zece ori a procentului de mașini electrice din flota Autonom în patru ani și angajamentul companiei de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030.

În cadrul evenimentului au fost recunoscute organizațiile care contribuie la ridicarea standardelor de sustenabilitate prin rezultatele obținute în Romania CST Index 2025 și prin proiectele distinse în cadrul CST Index Best Practice Awards.

La ediția 2025 a Romania CST Index, cele mai mari scoruri au fost obținute de Coca-Cola HBC România și Kaufland România, ambele cu 97 de puncte și recunoaștere Leader / Gold Recognition. Autonom Services și Raiffeisen Bank au obținut 95 de puncte, fiind clasate pe poziția „2nd Highest Scoring” și primind recunoaștere Gold, iar Banca Transilvania, Distribuție Energie Oltenia și Antibiotice au obținut 93 de puncte, cu poziția „3rd Highest Scoring” și recunoaștere Gold.

Evenimentul a confirmat că, deși nivelul de transparență corporativă în sustenabilitate rămâne încă redus la nivelul pieței, există companii care investesc constant în raportare, guvernanță, decarbonizare, economie circulară, responsabilitate socială și integrarea sustenabilității în deciziile de business.

Ediția aniversară a X-a a Best Practices in Corporate Sustainability a fost organizată cu sprijinul partenerilor Coca-Cola HBC România, GreenPoint Management, RetuRO SGR și Stratos.

Despre Best Practices in Corporate Sustainability

Best Practices in Corporate Sustainability este un eveniment anual care aduce împreună companii, lideri și profesioniști care contribuie la dezvoltarea sustenabilității corporative în România. Evenimentul este dedicat bunelor practici, recunoașterii inițiativelor relevante, schimbului de experiență și dialogului între organizații care investesc în transparență, impact și progres pe termen lung.

Construit pe experiența Romania CST Index și pe 10 ani de analiză a pieței, evenimentul oferă o perspectivă amplă asupra modului în care companiile comunică, măsoară și integrează sustenabilitatea în strategie, raportare și proiecte concrete.

Despre Romania CST Index

Romania Corporate Sustainability & Transparency Index – CST Index® este un instrument complex de evaluare a transparenței și performanței companiilor din România în domeniul sustenabilității corporative. Lansat inițial sub denumirea Romania CSR Index, instrumentul urmărește evoluția practicilor de sustenabilitate și raportare ale companiilor, pe baza unei metodologii actualizate periodic, care integrează elemente relevante din standarde și cadre de referință europene și internaționale.

Pentru mai multe informații:
office@sustainabilityindex.ro
www.sustainabilityindex.ro

Roxana Chirițoiu – The Voice of a Generation Shaping the Future

Roxana Chirițoiu works at the European Parliament on the team of one of its Vice-Presidents, where she contributes to shaping European policies on social rights, public health, education, and future skills. She serves on the board of Rethink Romania, supporting the development of long-term strategies for the country’s future, and represents Romania as a Youth Delegate to the Council of Europe, advocating for sustainability, intergenerational equity, and youth civic engagement.

Previously, as Head of Climate Programs at one of the region’s leading social innovation NGOs, she developed educational and civic initiatives for businesses and communities, including the largest climate summit in Central and Eastern Europe. In 2025, she was selected among 50 global young leaders invited to the World Economic Forum in Davos. She also hosts a podcast spotlighting the voices and life stories of seniors who have lived with purpose.

1. This year you represented Romania at the World Economic Forum in Davos – a context in which the voices of young Romanians remain underrepresented on the global stage. What concrete steps do you believe are needed for the contributions of young people to be genuinely integrated into global strategic decision-making processes?

Things don’t happen on their own; intentionality is required. There must be dedicated programs for young delegates, like those at Davos or the Council of Europe, where I have the honor of being Romania’s youth delegate. That’s actually the first step: not leaving young people’s presence to chance, but encouraging it in a structured and consistent way. Nevertheless, mere presence isn’t enough without active participation – and that begins with giving young people confidence. At Davos, we had preparatory sessions to help us understand that we belong there, and that our very presence brings legitimacy to those conversations.

As young people, we sometimes underestimate ourselves because we don’t yet have the same experience as the people we’re sitting at the table with. That’s why it’s essential for someone in a position of power to shake our hand and say “Your place is right here”.

Still, even active participation is not enough if there are no clear mechanisms through which young voices are truly integrated into decisions. We need to build those mechanisms and closely monitor their implementation – we, the youth, must do that ourselves. We must hold politicians accountable when they stop at statements and support, through voting and civic engagement, those who make real space for us in decision-making processes.

2. At the same time, how should current global governance mechanisms be rethought to build genuine bridges between generations around essential topics such as climate change, democracy and civic participation, and fighting social inequalities?

Bridges are built, first and foremost, through listening. Prejudices often arise in communication gaps – in those spaces where we fail to talk to each other. And the big issues – climate change, democracy, civic participation, social inequalities – concern us all, but will have long-term effects especially on younger generations.

I also find it important to recognize the rights of future generations to be represented. At the European level, this is an emerging topic: several countries have already introduced legal provisions to protect the interests of future generations. It’s a powerful signal that we can and must think about decisions not just for today, but also for tomorrow.

3. In the context of the transition to a sustainable economy, companies stand at the crossroads of innovation, competitiveness, and environmental responsibility. From your perspective, what role should the business environment assume to remain relevant and competitive while actively contributing to solving the climate crisis and protecting the planet?

It is indeed a crossroads. But the beautiful thing is that we don’t have to choose one direction at the expense of another. Often, the solution to one challenge also addresses the others. A good example is what we call the “energy trilemma”: the challenge of ensuring clean, affordable, and secure energy all at once. Investments in green energy have the potential to meet all three goals simultaneously. And that’s just one example. We’re already seeing circular business models – such as in the refurbished electronics sector – that not only reduce environmental pressure but also innovate, attract consumers, and become profitable. More often than not, what is good for the planet is also good for people and for business.

4. What innovative approaches and concrete actions would you recommend to young people to help them realize that each of them is an agent of change in shaping the future of society and the planet?

I would encourage young people to look for role models – people in whom they recognize themselves and who show them that it’s possible. Sometimes the idea of becoming an entrepreneur, a politician, or an organizational leader may feel very distant, even impossible. But when you see someone your age, or just a few years older, who succeeded – maybe even from the same town or village as you – suddenly everything becomes more accessible, more real.

I’d encourage them to find these people and reach out to them.

Often, they’re open to helping because they, too, were once supported by someone who believed in them.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Sustainability Index Magazine no. 3. You can flip through it here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Roxana Chirițoiu, Policy Advisor Parlamentul European – Vocea unei generații care construiește viitorul

Roxana Chirițoiu lucrează în Parlamentul European, în echipa unuia dintre vicepreședinții instituției, contribuind la politici europene în domeniul drepturilor sociale, sănătății publice, educației și competențelor viitorului. Este membră în boardul Rethink Romania, unde sprijină dezvoltarea de strategii pe termen lung pentru viitorul țării, și reprezintă România ca Delegată de Tineret la Consiliul Europei, promovând teme precum sustenabilitatea, echitatea între generații și participarea civică a tinerilor.

