Roxana Chirițoiu – The Voice of a Generation Shaping the Future

Roxana Chirițoiu works at the European Parliament on the team of one of its Vice-Presidents, where she contributes to shaping European policies on social rights, public health, education, and future skills. She serves on the board of Rethink Romania, supporting the development of long-term strategies for the country’s future, and represents Romania as a Youth Delegate to the Council of Europe, advocating for sustainability, intergenerational equity, and youth civic engagement.

Previously, as Head of Climate Programs at one of the region’s leading social innovation NGOs, she developed educational and civic initiatives for businesses and communities, including the largest climate summit in Central and Eastern Europe. In 2025, she was selected among 50 global young leaders invited to the World Economic Forum in Davos. She also hosts a podcast spotlighting the voices and life stories of seniors who have lived with purpose.

1. This year you represented Romania at the World Economic Forum in Davos – a context in which the voices of young Romanians remain underrepresented on the global stage. What concrete steps do you believe are needed for the contributions of young people to be genuinely integrated into global strategic decision-making processes?

Things don’t happen on their own; intentionality is required. There must be dedicated programs for young delegates, like those at Davos or the Council of Europe, where I have the honor of being Romania’s youth delegate. That’s actually the first step: not leaving young people’s presence to chance, but encouraging it in a structured and consistent way. Nevertheless, mere presence isn’t enough without active participation – and that begins with giving young people confidence. At Davos, we had preparatory sessions to help us understand that we belong there, and that our very presence brings legitimacy to those conversations.

As young people, we sometimes underestimate ourselves because we don’t yet have the same experience as the people we’re sitting at the table with. That’s why it’s essential for someone in a position of power to shake our hand and say “Your place is right here”.

Still, even active participation is not enough if there are no clear mechanisms through which young voices are truly integrated into decisions. We need to build those mechanisms and closely monitor their implementation – we, the youth, must do that ourselves. We must hold politicians accountable when they stop at statements and support, through voting and civic engagement, those who make real space for us in decision-making processes.

2. At the same time, how should current global governance mechanisms be rethought to build genuine bridges between generations around essential topics such as climate change, democracy and civic participation, and fighting social inequalities?

Bridges are built, first and foremost, through listening. Prejudices often arise in communication gaps – in those spaces where we fail to talk to each other. And the big issues – climate change, democracy, civic participation, social inequalities – concern us all, but will have long-term effects especially on younger generations.

I also find it important to recognize the rights of future generations to be represented. At the European level, this is an emerging topic: several countries have already introduced legal provisions to protect the interests of future generations. It’s a powerful signal that we can and must think about decisions not just for today, but also for tomorrow.

3. In the context of the transition to a sustainable economy, companies stand at the crossroads of innovation, competitiveness, and environmental responsibility. From your perspective, what role should the business environment assume to remain relevant and competitive while actively contributing to solving the climate crisis and protecting the planet?

It is indeed a crossroads. But the beautiful thing is that we don’t have to choose one direction at the expense of another. Often, the solution to one challenge also addresses the others. A good example is what we call the “energy trilemma”: the challenge of ensuring clean, affordable, and secure energy all at once. Investments in green energy have the potential to meet all three goals simultaneously. And that’s just one example. We’re already seeing circular business models – such as in the refurbished electronics sector – that not only reduce environmental pressure but also innovate, attract consumers, and become profitable. More often than not, what is good for the planet is also good for people and for business.

4. What innovative approaches and concrete actions would you recommend to young people to help them realize that each of them is an agent of change in shaping the future of society and the planet?

I would encourage young people to look for role models – people in whom they recognize themselves and who show them that it’s possible. Sometimes the idea of becoming an entrepreneur, a politician, or an organizational leader may feel very distant, even impossible. But when you see someone your age, or just a few years older, who succeeded – maybe even from the same town or village as you – suddenly everything becomes more accessible, more real.

I’d encourage them to find these people and reach out to them.

Often, they’re open to helping because they, too, were once supported by someone who believed in them.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Sustainability Index Magazine no. 3. You can flip through it here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Roxana Chirițoiu, Policy Advisor Parlamentul European – Vocea unei generații care construiește viitorul

Roxana Chirițoiu lucrează în Parlamentul European, în echipa unuia dintre vicepreședinții instituției, contribuind la politici europene în domeniul drepturilor sociale, sănătății publice, educației și competențelor viitorului. Este membră în boardul Rethink Romania, unde sprijină dezvoltarea de strategii pe termen lung pentru viitorul țării, și reprezintă România ca Delegată de Tineret la Consiliul Europei, promovând teme precum sustenabilitatea, echitatea între generații și participarea civică a tinerilor.

