România primește 220 mil. EUR prin PNRR pentru fabrici de reciclare
Începând cu 1 ianuarie 2025, la nivel national, ținta de valorificare globală a deșeurilor de ambalaje va crește de la 65% la 70%, iar cea de reciclare de la 60% la 65%, potrivit datelor oficiale analizate de Clean Recycle.
Obiectivul de reciclare pentru hârtie și carton crește de la 70% la 75%, pentru materiale plastice și aluminiu de la 40% la 50%, pentru sticlă și metale feroase de la 65% la 70%, iar pentru lemn de la 20% la 25%.
Aceste noi obiective sunt aliniate cerințelor Uniunii Europene și reprezintă un angajament ferm pentru reducerea impactului deșeurilor asupra mediului și un nou pas important de a trece la economie circulară.
În România, doar 38,31% dintre deșeurile de ambalaje ajung să fie reciclate, potrivit ultimelor date publicate de Institutul Național de Statistică, care fac referire la anul 2021*, analizate de Clean Recycle.
„Autoritățile naționale, locale, dar și mediul de business joacă un rol esențial în implementarea măsurilor necesare pentru atingerea acestor ținte ambițioase. Pe de altă parte, populația trebuie să adopte un model de consum responsabil, prin care să scadă cantitățile de deșeuri de ambalaje generate și să colecteze separat sau să recicleze cât de mult posibil. Pana nu demult, întreaga societate a avut o abordare superficială privind această problemă, dar nu mai putem continua așa. În plus, trebuie să ne gândim și ce lăsăm ca „moștenire” generațiilor viitoare”, declară Cosmin Monda, fondator și CEO Clean Recycle.
Din 2030, ținta globală de reciclare a deșeurilor de ambalaje va crește la 70%.
Investiții în infrastructura de reciclare
26 de fabrici noi de reciclare ar urma să fie construite în România, prin fondurile primite de țara noastră prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Fabricile ar trebui inaugurate până în luna iunie 2026, iar finanțarea totală se ridică la aproximativ 220 de milioane de EUR.**
Clean Recycle: Peste 100.000 de tone de deșeuri de ambalaje gestionate în primele 10 luni din 2024
În primele 10 luni din an, Clean Recycle a gestionat o cantitate de peste 100 de mii de tone de deșeuri de ambalaje pentru cei peste 800 de clienți din portofoliu, din care 5% au fost valorificate prin incinerare.
Clean Recycle este unul dintre primii 5 jucători de pe piața locală a transferului de responsabilitate privind deșeurile de ambalaje (OIREP), preluând obligativitatea raportării, colectării și valorificării ambalajelor și deșeurilor din ambalaje puse pe piață de producători și importatori. Clean Recycle gestionează un portofoliu de peste 800 de companii care produc și pun pe piață deșeuri de ambalaje, active pe întreg teritoriul României, din domenii precum FMCG și retail, agribusiness, automotive, distribuție, producție industrială, farmaceutice ș.a.
Studiul Asociației Furnizorilor de Servicii de Resurse Umane, AFSRU HR Insights: Perspectiva Recrutorilor 2024, analizează tendințele emergente în recrutarea de white și blue collars, oferind o imagine de ansamblu asupra dinamicii pieței muncii. Eșantionul a inclus 133 de respondenți, majoritatea fiind recrutorii cu diferite niveluri de experiență: 25% manageri de recrutare, 10% team leaders, 53% recrutorii seniori și 12% recrutorii juniori. Peste 66% dintre respondenți provin din companii cu peste 100 de angajați. 69% dintre respondenți sunt specializați în recrutarea de white collars, iar 31% în blue collars. Datele au fost colectate printr-un chestionar online în perioada septembrie-octombrie 2024.
Durata procesului de recrutare și eficiența angajării: Blue Collar vs. White Collar
Durata medie a procesului de recrutare pentru angajații blue collar (muncitori) este de 1-3 săptămâni în 77% din cazuri, în creștere față de 73% în 2023. Creșterea eficienței recrutărilor pe segmentul lucrătorilor trebuie înțeleasă și din perspectiva încetinirii activității în multe industrii. Avem, așadar, un număr mai mic de oportunităţi disponibile, și, implicit o mobilitate în scădere în rândul angajaților.
„Piața s-a răcit puțin, nu mai vedem atât de multe oportunități, iar angajații se gândesc mai mult înainte să își schimbe locul de muncă. Putem observa că fluctuația de personal a scăzut, ceea ce sugerează o tendință de stabilizare. În sectorul blue collar, recrutarea a devenit mai ușoară decât pentru white collar, care rămâne o provocare,” a declarat Sorina Donisa, președinte AFSRU și CEO Prohuman România, în cadrul Conferinței HR Insights Forum organizată de Asociație în luna octombrie a.c.
În cazul angajaților white collar, 41% dintre procesele de recrutare durează între 4 și 6 săptămâni, o creștere față de 36% în anul precedent. Această situație reflectă complexitatea și exigențele rolurilor specializate, unde găsirea talentelor potrivite necesită mai mult timp și resurse. „Procesul de recrutare pentru rolurile complexe durează mai mult deoarece companiile sunt mai puțin dispuse să facă vreun compromis când vine vorba de selecția talentelor,” a subliniat Sorina Donisa, președinte AFSRU și CEO Prohuman România.
„Într-o piață în care cuvântul de ordine este precauție, companiile se concentrează pe creșterea performanței și a eficienței angajaților, de aceea implicarea și motivarea lor sunt prioritare. Anul 2024 a fost definit de necesitatea angajatorilor de a identifica cele mai potrivite strategii de retenție și motivare a personalului existent, iar în industrii specifice, unde fluctuația de personal reprezintă o constantă și prezența de specialiști o necesitate, companiile de resurse umane au făcut diferența prin expertiză.