Anterior, în calitate de Head of Climate Programs în cadrul unuia dintre cele mai influente ONG-uri de inovație socială din regiune, a dezvoltat inițiative educaționale și civice pentru business-uri și comunități, inclusiv cel mai mare summit de climă din Europa Centrală și de Est. În 2025, a fost selectată printre cei 50 de tineri lideri globali invitați la Forumul Economic Mondial de la Davos. Este frecvent speaker pe teme precum dialogul între generații, sustenabilitate și educație, iar prin podcastul său aduce în prim-plan vocile seniorilor și poveștile lor de viață trăită cu sens.

1.  Anul acesta ai reprezentat România la Forumul Economic Mondial de la Davos — un context în care vocea tinerilor români rămâne încă insuficient reprezentată în marile forumuri globale. Care consideri că ar fi pașii concreți prin care contribuția tinerilor ar putea fi integrată cu adevărat în procesele de luare a deciziilor strategice la nivel global?

Lucrurile nu se întâmplă de la sine; e nevoie de intenționalitate. Trebuie să existe programe dedicate tinerilor delegați, ca la Davos sau la Consiliul Europei, unde am onoarea de a fi delegata de tineret a României. Acesta este, de fapt, primul pas: să nu lăsăm prezența tinerilor la voia întâmplării, ci să o stimulăm în mod structurat și consecvent. Dar simpla prezență nu e suficientă, fără participare activă, iar ea începe prin a le oferi tinerilor încredere.

La Davos, am avut sesiuni de pregătire menite să ne ajute să înțelegem că locul nostru este acolo și că însăși prezența noastră oferă legitimitate acelor conversații. Ca tineri, uneori ne subestimăm, pentru că nu avem încă aceeași experiență ca oamenii cu care ne așezăm la masă. De aceea, e esențial ca cineva aflat într-o poziție de putere să ne strângă mâna și să ne spună: „Locul tău e chiar aici”.

Și totuși, nici participarea activă nu este suficientă dacă nu există mecanisme clare prin care vocile tinerilor să fie cu adevărat integrate în decizii. E nevoie să construim aceste mecanisme și să le urmărim atent aplicarea, chiar noi, tinerii. Să cerem responsabilitate de la politicienii care se opresc doar la declarații și să-i sprijinim, prin vot și implicare civică, pe cei care fac loc real pentru noi în procesele decizionale.

2. În același timp, cum ar trebui regândite actualele mecanisme de guvernanță globală pentru a construi punți autentice între generații, în jurul unor teme esențiale precum schimbările climatice, democrația și participarea civică, și combaterea inegalităților sociale?

Punțile se construiesc, în primul rând, prin ascultare. Prejudecățile apar adesea în golurile de comunicare, în acele spații în care nu reușim să vorbim unii cu ceilalți. Iar temele mari, schimbările climatice, democrația, participarea civică, inegalitățile sociale, sunt subiecte care ne privesc pe toți, dar care vor avea un impact de durată mai ales asupra generațiilor tinere. De asemenea, mi se pare important să recunoaștem și dreptul generațiilor viitoare de a fi reprezentate. La nivel european, acesta este un subiect emergent: mai multe state au introdus în lege prevederi care protejează interesele generațiilor ce vor urma. Este un semnal puternic că putem și că trebuie să gândim deciziile nu doar pentru azi, ci și pentru mâine.

3. În contextul tranziției către o economie sustenabilă, companiile se află la intersecția dintre inovație, competitivitate și responsabilitate față de mediu. Din perspectiva ta, ce rol ar trebui să își asume mediul de afaceri pentru a rămâne relevant și competitiv, contribuind activ la soluționarea crizei climatice și la protejarea planetei?

Este, într-adevăr, o intersecție. Dar partea frumoasă este că nu trebuie să alegem o direcție în detrimentul alteia. De multe ori, soluția la o provocare răspunde și la celelalte. Un exemplu este ceea ce numim energy trilemma: provocarea de a asigura energie curată, accesibilă și sigură în același timp. Investițiile în energie verde au potențialul de a răspunde acestor trei obiective simultan. Și acesta e doar un exemplu. Vedem deja modele de afaceri circulare, cum ar fi cele din zona electronicelor recondiționate, care nu doar că reduc presiunea asupra mediului, dar și inovează, sunt atractive pentru consumatori și devin profitabile. De cele mai multe ori, ce este bine pentru planetă este bine și pentru oameni, și pentru business.

4. Ce abordări inovatoare și acțiuni concrete le-ai recomanda tinerilor pentru a-i încuraja să conștientizeze că fiecare dintre ei sunt agenți ai schimbării în modelarea viitorului societății și al planetei?

I-aș încuraja pe tineri să-și caute modele. Oameni în care se recunosc pe ei înșiși și care le arată că se poate.

Uneori, ideea de a deveni antreprenor, politician sau lider de organizație poate părea foarte îndepărtată, chiar imposibilă. Dar în momentul în care vezi pe cineva de vârsta ta, sau cu doar câțiva ani mai mare, care a reușit, poate chiar din același oraș sau sat ca tine, dintr-o dată totul devine mai accesibil, mai real.

I-aș încuraja să îi găsească și să îi contacteze pe acești oameni. De multe ori, sunt deschiși să ajute, pentru că și ei, la rândul lor, au fost sprijiniți de oameni care au crezut în ei.

Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Sustainability Index Magazine nr. 3. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Andreas Rasche – Copenhagen Business School: Cum să ieșim din capcana „Bullshit-ului” în sustenabilitate

În lumea corporativă de astăzi, „bullshit-ul” poate să apară sub multe forme și în diverse situații. Însă, conform lui Andreas Rasche, nu este doar o expresie populară, ci și un concept academic riguros. Profesor de Afaceri în Societate la Centrul pentru Sustenabilitate din cadrul Copenhagen Business School și Decan Asociat al programului MBA fulltime al CBS, Andreas și-a dedicat cariera studierii sustenabilității corporative.

Este autorul a șapte cărți, a publicat peste 60 de articole academice și studii de caz și a colaborat cu organizații precum Națiunile Unite, Organizația Mondială a Sănătății și Comitetul de Coordonare al UN Global Compact LEAD.De-a lungul anilor, el a analizat modul în care companiile abordează sustenabilitatea, observând că multe ajung să fie prinse într-un cerc vicios al conformării, al angajamentelor goale și al oportunităților ratate. De multe ori, sustenabilitatea este tratată ca un exercițiu birocratic, în care respectarea reglementărilor primează în fața impactului real.

În acest interviu exclusiv pentru Sustainability Index Magazine, Andreas analizează modul în care mentalitatea axată pe conformitate împiedică organizațiile să vadă adevăratul scop al sustenabilității: crearea de valoare pe termen lung, reducerea riscurilor și realizarea unei diferențe concrete. Descoperă argumentele lui Andreas, care susține că afacerile trebuie să se elibereze de abordarea „doar business case și nimic în plus” și să adopte sustenabilitatea în mod autentic, chiar și atunci când reglementările nu o impun.

