Interviu cu Gemma Webb, CEO RetuRO SGR: SGR este un pas concret către un viitor mai responsabil și mai sustenabil pentru România

Pe măsură ce Europa avansează în direcția tranziției verzi, România are șansa de a se poziționa ca lider regional în domeniul sustenabilității. Gemma Webb, CEO RetuRO SGR, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare în România, explică modul în care implementarea SGR reprezintă un progres important pentru strategiile de mediu ale țării.

1. Acesta este al treilea an de funcționare a SGR în România. Ce impact a avut sistemul asupra eforturilor țării pentru un viitor sustenabil?

În multe privințe, SGR reprezintă un moment de cotitură pentru România. Fiind cel mai mare sistem complet integrat de acest tip la nivel global și unul dintre cele mai ambițioase proiecte de economie circulară din regiune, SGR a demonstrat că România poate implementa cu succes un sistem eficient, cu impact la scară largă.

Încă de la început, SGR și-a dovedit eficiența în promovarea practicilor sustenabile, contribuind la consolidarea economiei circulare la nivel local. Rezultatele sunt vizibile: mediul e mai curat, industria locală de reciclare se dezvoltă și apar noi oportunități de afaceri.

În primul an, am colectat ~3,5 mld. de ambalaje SGR și am predat 230.000t de materiale către reciclatori. Este o schimbare majoră atât pentru protecția mediului, cât și pentru dezvoltarea economică.

Una dintre cele mai mari reușite este schimbarea de mentalitate pe care o observăm: ambalajele nu mai sunt văzute ca deșeuri, ci ca resurse valoroase. Faptul că peste jumătate dintre români folosesc constant sistemul îmi confirmă că proiectul are un impact real în societate și deschide calea pentru inițiative similare. Când mecanismele sunt bine puse la punct, implicarea oamenilor vine firesc. SGR este cu siguranță un pas spre un viitor mai responsabil pentru România.

2. Poate deveni România o destinație de top pentru investițiile sustenabile din regiune?

SGR nu este doar o inițiativă de mediu, ci o platformă de investiții. Dacă analizăm impactul economic al SGR în România, vedem că RetuRO a creat 800 de locuri de muncă verzi în centrele de sortare și la sediul central. Pe lângă acestea, sistemul a generat cerere pentru infrastructură logistică, soluții de trasabilitate, platforme și sisteme IT, capacități suplimentare de reciclare și producție locală de ambalaje sustenabile. SGR nu doar că asigură un flux constant de materiale de înaltă calitate – PET, sticlă, aluminiu – ci și generează oportunități pentru extinderea și modernizarea industriei de reciclare. Vedem, așadar, cum sustenabilitatea generează valoare economică reală și predictibilă.

3. Ce face ca România să fie un loc atractiv pentru investitorii interesați de sustenabilitate?

România oferă un avantaj competitiv unic în regiune – o piață în plină dezvoltare, unde schimbările sistemice, precum SGR, pot fi implementate rapid și pot aduce predictibilitate pe termen lung.

România nu doar că respectă reglementările europene, dar oferă și oportunități concrete de dezvoltare pe verticală – de la tehnologie și producție, la parteneriate locale și integrare regională.

Implementarea SGR în România reprezintă un pas important în consolidarea strategiilor de mediu ale țării. SGR nu doar că ajută România să-și îndeplinească obiectivele europene privind reciclarea, dar demonstrează și angajamentul țării către un viitor mai verde. Pentru orice investitor interesat de oportunități centrate pe sustenabilitate, acesta este un semnal clar de stabilitate.

Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Sustainability Index Magazine nr. 3. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

SGR România: de la inițiativă națională la reper european

Cel mai mare sistem complet integrat de garanție-returnare din lume transformă deșeurile în resurse valoroase

România, care s-a clasat ani la rând pe ultimul loc în UE la reciclarea deșeurilor din ambalaje, se poziționează astăzi în avangarda economiei circulare europene, demonstrând că un stat cu infrastructură inițială fragilă poate implementa, în timp record, unul dintre cele mai performante sisteme de colectare și reciclare din Europa.