Cererea de forță de muncă vine din partea industriilor care fac angajări în mod constant, cum ar fi retail, construcții, logistică, transporturi, energie regenerabilă, BPO/SSC.” Sorina Donisa, președinte AFSRU și CEO Prohuman România.
„Eficiența proceselor de recrutare pentru angajații blue collar, care s-au desfășurat într-un timp mai scurt în 2024, reflectă o adaptare la cererea pieței și la nevoia de a asigura continuitatea operațională, mai ales în sectoarele unde fluctuația de personal era, în mod tradițional, ridicată. În același timp, creșterea duratei recrutărilor pentru rolurile white collar evidențiază o schimbare a focusului angajatorilor către candidați cu abilități foarte specifice, ceea ce necesită o selecție mai riguroasă,” a menționat Oana Popescu, Managing Director Humangest Group România.
Reducerile de personal: O realitate prezentă în 2024
„Pe fondul automatizării și tehnologizării proceselor, inclusiv în zona de producție, asistăm la o restrângere a ofertei de locuri de muncă. Totodată, companiile au devenit mai prudente atunci când decid dacă deschid sau nu noi roluri, dar și mai selective în ceea ce privește recrutarea noilor angajați. Din această ultimă perspectivă, se încearcă mai mult recrutarea talentelor din interiorul companiei decât din extern,” a punctat Gabriel Gătejoiu, HR Operations & Business Development Director Professional
Una dintre cele mai notabile schimbări în 2024 este prioritatea acordată reducerilor de personal, o tendință care nu figura printre primele cinci priorități în anul precedent. Această situație este rezultatul contracțiilor economice și al problemelor din lanțurile de aprovizionare, în special în industriile auto și IT.
„Reducerile de personal au devenit una dintre priorități ca efect al contractării pe care multe industrii au resimțit-o în Uniunea Europeană în acest an. Tulburările din industria auto sau IT s-au propagat atât pe orizontală, cât și pe verticală între furnizori și industrii conexe, astfel că măsurile de reducere a costurilor au afectat și efectivele de angajați ale multor companii.
Din perspectiva Agențiilor de HR, serviciile se adaptează permanent la nevoile pieței. Astfel, scăderea nevoilor de recrutare a amplificat focusul spre acoperirea rolurilor esențiale, iar reducerile de personal au condus la creșterea ponderii serviciului de Outplacement și reorientare a forței de muncă spre domeniile care nu au scăzut turația în acest an.” a afirmat Miguel Trindade, Country Manager ManpowerGroup România.
Francesco Zacchetti, Country Manager Adecco România, a adăugat: „Rolul agențiilor de muncă temporară nu este doar acela de a oferi flexibilitate în procesul de intrare în companii, ci și de a facilita flexibilitatea în procesul de ieșire, prin gestionarea tranzițiilor de carieră, relocând resursele către alte companii prin procese de relocare și recalificare a personalului. Într-o exprimare simplă, pot spune că, uneori, este mai ușor să angajezi, dar mult mai complicat să relochezi o resursă, dacă, din cauza unei crize de piață, aceasta devine redundantă. Din perspectiva Agențiilor de HR, serviciile se adaptează permanent la nevoile pieței. Astfel, scăderea nevoilor de recrutare a amplificat focusul spre acoperirea rolurilor esențiale, iar reducerile de personal au condus la creșterea ponderii serviciului de Outplacement și reorientare a forței de muncă spre domeniile care nu au scăzut turația în acest an.”
Priorități HR în 2024: Retenția, implicarea și motivarea angajaților
Retenția, implicarea și motivarea angajaților rămân priorități esențiale pentru companiile din România. În contextul în care 49% dintre companii indică retenția ca fiind o prioritate, firmele investesc în strategii dedicate pentru a se asigura că angajații valoroși rămân în organizație. Acest focus continuu este susținut de investițiile în programe de well-being, asigurări de sănătate și alte beneficii extrasalariale menite să crească satisfacția și loialitatea angajaților.
„Cred că dincolo de preocuparea pentru reducerea personalului, provocarea specialiștilor de resurse umane este de a-i menține pe cei mai valoroși angajați, prioritate care apare pe primul loc în studiul HR Insights Trends derulat de ASFRU. Companiile cu cel mai mare succes sunt cele proactive în eforturile lor de a păstra talentele, oferind compensații atractive, creând o cultură pozitivă la locul de muncă, oferind servicii de instruire și dezvoltare a carierei, fiind receptive la preocupările angajaților. Ceea ce îi motivează și beneficiile pe care și le doresc angajații diferă foarte mult în funcție de momentul în care se află, atât în carieră, cât și în viața personală. Iar aceste lucruri sunt foarte bine surprinse în studiul nostru recent realizat împreună cu Ipsos ‚Workplace 4 all. Harta motivației intergeneraționale la locul de muncă’, în care analizăm preferințele celor 4 generații de angajați aflate în prezent în câmpul muncii, referitoare la angajator și la locul de muncă,” afirmă Gabor Olajos, Country Managing Director, Pluxee România & Bulgaria. Aceste aspecte sunt deosebit de importante într-o piață în care talentele sunt mai selective și mai puțin dispuse să accepte compromisuri.