1.  În articolul dumneavoastră „Bullshit and Organization Studies”, explorați felul în care „bullshit”-ul poate fi atât funcțional, cât și disfuncțional în cadrul organizațiilor. Ați putea împărtăși cele mai provocatoare concluzii? Privind spre viitor, care credeți că este cel mai mare punct orb în discursul actual despre sustenabilitatea corporativă?

În primul rând, deși poate părea surprinzător, „bullshit”-ul este un concept academic serios, în ciuda denumirii. Ne-am bazat reflecțiile pe observațiile profesorului Harry Frankfurt de la Princeton cu privire la acest subiect. El susține că, spre deosebire de mincinoși – care, de regulă, știu că mint – cei care practică „bullshit”-ul pur și simplu nu sunt interesați dacă ceea ce spun este adevărat sau fals.

„Bullshit”-ul este, într-un anumit sens, un discurs gol de conținut, iar cei care îl folosesc nu urmăresc adevărul, ci mai degrabă vor să impresioneze. Gândiți-vă, de exemplu, la Donald Trump, care este un exemplu perfect. De multe ori minte, dar și mai frecvent face afirmații fără substanță, doar de dragul de a spune ceva.

Una dintre concluziile noastre principale a fost că, în anumite contexte, acest tip de discurs poate avea totuși o funcție. Luați, de exemplu, interviurile de evaluare a performanței angajaților – șeful vrea să fie convingător și să lase o impresie pozitivă, dar fără să spună neapărat lucrurile pe nume.

Un punct vulnerabil major în discursul despre sustenabilitate este că nu reflectăm suficient asupra motivului fundamental pentru care aceasta contează cu adevărat. Companiile sunt adesea prea concentrate pe inițiative de conformare și caută cu disperare un model de afaceri care să justifice sustenabilitatea. Într-o anumită măsură, pot înțelege această abordare, dar ea vine și cu un cost: orbește.

Avem nevoie de o reflecție mai profundă asupra scopului real al implicării în sustenabilitate, iar acest lucru presupune, uneori, să acceptăm adevăruri incomode – cum ar fi faptul că este nevoie urgentă de acțiune și de impact real, indiferent dacă legea impune asta sau dacă există un beneficiu economic imediat.

2. Capabilitățile „Nordic Nine” pun un accent puternic pe transparența în educație. Cum vedeți aplicarea acestui principiu în raportarea de sustenabilitate, mai ales în contextul noilor cerințe CSRD care evoluează în Europa? Poate transparența, de una singură, să genereze o schimbare corporativă reală sau este nevoie de mecanisme de aplicare mai ferme?

Copenhagen Business School a dezvoltat capabilitățile „Nordic Nine” ca un fel de „Stea a Nordului” – un reper care ghidează educația în toate programele noastre. Este un exercițiu extrem de valoros pentru o școală de afaceri de dimensiunea noastră. Multe dintre aceste capabilități sunt esențiale pentru implementarea eficientă a reglementărilor privind sustenabilitatea, cum este și cazul CSRD. De exemplu, una dintre capabilități vorbește despre a fi competitiv și, în același timp, empatic – o combinație care contează enorm când vine vorba de raportare și de procesele de due diligence.

Transparența poate sprijini schimbarea la nivel organizațional. Dacă vrei să gestionezi și să reduci emisiile de carbon, ai nevoie de date concrete, colectate pe mai mulți ani, pentru a putea evalua progresul. Altfel, e ca și cum ai naviga fără busolă. Nu cred că aplicarea mai strictă a reglementărilor, în sine, va face raportarea mai relevantă. Relevanța este dată de companii, care trebuie să analizeze cu adevărat semnificația datelor pe care le colectează.

3. Rolul școlilor de afaceri în formarea liderilor cu o viziune regenerativă este mai relevant ca niciodată. Ați subliniat, de asemenea, importanța cunoașterii bazate pe știință în educația pentru sustenabilitate. Cum putem reduce decalajul dintre rigoarea academică și realitățile practice ale luării deciziilor în mediul de afaceri, unde presiunile financiare pe termen scurt predomină adesea?

Trebuie să facem cunoașterea academică mai accesibilă – și nu mă refer doar la a pune la dispoziție articole sau cărți pentru publicul larg. Avem nevoie să traducem rezultatele cercetărilor în practici concrete, care să poată fi integrate în mediul de afaceri și în elaborarea politicilor publice.

Cercetarea academică poate arăta clar că orientarea excesivă pe termen scurt este o strategie înșelătoare – atât în ceea ce privește supraviețuirea pe termen lung a companiilor, cât și impactul lor asupra sustenabilității. Totuși, trebuie să ne uităm și la partea care primește aceste informații. Este nevoie ca managerii și factorii de decizie politică să fie dispuși să aibă încredere în știință și să-și reanalizeze deciziile în lumina acestor date.

4. Ați vorbit despre importanța autenticității în cazul companiilor responsabile – și anume că este necesar să trăiască valorile pe care le declară. Având în vedere presiunile de reglementare din ce în ce mai mari, credeți că firmele acționează din convingere sau doar reacționează la cerințele de conformare?

Cred că una dintre greșelile majore ale reglementărilor incluse în Pactul Verde European – precum CSRD și CSDDD – a fost că nu am reușit să transformăm discursul despre conformare într-un discurs despre creare de valoare.

În cele din urmă, multe companii percep aceste reglementări ca pe o povară financiară, ceea ce le determină să le implementeze fără convingere. Astfel, sustenabilitatea ajunge să fie tratată strict ca o obligație legală. Iar atunci când pornești de la o perspectivă exclusiv de conformare, este firesc să nu generezi beneficii semnificative pentru organizație – ceea ce, la rândul său, întărește viziunea inițială că „nu merită”. Este un cerc vicios.

Pentru a ieși din el, companiile trebuie să reflecteze asupra (1) valorilor proprii ca organizație și (2) valorii pe care reglementările o pot aduce, fie că vorbim de o mai bună gestionare a riscurilor sau de investiții strategice în capitalul uman.

5.  Multe companii din România sunt încă la început de drum în ceea ce privește integrarea sustenabilității. Ce pași concreți le-ați recomanda celor care vor să meargă dincolo de conformare și să creeze un impact real? Și, dacă ați face o predicție curajoasă despre viitorul sustenabilității în Europa în următorul deceniu, care ar fi aceea?

Dacă sunteți la început, începeți prin a vă pune o întrebare esențială: De ce ne implicăm în sustenabilitate? Această întrebare aparent simplă obligă la o reflecție sinceră asupra valorilor companiei și asupra potențialului de creare de valoare.

Companiile pot avea motivații diferite pentru a se implica în sustenabilitate – și este perfect în regulă. Important este să clarificați această motivație și să o integrați în deciziile de management.