Anterior, în calitate de Head of Climate Programs în cadrul unuia dintre cele mai influente ONG-uri de inovație socială din regiune, a dezvoltat inițiative educaționale și civice pentru business-uri și comunități, inclusiv cel mai mare summit de climă din Europa Centrală și de Est. În 2025, a fost selectată printre cei 50 de tineri lideri globali invitați la Forumul Economic Mondial de la Davos. Este frecvent speaker pe teme precum dialogul între generații, sustenabilitate și educație, iar prin podcastul său aduce în prim-plan vocile seniorilor și poveștile lor de viață trăită cu sens.

1.  Anul acesta ai reprezentat România la Forumul Economic Mondial de la Davos — un context în care vocea tinerilor români rămâne încă insuficient reprezentată în marile forumuri globale. Care consideri că ar fi pașii concreți prin care contribuția tinerilor ar putea fi integrată cu adevărat în procesele de luare a deciziilor strategice la nivel global?

Lucrurile nu se întâmplă de la sine; e nevoie de intenționalitate. Trebuie să existe programe dedicate tinerilor delegați, ca la Davos sau la Consiliul Europei, unde am onoarea de a fi delegata de tineret a României. Acesta este, de fapt, primul pas: să nu lăsăm prezența tinerilor la voia întâmplării, ci să o stimulăm în mod structurat și consecvent. Dar simpla prezență nu e suficientă, fără participare activă, iar ea începe prin a le oferi tinerilor încredere.

La Davos, am avut sesiuni de pregătire menite să ne ajute să înțelegem că locul nostru este acolo și că însăși prezența noastră oferă legitimitate acelor conversații. Ca tineri, uneori ne subestimăm, pentru că nu avem încă aceeași experiență ca oamenii cu care ne așezăm la masă. De aceea, e esențial ca cineva aflat într-o poziție de putere să ne strângă mâna și să ne spună: „Locul tău e chiar aici”.

Și totuși, nici participarea activă nu este suficientă dacă nu există mecanisme clare prin care vocile tinerilor să fie cu adevărat integrate în decizii. E nevoie să construim aceste mecanisme și să le urmărim atent aplicarea, chiar noi, tinerii. Să cerem responsabilitate de la politicienii care se opresc doar la declarații și să-i sprijinim, prin vot și implicare civică, pe cei care fac loc real pentru noi în procesele decizionale.

2. În același timp, cum ar trebui regândite actualele mecanisme de guvernanță globală pentru a construi punți autentice între generații, în jurul unor teme esențiale precum schimbările climatice, democrația și participarea civică, și combaterea inegalităților sociale?

Punțile se construiesc, în primul rând, prin ascultare. Prejudecățile apar adesea în golurile de comunicare, în acele spații în care nu reușim să vorbim unii cu ceilalți. Iar temele mari, schimbările climatice, democrația, participarea civică, inegalitățile sociale, sunt subiecte care ne privesc pe toți, dar care vor avea un impact de durată mai ales asupra generațiilor tinere. De asemenea, mi se pare important să recunoaștem și dreptul generațiilor viitoare de a fi reprezentate. La nivel european, acesta este un subiect emergent: mai multe state au introdus în lege prevederi care protejează interesele generațiilor ce vor urma. Este un semnal puternic că putem și că trebuie să gândim deciziile nu doar pentru azi, ci și pentru mâine.

3. În contextul tranziției către o economie sustenabilă, companiile se află la intersecția dintre inovație, competitivitate și responsabilitate față de mediu. Din perspectiva ta, ce rol ar trebui să își asume mediul de afaceri pentru a rămâne relevant și competitiv, contribuind activ la soluționarea crizei climatice și la protejarea planetei?

Este, într-adevăr, o intersecție. Dar partea frumoasă este că nu trebuie să alegem o direcție în detrimentul alteia. De multe ori, soluția la o provocare răspunde și la celelalte. Un exemplu este ceea ce numim energy trilemma: provocarea de a asigura energie curată, accesibilă și sigură în același timp. Investițiile în energie verde au potențialul de a răspunde acestor trei obiective simultan. Și acesta e doar un exemplu. Vedem deja modele de afaceri circulare, cum ar fi cele din zona electronicelor recondiționate, care nu doar că reduc presiunea asupra mediului, dar și inovează, sunt atractive pentru consumatori și devin profitabile. De cele mai multe ori, ce este bine pentru planetă este bine și pentru oameni, și pentru business.

4. Ce abordări inovatoare și acțiuni concrete le-ai recomanda tinerilor pentru a-i încuraja să conștientizeze că fiecare dintre ei sunt agenți ai schimbării în modelarea viitorului societății și al planetei?