Această evoluție rapidă are loc într-un peisaj european în care multe dintre sistemele de garanție–returnare funcționează de zeci de ani, precum Suedia, cu un SGR operațional de peste patru decenii sau Norvegia, Danemarca și Germania, care l-au introdus între anii 1999 și 2003, potrivit datelor publice analizate de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest).

18 țări din Europa au implementat până în prezent un Sistem de Garanție – Returnare, printre cele mai recente fiind România, Austria, Slovacia, Ungaria sau Irlanda.  

La doi ani de la lansarea sa, Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) din România, operat de RetuRO, nu mai este doar o inițiativă națională de mediu, ci o infrastructură strategică, transformată într-un model european de referință.

SGR-ul din România, cel mai mare sistem complet integrat din lume

Din perspectiva volumelor gestionate și a dimensiunii pieței, SGR România este al treilea ca mărime din Uniunea Europeană, după Germania și Polonia, într-o țară cu aproape 19 milioane de locuitori și o structură demografică semnificativ rurală, potrivit datelor recente RetuRO analizate de CES Bucharest. 

Mai mult, modelul românesc este considerat în prezent cel mai mare sistem de garanție-returnare complet integrat din lume, datorită faptului că funcționează sub o administrație centrală unică, cu un cadru operațional standardizat la nivel național și cuprinde simultan trei tipuri de materiale – PET, metal și sticlă.

Implementarea a fost posibilă printr-un împrumut inițial din partea producătorilor de băuturi de 4 milioane de euro, la care s-a adăugat un împrumut verde contractat de către RetuRO în valoare de 86 de milioane de euro, garantat prin garanții corporative de către producători, iar până în 2029 sunt planificate investiții suplimentare de 70 milioane de euro.

Motor al economiei circulare

Creșterea accelerată a ratelor de returnare este unul dintre principalele semnale ale maturizării sistemului. Dacă în 2024 au fost colectate 3,36 miliarde de ambalaje dintr-un total de 6,1 miliarde puse pe piață, primele zece luni ale anului 2025 arată un salt major: 4,5 miliarde de ambalaje returnate dintr-un total de 5,3 miliarde puse pe piață. Aceasta reprezintă o creștere procentuală de aproximativ 62% a volumului colectat.

În 2024, România, alături de celelalte 14 țări din UE care au implementat SGR, au reușit să colecteze, în total, 88% dintre deșeurile de ambalaje (PET, sticlă și aluminiu).*

Românii returnează ambalajele în punctele de colectare din motivații diferite: tinerii combină recuperarea garanției cu grija pentru mediu, familiile cu copii îl văd ca pe un instrument educațional și moral, iar seniorii se simt utili și implicați în comunitate. De asemenea, sistemul oferă oportunități economice pentru grupurile vulnerabile, generând venituri constante și siguranță financiară de bază.

Investiții masive și efecte multiplicatoare

Performanțele operaționale ale SGR sunt susținute de investiții consistente în infrastructură și tehnologie. Doar în 2025, RetuRO a bugetat investiții de 33,7 milioane lei, cu un efect multiplicator notabil în economie: fiecare leu investit generează aproximativ 0,57 lei valoare adăugată, potrivit datelor analizate de CES Bucharest.

SGR elimină o povară financiară de pe umerii administrațiilor locale

Prin separarea completă a fluxului de ambalaje SGR de cel al deșeurilor municipale, administrațiile locale evită o parte semnificativă din costurile tradiționale de colectare, transport și depozitare. Doar în perioada ianuarie–august 2025, economiile estimate pentru autoritățile locale se situează între 112,2 și 160,7 milioane lei, mai arată studiul RetuRO.

„Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) din România este cea mai mare inițiativă de economie circulară a țării, care livrează constant rate de colectare de peste 80%. În mai puțin de doi ani, sistemul a devenit un reper la nivel european, demonstrând că deșeurile pot fi transformate într-o resursă valoroasă prin cooperare, date și guvernanță bazată pe date certe. România este pregătită să contribuie cu experiență operațională reală la agenda europeană a circularității, oferind informații transparente care sprijină politici eficiente și scalabile. RetuRO și acționarii săi rămân angajați în parteneriat, stabilitate și în promovarea unei economii circulare autentice în întreaga Uniune Europeană”, declară Gemma Webb, CEO RetuRO SGR.