În ceea ce privește o predicție pentru următorul deceniu, cred că vom asista la o tensiune crescândă între ambițiile declarate ale Europei privind Pactul Verde și capacitatea reală a continentului de a le atinge. În prezent, Uniunea Europeană încearcă să reformuleze Pactul Verde pentru a-l face mai compatibil cu logica competitivității economice.

Este o mișcare de înțeles, având în vedere schimbările din contextul economic și politic. Dar această recalibrare va genera tensiuni, pentru că realitățile economice și necesitatea unor acțiuni curajoase în domeniul sustenabilității nu se aliniază întotdeauna în mod armonios.

Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Sustainability Index Magazine nr. 3. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

10 years anniversary Romania CST Index 2025 Results Announced

10 years anniversary Romania CST Index 2025 Results Announced

Romania Corporate Sustainability & Transparency INDEX (CST INDEX®), formerly known as Romania CSR INDEX (2016-2020), is the most important and complex ranking in the sustainability field in Romania.

The 10th anniversary edition marks a decade of a coherent and continuously evolving methodology.

The Romania CST Index is built on a robust and internationally aligned methodology. It integrates key European sustainability frameworks, including the CSRD and the ESRS, and reflects the disclosure principles of the GRI Universal Standards 2021, the world’s most widely used sustainability reporting standards. The Index draws inspiration from the best-in-class approach of the Dow Jones World Index and the Corporate Sustainability Assessment (CSA), adapting globally recognized practices to the Romanian market. In addition, it incorporates the UN Sustainable Development Goals (SDGs) and the principles of the UN Global Compact, ensuring a comprehensive evaluation of long-term economic, environmental, and social performance.

The reports or public disclosures of companies were evaluated using a scorecard consisting of 11 categories and 99 indicators, representing an increase of 14 indicators compared to the previous year. The scorecard includes 243 data points, an increase of 14 data points compared to last year’s 229 data points. The information analysed reflect the companies’ sustainability strategies and objectives, as well as their economic, environmental, and social impacts.

The Romania Corporate Sustainability & Transparency Index (CST INDEX) 2025 comprises 11 sections:

Sustainability Governance

Diversity Policy

Economic Impact

Climate Change and Energy

Environmental Governance

Human Rights and Anti-Corruption Policy

Responsible Employer

Product and Marketing Responsibility

Investments in Communities

Value Chain

Impact and Material Matters – DMA (Disclosure on Management Approach)

.

RESULTS OF ROMANIA CST INDEX 2025:

LEADER, Gold Recognition: Coca-Cola HBC România – 97 points

LEADER, Gold Recognition: Kaufland România – 97 points

2nd Highest Scoring, Gold Recognition:  Autonom Services – 95 points

2nd Highest Scoring, Gold Recognition:  Raiffeisen Bank – 95 points

3rd Highest Scoring, Gold Recognition:  Banca Transilvania – 93 points

3rd Highest Scoring, Gold Recognition:  Distribuție Energie Oltenia – 93 points

3rd Highest Scoring, Gold Recognition:  Antibiotice – 93 points

.

GOLD RECOGNITION

Autoklass – 91 points

LIDL România – 91 points

Romstal – 91 points

ADREM – 89 points

GreenPoint Management – 89 points

Bog’Art – 85 points

.

SILVER RECOGNITION

Transavia  – 81 points

Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica – 80 points

Compa – 77 points

AROBS Transilvania Software – 74 points

Agricover Holding – 73 points

.

BRONZE RECOGNITION

ROCA Industry – 60 points

Safir – 55 points

.

Overall, the level of corporate sustainability transparency in Romania remains low. In 2025, a total of 60 sustainability reports or sustainability statements have been published to date, for FY 2024. Of these, six reports did not exceed the 50% threshold in the Romania CST Index evaluation.

When compared to the 714 companies that employed more than 500 employees in 2024, it results that approximately 92% of companies would not surpass the 50% threshold in the Romania CST Index assessment, mainly because they don’t have a sustainability report or statement.

Notes on information analysed:

For the evaluation, publicly available information was considered, as well as information provided directly to us that is scheduled to become public within the following month. Companies were assessed either through active participation or through a desk-based review of publicly available information, without receiving feedback from some evaluated companies.

More details about the Romania CST Index indicators can be found here: https://sustainabilityindex.ro/romania-cst-index-2025/

Bridging the Gap between Sustainability Theory and Real-World Action

Bridging the Gap between Sustainability Theory and Real-World Action

Antonio firmly believes that “sustainability is the only option we have.” But are businesses truly behaving as if that were the case? Genuinely ambitious sustainability is still far from standard practice. Too many companies treat it as an obligation or a box to check rather than as a strategic priority. This reactive approach limits the potential for meaningful change. Words–actions alignment is vital for driving real impact, and it all starts with leadership. As Antonio reflects, sustainability only delivers lasting change when it’s rooted in culture. When leaders make it a clear priority and hold themselves accountable, it sends a powerful signal across the organization.

Antonio Vizcaya Abdo is a Sustainability Advocate and Solutionist committed to advancing business action for the benefit of people and the planet. He is also a bridge between two often disconnected worlds: academia and business. With a background in strategy, consulting, and academia, he helps organizations embed sustainability into core operations, with expertise including materiality assessments, impact strategies, and alignment with frameworks such as GRI, SASB, and TCFD. As a professor and advisor, Antonio connects theory and practice. Both youth and leaders need clear pathways and tools to understand how their daily choices contribute to broader sustainability goals. Education is a key enabler – a bridge between awareness and action that unlocks the deeper understanding needed to drive real transformation.

In this exclusive interview for the yearbook Sustainability Index Magazine #3, Antonio shares the lessons he has learned from working at the intersection of sustainability theory and real-world application – and how we can make sustainability relatable by grounding it in everyday life, roles, and decisions.

1.As a LinkedIn Top Voice on sustainability, you have a front-row seat to evolving narratives in corporate responsibility. What is the most critical mindset shift companies must adopt to move from sustainability as a “trend” to sustainability as a business imperative?

Sustainability is not a novelty. Many companies have been addressing it for years, and real progress has been made. However, there’s still a long way to go before it becomes central to the corporate agenda.

The most urgent shift right now is moving from general support to a clear understanding of the business case. Companies need to strengthen their ability to assess the return on sustainability investments.

This isn’t easy. Despite a growing body of research showing the benefits of integrating sustainability, many businesses still struggle to measure impact in ways that inform decision-making.

Building the technical capacity to evaluate outcomes, quantify value creation, and connect sustainability efforts to business performance is what will ultimately shift the conversation from trend to strategy.

2.The introduction of CSRD is a game-changer. From your perspective, are businesses truly embedding sustainability into their core strategy, or do you see a risk of “compliance-first, real impact-later” approaches dominating the landscape?

There’s a bit of both. Many businesses today recognize that sustainability must be embedded in strategy. They see it as part of business continuity and long-term planning.

At the same time, a large number still spend more time meeting reporting requirements than thinking about how to use those processes to drive meaningful change. Regulations like the CSRD represent a unique opportunity. They can either be treated as a box-ticking exercise or leveraged to reshape priorities and bring clarity to internal decision-making.