„S-a resimțit, tot în primul semestru, o scădere a cererii de angajare din partea companiilor, în special cele din segmentul producție-automotive, unul dintre cele mai afectate la nivel global, cerere care a revenit la un nivel apropiat de normalitate spre finalul celui de-al doilea trimestru din an. Totodată, conceptele de upskilling și reskilling au devenit esențiale pentru companii – implementarea lor ajută la redresarea decalajelor de competențe dintr-o companie, asigurându-se că există întotdeauna un personal bine pregătit, disponibil pentru a se adapta noilor provocări din piață.” Georgiana Brudaru, Business Manager Temps and Perm GI Group
„Anul 2024 a adus câteva schimbări în rândul companiilor, acestea fiind nevoite să se adapteze contextului fiscal și tendințelor globale. S-a observat mai mult ca oricând o mai mare atenție a acestora la păstrarea angajaților, prin luarea în calcul a oricărui beneficiu nou apărut în piață care ar putea fi motivant pentru aceștia, dar și prin oferirea de programe de calificare sau recalificare a acestora. De asemenea, transparentizarea beneficiilor oferite de angajatori a fost un element din ce în ce mai aplicat pentru a reuși găsirea în cel mai scurt timp a candidatului potrivit.” – Mariana Vaida, General Manager Smartemp
Prezența la interviuri și rata de contraofertare: Un interes crescut, dar mai puține contraoferte
Datele din 2024 indică o ușoară creștere a ratei de prezență la interviuri pentru candidații white collar, cu 40% dintre procesele de recrutare înregistrând o prezență între 51% și 70%, față de 38% în 2023. Aceasta sugerează o implicare mai mare a candidaților și un interes crescut pentru oportunitățile oferite de angajatori, fapt care poate fi corelat cu o selecție mai riguroasă.
„Creșterea prezenței la interviuri pentru candidații white collar arată că aceștia sunt mai atenți și mai deschiși la noi oportunități, dar și că procesele de recrutare sunt mai bine gestionate și adaptate așteptărilor lor. Totuși, scăderea ratei de contraofertare sugerează că angajatorii sunt mai selectivi și mai prudenți în privința resurselor umane, prioritizând eficiența bugetară și retenția angajaților esențiali,” Oana Popescu, Managing Director Humangest Group România. „Această tendință reflectă o schimbare a strategiei: în loc de a concura prin oferte financiare, companiile investesc în crearea unui mediu de lucru atractiv și în dezvoltarea unor politici de retenție pe termen lung.”
Anton Fistican, Director General BEST PERSONAL SERVICES– ”Având în vedere prioritățile, tendințele de pe piața muncii, cu siguranță se va schimba semnificativ relația dintre angajator și angajat. Salariații vor primi sarcini suplimentare, iar angajatorii vor deveni din ce în ce mai selectivi în procesele de recrutare si se vor concentra mai mult pe specialiști cu experiență axandu-se și pe respectarea bugetelor disponibile.”
Efortul de recrutare reflectat în rata de închidere a proiectelor
Un aspect esențial pe care studiul îl evidențiază este efortul de recrutare și rata de succes a proiectelor de angajare. Datele sugerează că 77% dintre procesele de recrutare blue collar sunt finalizate în mai puțin de 3 săptămâni, ceea ce indică o eficiență crescută. Acest lucru este susținut de scăderea numărului de candidați contactați pentru aceste poziții – 43% dintre companii raportează că pot închide o poziție contactând doar 5-10 candidați, comparativ cu 31% în 2023.
Pe segmentul white collar (specialiști), rata de succes în recrutare este mai complexă, având nevoie de un efort mai mare pentru a finaliza procesele de angajare. Deși există o stabilizare spre finalul anului, provocările rămân, iar efortul pentru identificarea candidatului potrivit crește.
„Piața muncii este într-o continuă transformare, iar companiile caută să atragă și să păstreze specialiști capabili să aducă valoare pe termen lung. Vedem o tendință clară de a evita compromisurile în selecția candidaților, ceea ce înseamnă procese de recrutare mai riguroase și cu o mai mare durată pentru rolurile white collar. Atenția este pe eficiență și pe respectarea unor criterii stricte de competență.” Bogdan Gabor, Country Manager Lugera The People Republic
Despre Asociația Furnizorilor de Servicii de Resurse Umane, AFSRU:
Asociația Furnizorilor de Servicii de Resurse Umane (AFSRU) este o organizație non-profit, înființată în luna iunie 2010. Fondată de cei mai mari jucători de pe piața serviciilor de resurse umane, AFSRU își propune setarea unor standarde de calitate ale industriei sincronizate cu bunele practici la nivel european, flexibilizarea condițiilor de acces pe piața muncii și crearea de noi locuri de muncă. Cele 14 companii, agenți de muncă temporară autorizați care fac parte din AFSRU sunt în ordine alfabetică: Adecco România, Agenția Professional, Best Personal Services, Gi Group, Humangest Group, Human Solutions, HRS – Human Resources Specialists, Lugera The People Republic, ManpowerGroup, Oranjegroep, Prohuman, Smartemp, Takt recruitment, Work Support Agency (WSA).
CONFIDEX, studiul longitudinal care măsoară nivelul de încredere al antreprenorilor și managerilor în evoluția economiei românești, dă startul unei noi ediții – începe colectarea datelor pentru realizarea a celei de a 11-a ediții a studiului. Antreprenorii si executivii de top din România sunt invitați să își aducă aportul la realizarea radiografiei încrederii în economia românească, completând chestionarul CONFIDEX Ediția 11, până pe 01 noiembrie.
„Într-un context economic marcat de fluctuații, mediul de business românesc are nevoie de un instrument care să ofere date atât cantitative, cât și calitative, privind încrederea în mersul economiei. Este esențial ca managerii și antreprenorii să aibă acces la date precise și actualizate, pentru a lua decizii strategice informate. În peisajul economic actual, ne așteptăm ca această a 11-a ediție a studiului să fie o analiză la rece a percepției liderilor de business față de provocările și așteptările sfârșitului de 2024 și începutului de 2025”, a declarat Andrei Cionca, Co-fondator și investitor ROCA Investments.
Ediția anterioară a studiului CONFIDEX, realizată în S1 2024, a evidențiat cea mai mare valoare a indicelui CONFIDEX, măsurată în ultimii patru ani, de 52,5. Astfel, pe fondul scăderii inflației, al creșterii PIB-ului și al unui optimism crescut al mediului de afaceri autohton, dar și internațional, în legătură cu evoluția economiei, valoarea indicelui măsurată la începutul acestui an, a depășit maximul anterior de 50,2, înregistrat în primul semestru din anul precedent.