I-aș încuraja pe tineri să-și caute modele. Oameni în care se recunosc pe ei înșiși și care le arată că se poate.

Uneori, ideea de a deveni antreprenor, politician sau lider de organizație poate părea foarte îndepărtată, chiar imposibilă. Dar în momentul în care vezi pe cineva de vârsta ta, sau cu doar câțiva ani mai mare, care a reușit, poate chiar din același oraș sau sat ca tine, dintr-o dată totul devine mai accesibil, mai real.

I-aș încuraja să îi găsească și să îi contacteze pe acești oameni. De multe ori, sunt deschiși să ajute, pentru că și ei, la rândul lor, au fost sprijiniți de oameni care au crezut în ei.

Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Sustainability Index Magazine nr. 3. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Se lansează Sustainability Index Magazine, ediția a 3-a: publicație de referință în raportare și strategie de sustenabilitate

Se lansează Sustainability Index Magazine, ediția a 3-a: publicație de referință în raportare și strategie de sustenabilitate

București, 28 august 2025 – Anuarul bilingv Sustainability Index Magazine, ediția a 3-a, aduce în prim plan top performeri în sustenabilitate conform rankingului Romania CST Index, precum și cele mai recente tendințe și inovații în raportare și strategie de sustenabilitate corporativă de la lideri de opinie locali și internaționali.

  • Agenția The Azores Sustainability & CSR Services lansează a treia ediție a anuarului Sustainability Index Magazine, o publicație bilingvă premium (română – engleză) care își propune să prezinte statusul actual al sustenabilității corporative din România și Uniunea Europeană.
  • Publicația prezintă în detaliu rezultatele Romania CST Index, cel mai relevant barometru al sustenabilității corporative din țară. Organizațiile incluse în mod repetat în index arată că valoarea constă nu doar în obținerea unei recunoașteri punctuale, ci în cultivarea unui angajament solid și consecvent față de sustenabilitate.
  • Ediția 2025 aduce în prim-plan interviuri exclusive cu lideri de opinie din România și din străinătate – de la Marco Hößl (CEO Kaufland România și Republica Moldova) și Gemma Webb (CEO RetuRO), la experți internaționali precum Andreas Rasche (Copenhagen Business School) și Antonio Vizcaya Abdo (UNAM, Mexic).

Sustainability Index Magazine, ediția a 3-a, are peste 80 de pagini și este disponibilă în format tipărit și digital, prin partenerii de distribuție SPIN Media și pe website-ul oficial: www.sustainabilityindex.ro. Publicația se adresează profesioniștilor din domeniu, companiilor locale și multinaționale, investitorilor, universităților, agențiilor de PR și autorităților, fiind un instrument de lucru și inspirație pentru cei care își doresc să înțeleagă și să aplice sustenabilitatea la nivel strategic.

Ce conține Sustainability Index Magazine?

Ediția din 2025 explorează perspectivele companiilor și consultanților privind primii pași în raportarea CSRD în România: provocările întâmpinate, importanța integrării sustenabilității în strategia de afaceri și modul în care evaluarea dublei materialități oferă o nouă perspectivă asupra riscurilor, oportunităților și viitorului companiei, alături de sfaturi practice. Dacă în trecut raportarea de sustenabilitate era percepută drept un simplu exercițiu birocratic, astăzi încep să apară schimbări de mentalitate.

Tot mai multe companii realizează că bifarea unor KPI sau campaniile de „green marketing” nu sunt suficiente pentru a răspunde presiunilor reglementărilor europene și așteptărilor tot mai mari din partea societății. În paginile ediției din 2025, Andreas Rasche, profesor la Copenhagen Business School, vorbește despre fenomenul incomod al „bullshit-ului în sustenabilitate” – acele angajamente fără substanță care riscă să blocheze progresul real. Mesajul lui este clar: doar organizațiile care merg dincolo de conformare și adoptă o strategie autentică vor rămâne relevante.

În paginile revistei se regăsesc, de asemenea, profilurile companiilor desemnate Leaders în Sustenabilitate, precum și clasamentele și perspectivele oferite de CST Index.