A report I recently read shows that many companies undergoing CSRD processes found it a useful framework for enhancing their sustainability approach. When used effectively, regulation isn’t a constraint. It becomes a structure that supports better planning, risk management, and value creation.

3.Sustainability leadership now requires navigating shifting regulations, stakeholder expectations, and systemic innovation. What are the top three skills or mindsets that will define the next generation of sustainability leaders? Where do current leaders fall short?

Resilience, creativity, and curiosity. Resilience is critical to navigate uncertainty and push forward when faced with resistance or inertia. Creativity is needed to rethink conventional business models and develop new solutions. Curiosity enables leaders to ask better questions, stay open to learning, and connect sustainability to all parts of the organization.

Many current leaders still operate within traditional frameworks and tend to approach sustainability through a risk or compliance lens. The next generation must go further: thinking systemically, engaging diverse voices, and embracing the complexity of the transition we are navigating.

4.The conversation around sustainability is often dominated by “E” (environmental) concerns. How can we elevate the “S” (social) in ESG? What concrete steps should businesses take to ensure worker rights, fair wages, and diversity are not just add-ons, but fully integrated into sustainability strategies?

The social dimension of sustainability varies significantly by region. In some countries, issues like public safety, corruption, or basic human rights may take precedence over others. There’s no one-size-fits-all approach. The best starting point is understanding your organization, its context, and its resources. Long-term planning is key, but identifying low-effort, high-impact actions can help build early momentum.

Companies should also consider aligning with local regulations and exploring certifications that offer structured guidance. These tools can help prioritize action, build internal capacity, and ensure that social impact efforts are consistent, measurable, and relevant.

5.Greenwashing continues to undermine corporate credibility. What are the clearest red flags that expose performative sustainability?

A clear red flag is disproportionate focus on communication over substance. Many companies have emphasized marginal or one-off actions in recent years, creating inflated expectations and increasing the risk of greenwashing. In response, some are now falling into the opposite trap: “greenhushing,” where they under-communicate out of fear of criticism.

What we’re seeing now is a move toward more mature communication. The priority is to avoid showcasing progress before it’s measurable and to move away from storytelling based on isolated initiatives. Still, going silent is not the answer. Lack of communication creates confusion, weakens trust, and slows down engagement. The focus should be on transparent, balanced communication that reflects real progress and acknowledges the work still to be done.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Sustainability Index Magazine no. 3, published in August 2025. You can flip through it here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

From Empty Talk to Real Impact: Escaping the “Bullshit”Sustainability Trap

From Empty Talk to Real Impact: Escaping the “Bullshit”Sustainability Trap

In today’s corporate world, “bullshit” can take many forms and appear in various situations. However, according to Andreas Rasche, it is not just a popular expression but also a rigorous academic concept. As a Professor of Business in Society at the Copenhagen Business School Centre for Sustainability and Associate Dean for the CBS Full-Time MBA Program, Andreas has dedicated his career to studying corporate sustainability. He is an author who has published seven books, written over 60 academic articles and cases, and collaborated with the United Nations, WHO, and the UN Global Compact LEAD Steering Committee.

Over the years, he has analyzed how businesses talk about sustainability – and how many get trapped in a vicious cycle of compliance, empty commitments, and missed opportunities. Companies often treat sustainability as a box-ticking exercise, prioritizing regulations over real impact. This mindset leads organizations to focus on appearances instead of meaningful action, reinforcing superficial engagement rather than driving change.

In this exclusive interview for the yearbook Sustainability Index Magazine #3 Andreas explores how this compliance-driven approach blinds organizations to the true purpose of sustainability: creating long-term value, mitigating risk, and making a tangible difference. He argues that businesses must break free from the “business case or nothing” mentality and embrace sustainability authentically, even when regulations don’t demand it.

1.In your paper “Bullshit and Organization Studies,” you explore how “bullshit” can be both functional and dysfunctional in organizations. Can you share the most thought-provoking findings? Looking ahead, what do you see as the biggest blind spot in today’s corporate sustainability discourse?

First of all, “bullshit” is a serious academic concept, despite the name. We based our thinking on Princeton Professor Harry Frankfurt’s remarks about bullshit.

He argues that while liars usually know that they are lying, bullshitters simply do not care about whether they are telling the truth or not.

Bullshit is, in a sense, empty talk, and the people who talk like that are not interested in the truth—they are more interested in impressing others.

Think about Donald Trump, who is the perfect example. He is lying, but he also uses a lot of empty statements. One of our main findings was that in some situations, bullshit can serve certain functions. Just think about how many employee appraisal interviews go: your boss wants to charm you to some extent without saying things exactly as they are.

One big blind spot of the sustainability discourse is that we do not reflect enough on the purpose of why sustainability actually matters. Companies are often blinded by compliance initiatives and desperately look for a business case for sustainability.

To some degree I understand this, but it also blinds them. We need to better reflect on the underlying purpose of engaging with sustainability, and often this includes some inconvenient truths—such as the fact that action and impact are urgently needed regardless of whether the law mandates it or whether you have a business case for it.

2.The Nordic Nine capabilities emphasize transparency in education. How do you see this principle applying to sustainability reporting, particularly with the evolving CSRD requirements in Europe? Can transparency alone drive meaningful corporate change, or does it need stronger enforcement mechanisms?
Copenhagen Business School developed the Nordic Nine capabilities as a kind of North Star which guides our education in all programs. This is a useful exercise for a big business school like ours. Many of the capabilities are needed for the meaningful implementation of sustainability regulations like CSRD.

For instance, one of the Nordic Nine is about being competitive and compassionate, and I think this matters a lot when doing reporting and due diligence.

Transparency can support corporate change. If you manage for lower carbon emissions, it is simply necessary to have data across years in order to check on progress.

Otherwise, you are flying blind. I do not think that stronger enforcement as such can make reporting more meaningful. Companies themselves make reporting meaningful by reflecting on what the collected data actually means.

3.The role of business schools in shaping regenerative leaders is more relevant than ever. You’ve also emphasized the importance of science-based knowledge in sustainability education. How can we bridge the gap between rigorous academic insights and the practical realities of corporate decision-making, where short-term financial pressures often dominate?
We need to make academic knowledge more accessible, and I am not talking about just providing the papers or books to the broader public. We need to translate research results and feed them into corporate practice and also policy-making. Academic research can point out that corporate short-termism is a misleading strategy, both in terms of the long-term survival of the company and also in terms of its sustainability impacts.

But you also need to think about the receiving side. We need a certain openness of managers and politicians to really trust in scientific findings and to reconsider decisions.

4.You’ve spoken about responsible businesses needing to be “authentic” in living their values. Given the increasing regulatory pressures, do you think companies are just reacting to compliance demands, rather than choosing sustainability authentically?

I think one of the mistakes with the EU Green Deal regulations – like CSRD and CSDDD – was that we missed the point of turning a compliance discourse into a discourse that emphasizes value creation.

In the end, many companies see these regulations as a cost burden and this is why they implement them reluctantly. So, companies ended up with a compliance view on sustainability.