Așteptările managerilor vs. realitatea din economie
Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică privind evoluția Produsului Intern Brut (PIB) al României arată o decelerare a creșterii reale până la 1,4% față de semestrul I 2023, pe fondul evoluției nesatisfăcătoare ale sectoarelor agricol, industrie și construcții. Aceasta confirmă optimismul moderat al managerilor măsurat prin ediția a 10-a a CONFIDEX, în care doar o treime (38%) dintre respondenți estimau o creștere a PIB.
În acest context, și sub presiunea unor posibile noi ajustări fiscale, dar și a unei majorări a salariului minim brut cu 9.5%, corelarea între datele economice reale și proiecțiile de viitor ale managerilor și antreprenorilor este esențială pentru a asigura o fundamentare solidă a deciziilor de business.
„Revizuirile în scădere ale creșterii economice indică clar că unele sectoare, precum agricultura sau construcțiile, întâmpină dificultăți. De asemenea, începem să observăm scăderi de bugete în sectorul serviciilor, deși acestea au fost întotdeauna „premiantele” CONFIDEX. Companiile își ajustează deja bugetele de investiții și reduc ritmul de externalizare a serviciilor, ceea ce indică o abordare mai prudentă într-un context economic și geopolitic încărcat. Totuși, avem în continuare o mare oportunitate care vine dinspre investițiile private și dinspre PNRR, care pot deveni împreună o adevărată pernă de aterizare lină pentru economie, mai ales dacă vom canaliza toate eforturile și expertiza noastră în această direcție. Cred foarte mult în capacitatea și reziliența antreprenorilor și sunt convins că, dacă reușim să o ducem la nivelul următor, fără a rămâne doar defensivi, vom depăși cu bine provocările acestui an.”, a adăugat Andrei Cionca.
Studiul CONFIDEX, ajuns la ediția a 11-a, va dezvălui care este percepția la zi a oamenilor de afaceri asupra contextului economic actual, a posibilelor noi măsuri fiscale, precum și asupra evoluției pieței forței de muncă, în contextul majorării salariului minim brut. Rezultatele noului studiu vor fi publicate in luna noiembrie.
CONFIDEX este singurul studiu longitudinal din România care măsoară încrederea managerilor români în economie și decriptează provocările cu care se confruntă mediul de business local. Studiul a fost lansat în anul 2020 de Impetum Group și a adunat de-a lungul celor 10 ediții o comunitate de peste 3000 de antreprenori și C-Level executives care au contribuit la stabilirea unor repere extrem de importante pentru economia românească. Ajuns la ediția cu numărul 11, studiul a devenit un instrument reper pentru luarea deciziilor de business și oferă o imagine clară asupra percepțiilor oamenilor de afaceri din România, realizând o radiografie a încrederii în economie. Extrapolând tendințe, CONFIDEX pune la dispoziția celor interesați un instrument care îi ajută să înțeleagă mai bine vremurile în care trăim și să ia decizii corecte și bine argumentate, cu impact pozitiv asupra mediului de business și societății în general.
Chestionarul CONFIDEX Ediția a 11-a poate fi completat aici:
Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, din cadrul Guvernului României a organizat, miercuri, 16 octombrie, la Băile Tușnad, evenimentul „EcoTexHoReCa: Expo și conferință pentru textile sustenabile în industria ospitalității”. Scopul conferinței a fost explorarea și promovarea practicilor sustenabile în sectorul HoReCa, cu accent pe reutilizarea textilelor și promovarea economiei circulare.
„Să ne întoarcem la rădăcini, fiindcă cei care au trăit înaintea noastră au avut o existență sustenabilă, au folosit materiale precum cânepa sau inul, nu aruncau materialele sau obiectele folosite în gospodărie, ci le reutilizau. În ultimii 40-50 de ani, principiul maximizării profitului din industria textilă a creat o piață a materialelor ieftine, sintetice și nesustenabile, care însă implică unele costuri mult prea mari pentru întreaga societate. Avem cifre îngrijorătoare: industria textilă contribuie cu aproximativ 10% la emisiile globale de gaze cu efect de seră și produce aproximativ 1,2 miliarde de tone de CO₂ pe an, iar confecționarea unei perechi de pantaloni de blugi poate necesita între 2.700 și 3.000 de litri de apă, echivalent cu consumul mediu de apă al unei persoane timp de trei ani” – a transmis consilierul de stat László Borbély.
În cadrul evenimentului au fost oferite soluții practice pentru reducerea deșeurilor textile și pentru o gestiune mai eficientă a resurselor în acest sector, pe baza principiilor economiei circulare. Una dintre componentele cele mai ilustrative a fost prezentarea a două camere de hotel amenajate prin folosirea unor textile reciclate, respectiv materiale naturale.
Conferința a oferit un spațiu de întâlnire pentru profesioniștii din industria ospitalității și experții în sustenabilitate, cu scopul de a dezbate și de a împărtăși soluții inovatoare în reutilizarea textilelor utilizate în această industrie.
Proiectul promovează economia circulară, având ca obiectiv reducerea deșeurilor textile și extinderea duratei de viață a produselor. România are o Strategie de economie circulară și un plan de acțiune, adoptat în urmă cu un an, prin intermediul căreia se asigură sprijinul instituțional pentru încurajarea acestei paradigme. Coordonarea la nivel național este realizată de către Cancelaria Prim-Ministrului prin intermediul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.
COMMUNITY INDEX 6th Edition launches results for 2024 ranking
The Azores Sustainability & CSR Services announces the release of the results for the 6th edition of the Community Index, the most comprehensive annual ranking of community investment projects in Romania, organized in 21 categories.
Companies are positioning themselves as changemakers and aligning their corporate values more closely with community investment.