Sistemul a fost conceput pentru a permite reciclarea în circuit închis, în care materialele colectate sunt transformate în același tip de ambalaj.

Această abordare reduce dependența de resurse virgine și contribuie direct la obiectivele europene privind gestionarea sustenabilă a materialelor.

Experiența SGR România, prezentată în dialog la Bruxelles. CES Bucharest a organizat ieri, la Parlamentul European, masa rotundă cu tema „Sistemul de Garanție-Returnare. Parcursul României: De la Implementare la Impact European”, un eveniment dedicat unei discuții asupra modului în care experiența României cu SGR începe să genereze interes și relevanță la nivel european.

Cooperarea între autorități, producători, retaileri și consumatori, precum și o legislație clară și transparența digitală a modelului RetuRO SGR, au fost principalele subiecte abordate în cadrul discuțiilor. Participanții au subliniat că succesul sistemului se datorează nu doar rezultatelor cuantificabile, ci și modului în care acesta a schimbat comportamentele consumatorilor, a încurajat responsabilitatea civică și a demonstrat că un model bine guvernat poate fi scalabil și replicabil în alte state membre.

*UNESDA

Sursa: Comunicat de presă BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest)

Seminar ESDN la București: cultură, economie circulară și sustenabilitate

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, din cadrul Guvernului României a organizat astăzi, alături de Rețeaua Europeană pentru Dezvoltare Durabilă (ESDN),  seminarul  cu tema Cultură durabilă, Economie circulară: Abordări interdisciplinare pentru viitor. Obiectivul evenimentului a fost facilitarea învățării „unul de la celălalt” prin prezentarea exemplelor de bune practici din toată Europa cu privire la modul în care guvernele implică societatea civilă și cetățenii în implementarea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, adoptate la nivelul Organizației Națiunilor Unite.

Lucrările au fost deschise de consilierul de stat László Borbély, care la finalul anului 2023 a fost ales președinte al ESDN:

„Cultura are o putere transformativă și inspirațională enormă. Gândiți-vă doar la marile personalități din România care au îmbogățit cultura mondială și care ne aduc respect în multe colțuri ale lumii, fie că vorbim de Constantin Brâncuși, George Enescu sau artiști contemporani. Am adus această temă a culturii și sustenabilității în acest seminar european cu scopul de a demonstra faptul că implicarea și creativitatea pot fi motoare pentru un viitor durabil. Pe plan intern, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a sprijinit proiecte din societatea civilă care prin intermediul multiplelor forme de artă au transmis pentru persoane de toate vârstele mesajele cheie ale sustenabilității. De asemenea, am inițiat proiectul de lege prin care l-am sprijinit și prin care Ziua Națională a Sustenabilității a fost stabilită pe data de 27 octombrie, ziua inaugurării Coloanei Infinitului, ca un omagiu pentru opera lui Brâncuși și tehnica lui artistică puternic legată de principiile dezvoltării durabile”.

În deschiderea evenimentului au adresat discursuri de bun venit: domnul Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, domnul Mihnea Drumea, secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului, doamna Diana-Ștefana Baciuna, secretar de stat Ministerul Culturii.

Workshop-ul se va extinde pe o perioada de două zile și aduce împreună specialiști din 12 state europene. Cu acest prilej, România a fructificat calitatea de membru pe care o are în ESDN, prin punerea în prim plan a progreselor realizate pentru implementarea Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă.

Despre ESDN

Înființată încă din 2002, Rețeaua Europeană de Dezvoltare Durabilă (ESDN) reprezintă o asociație internațională non-profit care abordează provocările și oportunitățile legate de dezvoltare durabilă de interes public și promovează și facilitează schimbul informal de idei, cunoștințe și bune practici privind sustenabilitatea. ESDN numără în prezent peste 400 de membrii și parteneri din peste 40 de țări. Mai multe informații pe web-site: esdn.eu

Despre Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă

Înființat în 2017, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României coordonează și implementează strategii pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă în conformitate cu angajamentele internaționale ale României. Mai multe informații pe web-site: dezvoltaredurabila.gov.ro