But if you have such a compliance view, you, of course, do not create many benefits for the organization. And this lack of benefits then reconfirms your compliance view. It is a vicious circle. Breaking out of this circle requires reflecting on (1) your values as a business and (2) the value that regulations can bring in terms of better risk management or human capital management.

5.Many companies in Romania are still in the early stages of sustainability integration. What practical steps would you recommend for businesses that want to move beyond compliance and create real impact? If you were to give one brave prediction for the future of sustainability in Europe over the next decade, what would it be?

If you are in an early stage, ask yourself: Why do we engage in sustainability? Asking this “why-question” is critical as it forces you to reflect on your values and potential business value. Companies have different motivations to engage with sustainability, and that is totally alright. But there is a need to fully clarify the motive and to acknowledge it within management decisions.

I think we will see an increasing tension between Europe insisting on the objectives underlying the Green Deal and the ability of the continent to reach these objectives. Currently, the EU reframes the Green Deal to make it more compatible with competitiveness thinking.

While this is understandable given the shifting economic and political realities, it will also create tensions, as economic realities and the need for bold sustainability actions do not always neatly align.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Sustainability Index Magazine no. 3, published in August 2025. You can flip through it here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Se lansează Sustainability Index Magazine, ediția a 3-a: publicație de referință în raportare și strategie de sustenabilitate

Se lansează Sustainability Index Magazine, ediția a 3-a: publicație de referință în raportare și strategie de sustenabilitate

București, 28 august 2025 – Anuarul bilingv Sustainability Index Magazine, ediția a 3-a, aduce în prim plan top performeri în sustenabilitate conform rankingului Romania CST Index, precum și cele mai recente tendințe și inovații în raportare și strategie de sustenabilitate corporativă de la lideri de opinie locali și internaționali.

  • Agenția The Azores Sustainability & CSR Services lansează a treia ediție a anuarului Sustainability Index Magazine, o publicație bilingvă premium (română – engleză) care își propune să prezinte statusul actual al sustenabilității corporative din România și Uniunea Europeană.
  • Publicația prezintă în detaliu rezultatele Romania CST Index, cel mai relevant barometru al sustenabilității corporative din țară. Organizațiile incluse în mod repetat în index arată că valoarea constă nu doar în obținerea unei recunoașteri punctuale, ci în cultivarea unui angajament solid și consecvent față de sustenabilitate.
  • Ediția 2025 aduce în prim-plan interviuri exclusive cu lideri de opinie din România și din străinătate – de la Marco Hößl (CEO Kaufland România și Republica Moldova) și Gemma Webb (CEO RetuRO), la experți internaționali precum Andreas Rasche (Copenhagen Business School) și Antonio Vizcaya Abdo (UNAM, Mexic).

Sustainability Index Magazine, ediția a 3-a, are peste 80 de pagini și este disponibilă în format tipărit și digital, prin partenerii de distribuție SPIN Media și pe website-ul oficial: www.sustainabilityindex.ro. Publicația se adresează profesioniștilor din domeniu, companiilor locale și multinaționale, investitorilor, universităților, agențiilor de PR și autorităților, fiind un instrument de lucru și inspirație pentru cei care își doresc să înțeleagă și să aplice sustenabilitatea la nivel strategic.

Ce conține Sustainability Index Magazine?

Ediția din 2025 explorează perspectivele companiilor și consultanților privind primii pași în raportarea CSRD în România: provocările întâmpinate, importanța integrării sustenabilității în strategia de afaceri și modul în care evaluarea dublei materialități oferă o nouă perspectivă asupra riscurilor, oportunităților și viitorului companiei, alături de sfaturi practice. Dacă în trecut raportarea de sustenabilitate era percepută drept un simplu exercițiu birocratic, astăzi încep să apară schimbări de mentalitate.

Tot mai multe companii realizează că bifarea unor KPI sau campaniile de „green marketing” nu sunt suficiente pentru a răspunde presiunilor reglementărilor europene și așteptărilor tot mai mari din partea societății. În paginile ediției din 2025, Andreas Rasche, profesor la Copenhagen Business School, vorbește despre fenomenul incomod al „bullshit-ului în sustenabilitate” – acele angajamente fără substanță care riscă să blocheze progresul real. Mesajul lui este clar: doar organizațiile care merg dincolo de conformare și adoptă o strategie autentică vor rămâne relevante.

În paginile revistei se regăsesc, de asemenea, profilurile companiilor desemnate Leaders în Sustenabilitate, precum și clasamentele și perspectivele oferite de CST Index.

Revista funcționează ca o platformă de dialog între actori ai schimbării – companii, consultanți, organizații internaționale și lideri locali. Printre interviurile de impact se numără:

  • Andreas Rasche, Profesor la Copenhagen Business School
  • Marco Hößl, CEO Kaufland România și Republica Moldova
  • Nicoleta Deliu Pașol, Head of Communication & CSR, BCR
  • Gemma Webb, CEO RetuRO
  • Roxana Chirițoiu, Reprezentantă a Parlamentului European
  • Antonio Vizcaya Abdo, Profesor la Universidad Nacional Autónoma de México
  • Mihaela Voinea, Sustainable Development Director, Board Member Leroy Merlin Romania
  • Andreea Ghiocel, Reporting Division Manager, The CSR Agency
  • Laura Negrișoiu, Sustainability Director, Forvis Mazars România
  • Dorin Grec Goia, Head of Sustainability & ESG Practice, Fine Business Consulting
  • Anna Csonka, Senior Sustainability Expert, denxpert EHS&S software

„Sustainability Index Magazine 2025 nu este o simplă colecție de date, ci o hartă a modului în care sustenabilitatea prinde rădăcini în economia românească. Este un instrument pentru comparație, învățare și decizie, și, mai ales, un apel la curajul de a merge dincolo de raportare și conformare”, a declarat Alina Florentina Moldoveanu (Liciu), Managing Partner The Azores și Editor-in-Chief.

Ce este Romania CST Index?

Lansat în 2016, Romania CST Index (Corporate Sustainability & Transparency Index), în trecut Romania CSR Index, este primul și singurul ranking național dedicat performanței și transparenței în domeniul sustenabilității corporative/ESG. Construit pe o metodologie riguroasă, indexul se bazează pe date publice și evaluează companiile după standarde internaționale, analizând aspecte precum schimbările climatice, produse sustenabile, practici de muncă, investiții în comunități, gestionarea riscurilor și responsabilitatea în lanțul de aprovizionare.

Care sunt obiectivele principale ale Romania CST Index?

Un index al sustenabilităţii este important deoarece este un instrument de evaluare a performanței unei companii în comparație cu ceilalți jucători din industrie și din țară. Romania CST Index își propune să contribuie la creşterea nivelului de transparenţă privind indicatorii de sustenabilitate și să recunoască companiile cu cel mai mare progres din România în abordarea principiilor şi cerinţelor standardelor internaţionale pentru managementul şi raportarea sustenabilităţii corporative.