CSR projects are starting to be as rigorous as business projects
Community Index is a detailed and comprehensive assessment of the CSR field in Romania. It maps important projects across a large number of categories with the aim of helping all stakeholders, including employees, consumers or investors, to understand the status of the market and to have a broader perspective on the involvement of companies in Romania. In addition, the index aims to be a useful tool for industry professionals to help them make better-informed decisions on future community investments. The Community Index Scorecard, which has 43 indicators, can serve as a checklist to analyze the degree of complexity and performance of a project.
In October 2024, The Azores Sustainability & CSR Services will launch the bilingual yearbook Community Index Magazine, 6th edition, which will feature many interesting case studies and over 20 exclusive interviews with national and international experts. The Yearbook is the leading publication in Romania dedicated to the CSR field and has the mission to be the primary source of information on trends in community investment, CSR and corporate sustainability.
2024 ranking results
The market for investments and donations in support of communities has grown in recent years and amounts to more than EUR 100 million annually in Romania, mainly for projects in education for students – 7.3%, down from last year’s 9.4%, health – 7.3% (up from 6% in 2023) or disadvantaged environments – 13.5% (23% in 2023). Another area of interest for companies is Arts & Culture, 6.5%, down from 10% in 2023. In contrast, only 2% of the projects undertaken by companies in Romania are aimed at tackling climate change, down from 4% in 2023, and 4% of projects are towards sustainable cities, up from 1.5% in 2023.
The majority of projects in Romania are in the field of education (23.6%) and these have started to be more diversified than in previous years. Consequently, a new category has been created to reflect these trends: Education & Personal Development, where projects on topics such as Bullying or Education for Sustainability are present. In the first 5 years of the Community Index we had 4 categories dedicated to education: Education for Students, Education for Careers, Tech Education and Education for Entrepreneurs, reflecting the status of the CSR field in these years. Another new category in 2024 is dedicated to Grants, keeping in mind that these initiatives have become more complex than in previous years.
One of the outstanding projects that received a distinction in the Community Index 2024 is Time for Good (Timp pentru Bine), developed by Kaufland Romania: it is a communication platform to inspire people towards social engagement and sustainability. Another large-scale project recognized in the Community Index is the Early Innovators Business Plan Competition, developed by BCR: a national business plan competition for high school students.
In the Reduce Reuse Recycle category, the project Good Day pe Via Transilvanica (Ziua Bună pe Via Transilvanica), developed by Coca-Cola HBC Romania & Tășuleasa Social Association received the Gold distinction – it is the largest greening action on the Via Transilvanica in a joint effort to clean and conserve an area of about 1000 km. Also in the Reduce Reuse Recycle category, Auchan Romania received the Gold distinction for DRS before DRS (SGR înainte de SGR), a project launched in preparation for the Deposit-Return System.
It is also worth mentioning the “Friendly Cities” (Orașe prietenoase) report, part of the Civic Labs program, carried out with the support of JYSK Romania, through which Code for Romania identifies the main problems in Romanian society in several fundamental areas: Education, Health, Environment, Vulnerable Groups and Civic Participation.
National and international trends
In the context of recent global conflicts and uncertainty, companies are positioning themselves more strongly as changemakers. Companies are shifting their attention away from the focus on donated amounts and mass communication of these philanthropic acts. They are now focusing on working more closely with NGOs, involving employees as volunteers and having an impact measured against international standards such as the B4SI Community Investment Framework or Social Return on Investment (SROI).
In the future, companies will increasingly invest in such impact measurement tools. Having clarity and more information on the impact produced is what will attract more investment from companies.
“There is more focus now on effective project management and smart investing. Information on projects includes more accurate data than in previous years, especially on impact. This trend will continue and the Community Index rankings are ready to assess the complexity of projects and are aligned with the main international standards in the field. Projects that have a good strategy can significantly improve their results and contribute to a greater extent to the sustainability and resilience of a community.” says Alina Liciu, Managing Partner The Azores Sustainability & CSR Services.
Community Index annually analyzes over 850 projects in Romania. The ranking is part of the Romania CST Index (Corporate Sustainability & Transparency Index), which evaluates the indicators published by companies in their sustainability reports. The 2024 Index is based on projects carried out between January 2023 – May 2024 and takes into account both scorecards completed by companies and projects detailed online, on corporate websites or in project reports published by NGOs. The ranking has 21 categories and projects are assessed on the basis of a scorecard with 43 indicators. The main objectives of the Community Index are to structure all these projects in a database and analyze how they align with the 17 Sustainable Development Goals (SDGs). More details can be found here: https://communityindex.ro/community-index-2024/
Anuarul Sustainability Index Magazine, ediția a 2-a, aduce în prim plan top performeri în sustenabilitate conform rankingului Romania CST Index, precum și cele mai recente tendințe și inovații în sustenabilitate corporativă de la experți locali și internaționali
București, 28 iunie 2024
Agenția The Azores Sustainability & CSR Services lansează a doua ediție a anuarului Sustainability Index Magazine, o publicație bilingvă premium (română – engleză) care își propune să prezinte statusul actual al sustenabilității corporative din România.
Cititorii vor regăsi în revistă rezultatele singurului index de sustenabilitate corporativă din țară, Romania CST Index, precum și interviuri cu experți naționali și internaționali, articole educative, și studii de caz.
Publicația urmărește să promoveze sustenabilitatea corporativă ca o practică responsabilă de management al afacerilor, precum și să ajute companiile să-și dezvolte o strategie mai performantă pe baza informațiilor agregate din piață.
Sustainability Index Magazine calcă astfel pe urmele Community Index Magazine, anuarul bilingv care conține rezultatele indexului programelor și proiectelor derulate de companiile din România pentru a investi în comunități, lansat în 2019.
Publicația poate fi deosebit de utilă nu doar pentru profesioniștii din domeniu, ci și pentru companiile locale și multinaționale, investitori, universități, agenții de PR și autorități.