Revista funcționează ca o platformă de dialog între actori ai schimbării – companii, consultanți, organizații internaționale și lideri locali. Printre interviurile de impact se numără:

  • Andreas Rasche, Profesor la Copenhagen Business School
  • Marco Hößl, CEO Kaufland România și Republica Moldova
  • Nicoleta Deliu Pașol, Head of Communication & CSR, BCR
  • Gemma Webb, CEO RetuRO
  • Roxana Chirițoiu, Reprezentantă a Parlamentului European
  • Antonio Vizcaya Abdo, Profesor la Universidad Nacional Autónoma de México
  • Mihaela Voinea, Sustainable Development Director, Board Member Leroy Merlin Romania
  • Andreea Ghiocel, Reporting Division Manager, The CSR Agency
  • Laura Negrișoiu, Sustainability Director, Forvis Mazars România
  • Dorin Grec Goia, Head of Sustainability & ESG Practice, Fine Business Consulting
  • Anna Csonka, Senior Sustainability Expert, denxpert EHS&S software

„Sustainability Index Magazine 2025 nu este o simplă colecție de date, ci o hartă a modului în care sustenabilitatea prinde rădăcini în economia românească. Este un instrument pentru comparație, învățare și decizie, și, mai ales, un apel la curajul de a merge dincolo de raportare și conformare”, a declarat Alina Florentina Moldoveanu (Liciu), Managing Partner The Azores și Editor-in-Chief.

Ce este Romania CST Index?

Lansat în 2016, Romania CST Index (Corporate Sustainability & Transparency Index), în trecut Romania CSR Index, este primul și singurul ranking național dedicat performanței și transparenței în domeniul sustenabilității corporative/ESG. Construit pe o metodologie riguroasă, indexul se bazează pe date publice și evaluează companiile după standarde internaționale, analizând aspecte precum schimbările climatice, produse sustenabile, practici de muncă, investiții în comunități, gestionarea riscurilor și responsabilitatea în lanțul de aprovizionare.

Care sunt obiectivele principale ale Romania CST Index?

Un index al sustenabilităţii este important deoarece este un instrument de evaluare a performanței unei companii în comparație cu ceilalți jucători din industrie și din țară. Romania CST Index își propune să contribuie la creşterea nivelului de transparenţă privind indicatorii de sustenabilitate și să recunoască companiile cu cel mai mare progres din România în abordarea principiilor şi cerinţelor standardelor internaţionale pentru managementul şi raportarea sustenabilităţii corporative.

Astfel, Romania CST Index urmărește să promoveze sustenabilitatea corporativă ca o practică responsabilă și eficientă de management al afacerilor. Totodată, indexul poate ajuta companiile să-și dezvolte mai bine strategia pe baza informațiilor din piață.

Care este metodologia analizei?

Cea mai recentă ediție a Romania CST Index a analizat peste 750 de companii din România, utilizând o metodologie complexă, aliniată la standardele internaționale (GRI, CSRD, SDGs, UN Global Compact). Evaluarea s-a bazat pe 85 de indicatori și 229 data points, structurați în 11 categorii – de la guvernanță corporativă și diversitate, la schimbări climatice, investiții în comunități și lanțuri de aprovizionare.

Analiza folosește Scorecard-uri completate cu informații publice, extrase din rapoarte, site-uri corporate și surse media și date oferite de companii. O parte dintre indicatori sunt opționali, ceea ce permite o comparație relevantă între organizații din același sector, adaptată specificului fiecărei industrii.

Un aspect important care reiese din analiză este necesitatea unei infrastructuri de colectare și monitorizare a datelor. Domeniile comune de performanță includ transparența, etica în afaceri, managementul riscurilor, respectarea drepturilor omului și conformitatea cu reglementările. Companiile recunoscute de-a lungul anilor în Romania CST Index confirmă importanța menținerii unei prezențe constante, demonstrând că apartenența nu este doar o reușită de moment, ci reflectă cultivarea unui angajament solid și consecvent față de sustenabilitate.

***

Despre Editor

The Azores Sustainability & CSR Services este prima agenție independentă din România specializată în evaluarea și promovarea performanței de sustenabilitate și responsabilitate corporativă.

Agenția dezvoltă și administrează două rankinguri de referință la nivel național:

  • Romania CST Index (Corporate Sustainability & Transparency Index) – clasamentul companiilor evaluat pe baza a 85 de indicatori aliniați la standarde internaționale, ce măsoară nivelul de transparență și performanță în sustenabilitate;
  • Community Index – singurul ranking dedicat proiectelor de investiții în comunități, care evidențiază impactul real al programelor de CSR și dezvoltare locală.

Rezultatele celor două indexuri sunt prezentate anual în două publicații bilingve – Sustainability Index Magazine și Community Index Magazine. Acestea includ analize, interviuri cu experți naționali și internaționali, precum și exemple de bune practici din România și din lume.

Prin aceste instrumente, The Azores oferă companiilor repere clare pentru consolidarea strategiilor ESG și devine o voce relevantă în dezbaterea despre sustenabilitate și responsabilitate socială în România.