Astfel, Romania CST Index urmărește să promoveze sustenabilitatea corporativă ca o practică responsabilă și eficientă de management al afacerilor. Totodată, indexul poate ajuta companiile să-și dezvolte mai bine strategia pe baza informațiilor din piață.

Care este metodologia analizei?

Cea mai recentă ediție a Romania CST Index a analizat peste 750 de companii din România, utilizând o metodologie complexă, aliniată la standardele internaționale (GRI, CSRD, SDGs, UN Global Compact). Evaluarea s-a bazat pe 85 de indicatori și 229 data points, structurați în 11 categorii – de la guvernanță corporativă și diversitate, la schimbări climatice, investiții în comunități și lanțuri de aprovizionare.

Analiza folosește Scorecard-uri completate cu informații publice, extrase din rapoarte, site-uri corporate și surse media și date oferite de companii. O parte dintre indicatori sunt opționali, ceea ce permite o comparație relevantă între organizații din același sector, adaptată specificului fiecărei industrii.

Un aspect important care reiese din analiză este necesitatea unei infrastructuri de colectare și monitorizare a datelor. Domeniile comune de performanță includ transparența, etica în afaceri, managementul riscurilor, respectarea drepturilor omului și conformitatea cu reglementările. Companiile recunoscute de-a lungul anilor în Romania CST Index confirmă importanța menținerii unei prezențe constante, demonstrând că apartenența nu este doar o reușită de moment, ci reflectă cultivarea unui angajament solid și consecvent față de sustenabilitate.

***

Despre Editor

The Azores Sustainability & CSR Services este prima agenție independentă din România specializată în evaluarea și promovarea performanței de sustenabilitate și responsabilitate corporativă.

Agenția dezvoltă și administrează două rankinguri de referință la nivel național:

  • Romania CST Index (Corporate Sustainability & Transparency Index) – clasamentul companiilor evaluat pe baza a 85 de indicatori aliniați la standarde internaționale, ce măsoară nivelul de transparență și performanță în sustenabilitate;
  • Community Index – singurul ranking dedicat proiectelor de investiții în comunități, care evidențiază impactul real al programelor de CSR și dezvoltare locală.

Rezultatele celor două indexuri sunt prezentate anual în două publicații bilingve – Sustainability Index Magazine și Community Index Magazine. Acestea includ analize, interviuri cu experți naționali și internaționali, precum și exemple de bune practici din România și din lume.

Prin aceste instrumente, The Azores oferă companiilor repere clare pentru consolidarea strategiilor ESG și devine o voce relevantă în dezbaterea despre sustenabilitate și responsabilitate socială în România.

Launch of the bilingual Sustainability Index Magazine, 2nd edition: ESG profiles and new developments in sustainability

Launch of the bilingual Sustainability Index Magazine, 2nd edition: ESG profiles and new developments in sustainability

The Sustainability Index Magazine, 2nd edition, highlights the top performers in sustainability according to the Romania CST Index, as well as the latest trends and innovations in corporate sustainability from local and international experts.

  • The Azores Sustainability & CSR Services Agency launches the second edition of Sustainability Index Magazine, a premium bilingual publication (Romanian – English) that aims to present the current status of corporate sustainability in Romania.
  • Readers will find in the magazine the results of the only corporate sustainability index in the country, Romania CST Index, as well as interviews with national and international experts, educational articles, and case studies.
  • The publication aims to promote corporate sustainability as a responsible business management practice, as well as to help companies to develop a more effective strategy based on aggregated market information.

Sustainability Index Magazine is following in the footsteps of Community Index Magazine, the bilingual yearbook containing the results of Community Index: a ranking of programs and projects run by Romanian companies to invest in communities, launched in 2019.

The publication can be particularly useful not only for professionals in the field, but also for local and multinational companies, investors, universities, PR agencies and authorities.

The second issue of the magazine has more than 100 pages and the online version is offered free of charge to contribute to the development of the field. The yearbook in digital format as a flipview can be viewed here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2024-3/

What’s in the Sustainability Index Magazine?

The second edition of the Sustainability Index Magazine brings to the forefront sustainability profiles of companies that have published sustainability reports for their operations in Romania. The profiles are organized along several dimensions in order to have a real and clear picture of companies’ objectives and investments in Romania: audit of sustainability reports, key figures, targets achieved and future goals.

The yearbook also features exclusive interviews with globally and regionally recognized corporate sustainability experts such as:

  • Michel Scholte, Impact Entrepreneur, Speaker & Co-Founder, Impact Institute; Instructor, CSRD Academy
  • Oghosa Erhahon, Independent Consultant, Hydrogen Policy Expert, TEDx Speaker and Co-Author of “Touching Hydrogen Future”
  • Harald Friedl, Circular Economist & LinkedIn Top Voice

The yearbook also features interviews with nationally recognized personalities with extensive experience in sustainability management and strategies, such as:

  • Marco Hößl, CEO Kaufland Romania and Republic of Moldova
  • Fady Chreih, CEO Regina Maria
  • Valentin Truță, General Director Premier Restaurants Romania
  • Gemma Webb, CEO & President RetuRO
  • Raluca Dascălu, Communications Manager JYSK ROMÂNIA
  • Roxana Puia, Marketing Director ENVIRON Association
  • Luiza Dumitru, Communication & Marketing Director OSCAR Downstream
  • Corina Radu, CEO Solutions4Impact Consulting
  • Alina Liciu, Managing Partner The Azores Sustainability & CSR Services

What is Romania CST Index?

Romania CST Index (Corporate Sustainability & Transparency Index), launched in 2016, is the first ranking in our country dedicated to performance and transparency in the field of corporate sustainability/ESG. The index proposes a comprehensive and transparent analysis, aligned with international standards, and is the largest database on sustainability indicators of companies in the country.

To carry out the analysis, the index uses public company data on environmental, social, and governance issues. Indicators assessed cover areas such as climate change, sustainable products, labor practices, community investment, risk management, responsible marketing or supply chain, among others.

What are the main objectives of Romania CST Index?

A sustainability index is important because it is a tool to assess a company’s performance in comparison with other players in the industry and in the country. Romania CST Index aims to contribute to increasing the level of transparency on sustainability indicators and to recognize the companies with the greatest progress in Romania in addressing the principles and requirements of international standards for corporate sustainability management and reporting.

Thus, the Romania CST Index aims to promote corporate sustainability as a responsible business management practice. The index can also help companies to better develop their strategy based on market intelligence.

What are the results of the analysis?

2024 comes with many challenges, but also opportunities for the corporate environment in the EU and implicitly in Romania to integrate sustainability considerations into business decisions. Legislative changes at European bloc level set ambitious new targets for transparency and ESG performance, but also bring more clarity and consistency.

The Romania CST Index 2023 analysis shows a slight increase in the number of companies publishing sustainability reports. We are also seeing progress in setting smart targets on environmental, social and governance factors, and best practices from industry leaders that point to opportunities for improvement across the sector.

However, the number of companies publishing sustainability reports continues to be low, below 10% in 2023 in Romania, out of the more than 750 companies that have this obligation.