Al doilea număr al revistei are peste 100 de pagini și varianta online este oferită cu titlu gratuit pentru a contribui la dezvoltarea domeniului. Anuarul în format digital, ca flipview, poate fi vizualizat aici: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2024-3/
Ce conține Sustainability Index Magazine?
A doua ediție a Sustainability Index Magazine aduce în prim plan profiluri de sustenabilitate ale companiilor care au publicat rapoarte de sustenabilitate pentru activitatea din România. Profilurile sunt constituite pe mai multe coordonate pentru a avea o imagine reală și clară asupra obiectivelor și investițiilor companiilor în România: auditul rapoartelor de sustenabilitate, cifre cheie, ținte atinse și obiective viitoare.
Anuarul oferă în exclusivitate și interviuri cu experți din domeniul sustenabilității corporative, recunoscuți la nivel global și regional, precum:
Michel Scholte, Impact Entrepreneur, Speaker & Co-Founder, Impact Institute; Instructor, CSRD Academy
Oghosa Erhahon, Independent Consultant, Hydrogen Policy Expert, TEDx Speaker and Co-Author of “Touching Hydrogen Future”
Harald Friedl, Circular Economist & LinkedIn Top Voice
Anuarul conține, de asemenea, interviuri cu personalități recunoscute la nivel național, cu experiență vastă în management și strategii de sustenabilitate, precum:
Marco Hößl, CEO Kaufland România și Republica Moldova
Fady Chreih, CEO Regina Maria
Valentin Truță, General Director Premier Restaurants România
Gemma Webb, CEO & President RetuRO
Raluca Dascălu, Communications Manager JYSK ROMÂNIA
Roxana Puia, Marketing Director ENVIRON Association
Luiza Dumitru, Communication & Marketing Director OSCAR Downstream
Corina Radu, CEO Solutions4Impact Consulting
Alina Liciu, Managing Partner The Azores Sustainability & CSR Services
Ce este Romania CST Index?
Romania CST Index (Corporate Sustainability & Transparency Index), lansat în 2016, este primul ranking din țara noastră dedicat performanței și transparenței în domeniul sustenabilitate corporativă. Indexul propune o analiză complexă şi transparentă, aliniată la standardele internaţionale, și constituie cea mai mare bază de date privind indicatorii de sustenabilitate ai companiilor din țară.
Pentru realizarea analizei, indexul folosește date publice ale companiilor în ceea ce privește aspectele de mediu, sociale, și de guvernanță. Indicatorii evaluați acoperă domenii precum schimbări climatice, produse sustenabile, practici de muncă, investiții în comunități, gestionarea riscurilor, marketing responsabil sau lanțul de aprovizionare, printre altele.
Care sunt obiectivele principale ale Romania CST Index?
Un index al sustenabilităţii este important deoarece este un instrument de evaluare a performanței unei companii în comparație cu ceilalți jucători din industrie și din țară. Romania CST Index își propune să contribuie la creşterea nivelului de transparenţă privind indicatorii de sustenabilitate și să recunoască companiile cu cel mai mare progres din România în abordarea principiilor şi cerinţelor standardelor internaţionale pentru managementul şi raportarea sustenabilităţii corporative.
Astfel, Romania CST Index urmărește să promoveze sustenabilitatea corporativă ca o practică responsabilă de management al afacerilor. Totodată, indexul poate ajuta companiile să-și dezvolte mai bine strategia pe baza informațiilor din piață.
Care sunt rezultatele analizei?
2024 vine cu multe provocări, dar și oportunități pentru mediul corporate din UE și implicit din România de a integra considerații de sustenabilitate în deciziile de business. Modificările legislative la nivel de bloc european setează noi obiective ambițioase pentru transparență și performanță ESG, dar aduce totodată și mai multă claritate și coerență.
Analiza Romania CST Index 2023 indică o creștere ușoară a numărului de companii care publică rapoarte de sustenabilitate. Observăm, de asemenea, progrese în ceea ce privește setarea de obiective smart privind factorii de mediu, sociali și de guvernare, și bune practici din partea liderilor din industrie care indică oportunități de îmbunătățire pentru întregul sector.
Totuși, numărul companiilor care publică rapoarte de sustenabilitate continuă să fie redus, sub 10% în 2023 în România, din totalul celor peste 750 de companii care au această obligație.
ESG începe totuși să fie integrat în mai multe departmente ale organizațiilor: financiar, achizitii, HR, sau marketing. Această schimbare indică o nevoie de creștere a numărului de training-uri privind principiile sustenabilității pentru ca toți acești profesiniști să înțeleagă importanța integrării acestor principii în strategia și practicile lor de business.
În final, un aspect important care reiese din analiză este necesitatea unei strategii și infrastructuri de colectare și monitorizare a datelor. Strategia de sustenabilitate trebuie să includă un număr ridicat de indicatori SMART. Obiectivele trebuie să fie măsurabile, clare și aliniate la industria și specificul organizației. Analiștii și investitorii au nevoie de aceste informații pentru a compara diverse organizații din aceeași industrie și pentru a evalua cine are cele mai bune rezultate.
***
Despre Editor
The Azores Sustainability & CSR Services este o agenţie de consultanță in sustenabilitate, înființată în 2013, cu scopul de a sprijini companiile din România privind integrarea sustenabilității corporative în strategia de business. The Azores Sustainability & CSR Services are o abordare axată pe rezultate pe termen lung, utilizarea tehnologiei IT pentru un nivel ridicat de acuratețe a indicatorilor de sustenabilitate și analize/research care să sprijine decidenții din companii în definirea strategiei de sustenabilitate corporativă.
Cel mai important și complex proiect al agenției este Romania CST Index, în trecut denumit Romania CSR Index, ranking lansat în 2016 şi care este singurul din România care evaluează indicatorii de sustenabilitate ai companiilor: informaţii despre managementul sustenabilității, impactul economic, de mediu şi social. Indexul este lansat în fiecare an în cadrul conferinţei Best Practices in Corporate Sustainability.
În 2019, agenția a lansat Community Index, cel mai cuprinzător ranking al proiectelor corporate de investiții în comunități și un centralizator al celor mai bune campanii de CSR derulate în fiecare an de companiile din România. Rezultatele ranking-ului, împreună cu studii de caz şi interviuri ale unor experţi naţionali şi internaţionali sunt prezentate în fiecare an în Community Index Magazine, singurul anuar bilingv dedicat investițiilor în comunități derulate de companiile din România.
Cele mai semnificative scăderi sunt reprezentate de reciclarea sticlei și a metalelor
România continuă să înfrunte provocări majore în gestionarea și reciclarea deșeurilor de ambalaje. Potrivit celor mai recente date, țara noastră a reciclat doar 38,31% din deșeurile de ambalaje, marcând o scădere de 1,56 procente, conform informațiilor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Această scădere evidențiază nevoia urgentă de măsuri concrete, coerente și eficiente pentru a stimula reciclarea și a proteja mediul înconjurător.
Pe grupe de categorii, cele mai semnificative scăderi au fost observate la reciclarea sticlei, care a scăzut drastic de la 42,6% în 2020 la 28,03% în 2021, și a metalului, care a înregistrat o diminuare de la 51,12% la 44,24%.
Progrese modeste la reciclarea plasticului și a hârtiei/cartonului
Pe de altă parte, se înregistrează progrese modeste în reciclarea plasticului și a hârtiei/cartonului. Rata de reciclare a plasticului a crescut de la 30,05% în 2020 la 31,59% în 2021, iar pentru hârtie și carton, de la 63,2% la 67,88%. Cu toate acestea, sunt insuficiente pentru a compensa scăderile semnificative din celelalte sectoare.
„Aceste date reprezintă un nou semnal de alarmă pentru România. Așa cum subliniem de fiecare dată, este clar că România nu realizează progrese suficiente pentru a îndeplini obiectivele de mediu stabilite de Uniunea Europeană. Problemele sunt numeroase, dar este esențial să ne concentrăm pe soluții. Este imperativ să intensificăm eforturile de educare și conștientizare a populației cu privire la importanța reciclării, să îmbunătățim infrastructura de colectare și să implementăm politici eficiente care să stimuleze reciclarea la nivel național. Doar printr-o abordare coordonată și un angajament ferm putem asigura un viitor durabil pentru țara noastră“, declară Cosmin Monda, fondator și CEO Clean Recycle.
În lumina acestor provocări, este necesar un efort comun din partea autorităților, organizațiilor de mediu, cetățenilor și a companiilor generatoare de deșeuri de ambalaje, pentru a contribui activ la creșterea ratei de reciclare prin adoptarea unor practici sustenabile și responsabile.
În primele 4 luni din an, Clean Recycle a gestionat o cantitate de peste 37 de mii de tone de deșeuri de ambalaje pentru cei peste 800 de clienți din portofoliu, din care a fost reciclată o cantitate de 18 mii de tone, iar valorificate prin incinerare 1700 de tone.
Clean Recycle este unul dintre primii 5 jucători de pe piața locală a transferului de responsabilitate privind deșeurile de ambalaje (OIREP), preluând obligativitatea raportării, colectării și valorificării ambalajelor și deșeurilor din ambalaje puse pe piață de producători și importatori. Clean Recycle gestionează un portofoliu de peste 800 de companii care produc și pun pe piață deșeuri de ambalaje, active pe întreg teritoriul României, din domenii precum FMCG și retail, agribusiness, automotive, distribuție, producție industrială, farmaceutice ș.a.
Este deja un truism să spui, în era digitală, că inteligența artificială (AI) a devenit un instrument esențial pentru companii, facilitând procesele de business, aducând noi perspective, de mare valoare, asupra utilizării datelor de care dispun pentru dezvoltarea afacerii. Odată cu aceste beneficii apare și responsabilitatea majoră nu doar de a asigura protecția datelor personale prelucrate, ci și de a integra soluțiile AI ținând cont de regulile GDPR, sunt de părere experții Decalex, lider de piață în servicii de protecția datelor și securitatea informațiilor.
Pentru că integrarea AI în conformitate cu Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) este necesară, pe de o parte, pentru a asigura protecția informațiilor sensibile, pe de altă parte, pentru a evita sancțiunile severe impuse de autorități. Printr-o bună planificare și aplicarea unor practici riguroase de conformitate, companiile pot valorifica puterea AI responsabil și etic, atât pentru propriile afaceri, cât și pentru cele ale clienților, contribuind astfel la menținerea unui mediu de afaceri bazat pe transparență și încredere. Dar, de unde vine necesitatea conformității cu Regulamentul GDPR în cazul adoptării soluțiilor bazate pe inteligența artificială?
Implementat în urmă cu doar șase ani (2018), acesta stabilește standarde stricte pentru colectarea, stocarea și procesarea datelor personale ale cetățenilor Uniunii Europene. Companiile care nu respectă aceste reguli pot fi supuse unor sancțiuni financiare semnificative, care pot ajunge până la 20 milioane euro sau 4% din cifra de afaceri globală anuală. Aceste reglementări obligă companiile să implementeze măsuri adecvate pentru protecția datelor personale, iar AI poate juca un rol crucial în acest proces.
Provocări ale implementării soluțiilor AI în conformitate cu GDPR
Mai mult sau mai puțin, implementarea soluțiilor AI complică lucrurile, iar ca orice proces la început de drum, dacă putem spune astfel despre integrarea AI în conformitate cu GDPR (să nu uităm că ChatGPT a fost lansat la sfârșitul anului 2022), acesta vine cu cel puțin trei provocări:
1. Transparența Algoritmilor: Una dintre cerințele GDPR este transparența în modul în care sunt prelucrate datele. Algoritmii AI, în special cei bazați pe învățare automată (machine learning), sunt adesea percepuți ca fiind „cutii negre”, ceea ce face dificilă explicarea modului în care ajung la anumite concluzii.