ESG is however starting to be integrated in several departments of organizations: finance, procurement, HR or marketing. This change indicates a need to increase the number of trainings on sustainability principles so that all these professionals understand the importance of integrating these principles into their business strategy and practices.

Finally, an important aspect emerging from the analysis is the need for a data collection and monitoring strategy and infrastructure. The sustainability strategy should include a high number of SMART indicators. Targets need to be measurable, clear and aligned to the industry and specificity of the organization. Analysts and investors need this information in order to compare different organizations in the same industry and assess who is performing best.

***

About the Editor

The Azores Sustainability & CSR Services is a sustainability consultancy established in 2013 with the aim of supporting companies in Romania on integrating corporate sustainability into their business strategy. The Azores Sustainability & CSR Services has an approach focused on long-term results, the use of IT technology for a high level of accuracy of sustainability indicators and analysis/research to support company decision makers in defining corporate sustainability strategy.

The agency’s most important and complex project is the Romania CST Index, formerly called Romania CSR Index, ranking launched in 2016 and which is the only one in Romania that assesses companies’ sustainability indicators: information on sustainability management, economic, environmental and social impact. The Index is launched every year at the Best Practices in Corporate Sustainability conference.

In 2019, the agency launched the Community Index, the most comprehensive ranking of corporate community investment projects and a centralizer of the best CSR campaigns run each year by Romanian companies. The ranking results, together with case studies and interviews with national and international experts, are presented every year in Community Index Magazine, the only bilingual yearbook dedicated to community investment by Romanian companies.

Envisioning a hydrogen-powered future

Interview with OGHOSA ERHAHON, Independent Consultant, Hydrogen Policy Expert, TEDx Speaker and Co-Author of “Touching Hydrogen Future”

Envisioning a hydrogen-powered future

Hydrogen, often perceived as a buzzword in the energy discourse, holds great significance as a crucial element for achieving global net-zero objectives. Not only it signifies a technological shift but it also embodies a responsibility in our collective journey towards decarbonization. Regardless of the uncertainties surrounding the energy transition, one thing is crystal clear: the vital role of human capital.

In this exclusive interview, Oghosa Erhanon shares valuable insights from her co-authored book, “Touching Hydrogen Future,” and her TEDx speech, “Carbon Neutrality.”

Oghosa is a seasoned legal expert with a rich background in crafting policies and strategies across energy and sustainability sectors. Her multifaceted experience includes roles in government-led missions, donor-funded programs, and consultancy management spanning continents from Africa to Europe. From advising on the GIZ-Global Hydrogen Diplomacy Programme to serving as a Hydrogen Policy Expert for the Research Institute for Sustainability, her expertise has shaped global conversations on energy transformation.

Discover the complexity of opportunities and challenges brought by the hydrogen transition, guided by Oghosa’s wealth of knowledge and expertise.

  1. Hydrogen is an element of hope for both our economy and our future regarding climate change. What are, in your opinion, the most valuable applications for hydrogen in achieving net-zero goals?

Hydrogen, possibly a buzzword but a critical energy vector, comes with its responsibility towards reaching global net-zero goals. Hydrogen development brings versatile applications for pathways towards decarbonization. Let’s take the hard-to-abate industries: the ones which would be harder to simply electrify. Hard-to-abate industries include steel production, cement production and ammonia synthesis etc. which are necessary industries for industrialization. So, as our global population increases the world needs roads, housing, and general infrastructure. Low-carbon hydrogen facilitates the decarbonization of these hard-to-abate industries, ultimately reducing emissions that would otherwise have been emitted.


Further, hydrogen as an appreciated application is valuable in energy storage. As a last frontier on the decarbonization journey, long-duration energy storage – like hydrogen – offers a solution to excess energy generation, especially from renewable energy sources. An example is enabling the integration of renewable energy into the grid and advancing the decarbonization journey.

2. You are one of the co-authors of “Touching Hydrogen Future: Tour around the Globe”. Almost 150 years after Jules Verne first envisioned a world powered by hydrogen, the book paints a picture of a transformed world powered by hydrogen and other energy transition vectors. What is your input in educating and inspiring the next generation to embrace and actively contribute to the development of hydrogen technology?

The “Touching Hydrogen Future” book changed our lives! My co-editors, Erik Rakhou and Rosa Puentes, and our over 27 co-authors have been some of the most inspirational people I have created with. We started this conversation in 2021, raising an idea of what the world could be with focus and determination towards achieving our decarbonization goals across industries and communities.

The book covers so many interesting topics for the next generation to embrace and actively contribute to the development of hydrogen technology. It’s worth mentioning that what I appreciate about the chapters covering Namibia, China or Kazakhstan is that they offer space for the younger generation to imagine what is possible. Navigating careers and emerging technologies ahead of net-zero future can easily be overwhelming – I find it easier to start from what an ideal world looks like and then work backwards. For example, let’s say you are a civil engineer: What would the future need from you? Start there!

3. In your TEDx Talk, “Carbon Neutrality: Small Changes, Big Impact”, you discuss the urgent need for carbon neutrality and the role individuals and nations can play in reducing carbon emissions. What are the key takeaway ideas from your speech you want to share with our readers?

Oh, what a time that was! Reaching Carbon Neutrality is to be a continuous effort without any hard stop. What we see with targets and deadlines is that they act as guidelines towards ensuring strategies and metrics are adequately in place to enable sustainability. So, when people say “reaching net-zero emissions or carbon neutrality”, we expect, by 2040, for example, a country positioned to decarbonize industry or meet neutrality to have frameworks, projects, strategy, projects completed, educational facilities, and continuous development working to provide low carbon systems.

My initial story towards carbon neutrality is the concept of carbon sink: finding ways to sequester carbon. It is vital to consider tree planting, biodiversity, protecting ocean reefs and so on, but my key takeaway is empowering everyone to know that decisions – big or small – have an impact. However, the main impact will have to come from the biggest emitters – and that’s where the majority of the emission trading schemes, cross-border carbon adjustment methodologies etc. are cracking down on.

I also believe that reaching carbon neutrality is a privileged experience. The reason being that so many countries, for example, barely reached their optimized energy consumption levels. Now they have an opportunity to develop systems that have sustainability and low carbon possibilities from the onset.

4. You believe green hydrogen requires a massive scale-up of renewable energy capacity, and this process could boost employment opportunities and the creation of new jobs. Could you offer some examples of such professions?

This is an increasingly popular question. I appreciate communities like Green Careers Hub and their work in elevating these possibilities especially when it comes to discussing employment and sustainable jobs for the future. The energy transition is posed with so many uncertainties but one thing we know for sure (beyond artificial intelligence) is that we will need people for this transition.

People who are savvy in design, who know how to handle technology, work on community sensitization, and who understand legal frameworks, financial structures, intellectual property and even knowledge management. So many exciting positions! I also understand where the fear comes from especially with school leavers or professionals in traditional energy spaces navigating the transition. Sustainable jobs are the future: the fundamental skills we learn now are adaptable for the next five, ten and even thirty years!