2. Acuratețea datelor: faptul ca AI să folosească date corecte și actuale pentru obiectivul pe care îl are, înseamnă că fie, la momentul concepției, trebuie să lucreze cu specialiști care să ajute la verificarea seturilor de date, fie, dacă vorbim despre achiziția și utilizarea unui AI de la un furnizor terț, sunt obligatorii verificările de rigoaare pentru a afla dacă seturile de date au fost corecte și suficiente în partea de testare, astfel încât să ajute într-adevar la realizarea obiectivului pentru care este achiziționat.
3. Securitatea informațiilor: AI necesită acces la volume mari de date pentru a funcționa eficient. Prin urmare, asigurarea securității acestor date împotriva accesului neautorizat și a breșelor de securitate este esențială pentru a respecta cerințele GDPR.
Cele patru scenarii plauzibile
Putem vorbi, în contextul celor de mai sus, despre câteva scenarii care ajută la integrarea AI în procesele interne de business, în conformitate cu regulile GDPR.
1. Transparență și claritate: Dezvoltarea de algoritmi explicabili (explainable AI) este crucială. Companiile ar trebui să fie capabile să explice modul în care AI procesează datele și să justifice deciziile luate de algoritmi. Acest lucru nu doar că asigură conformitatea, dar și crește încrederea utilizatorilor.
3. Securitate: Implementarea unor măsuri de securitate cibernetică avansate este esențială pentru protecția datelor personale. Aceasta include criptarea datelor, controlul accesului și monitorizarea continuă pentru a detecta și preveni breșele de securitate pe fiecare etapă din ciclu de viață al unui AI, de la dezvoltare, testare și până la utilizare.
4. Evaluări de impact: Acestea ajută companiile să identifice și să mitigheze riscurile asociate utilizării AI. DPIA-urile sunt recomandate de GDPR pentru orice activitate de procesare a datelor care prezintă un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice.
În loc de concluzie, putem spune că integrarea AI în conformitate cu regulile GDPR protejează companiile de sancțiuni și vine cu beneficii importante, în primul rând în ceea ce privește eficiența operațională, apoi este vorba despre inovație și dezvoltare. Companiile care integrează soluțiile de tip AI conform și etic pot utiliza tehnologia pentru a inova și a oferi servicii mai bune, ceea ce va contribui la creșterea sănătoasă și transparentă a afacerilor.
Transformările sociale și la nivel macro-economic impun schimbări fundamentale marilor organizații active în România, iar pentru a răspunde dinamicii unei lumi în schimbare, organizațiile iau măsuri care implică procese complexe de transformare. Acestea includ relocarea sau chiar închiderea unor facilități de producție, lansări de noi produse sau extinderi pe noi piețe, toate cu impact major asupra resurselor umane. Cu toate acestea, organizațiile rămân în paradigma deciziilor lente, iar pregătirea forței de muncă tinde să nu țină pasul cu transformările sociale și tehnologice, subliniază o analiză Arthur Hunt România.
Prin introducerea accelerată a digitalizării sau inteligenței artificiale în activitatea companiilor, automatizarea producției sau creșterea exigențelor privind sustenabilitatea, organizațiile se confruntă cu o nevoie imperativă de lideri pregătiți să facă față acestor schimbări, care pot contribui semnificativ la succesul și menținerea competitivității pe piață.
Cu toate acestea, 110 zile este durata medie de selecție a candidaților pentru poziții de top management în cadrul marilor companii, potrivit datelor Arthur Hunt România, ceea ce indică un ritm lent de adaptare a companiilor la dinamica de transformare a societății și economiei. Motivele principale sunt legate de lipsa de autonomie a managerilor care recrutează direct sau lipsa de conectare a companiilor la dinamica pieței muncii.
„În multe organizații, cultura corporativă a stagnat în trecut, iar aceasta poate periclita business-ul, în condițiile unei lumi în schimbare și al unei pieței a muncii extrem de dinamice. Cei responsabili de luarea deciziilor sunt încă tributari unei rutine, care nu mai funcționează în 2024. În cele 3 sau 4 luni, cât durează o decizie internă la o multinațională, piața se poate confrunta cu schimbări radicale, iar competiția poate face mișcări strategice. Este crucială adoptarea unui mindset organizațional concentrat pe dinamică și schimbare, iar liderii organizațiilor care se focusează doar pe riscuri pot avea de pierdut în perioada următoare”, declară Sorin Roibu, Managing Partner Arthur Hunt România.
În contextul unui an 2024 marcat de alegeri electorale, organizațiile adoptă atitudini rezervate referitoare la angajarea în transformări organizaționale, chiar dacă barometrul intern indică niveluri crescute de presiune operațională și stres în rândul angajaților. Efectul acestor rezerve și amânări ale luării de decizii care să permită organizațiilor o adaptare adecvată, contribuie în mod nemijlocit la creșterea presiunii psihologice resimițite de angajați, la creșterea migrației angajaților între companii, aceștia sperând să găsească un mediu „mai normal, mai structurat, mai liniștit”, apreciază specialiștii Arthur Hunt.
Deși liderii organizațiilor înteleg această necesitate, de a crea medii sănătoase pentru a securiza forța de muncă și a crește productivitatea, în practică există prea puțin timp și resurse disponibile pentru sănătatea angajaților, motiv pentru care multe companii apelează la firme specializate în consultanță de HR și wellbeing.
Companiile se confruntă și cu un fenomen din ce în ce mai acut de lipsă a forței de muncă specializate, concomitent cu fenomenul îmbătrânirii populației, dar și cu exodul populației. Până în 2030, estimările arată că piața muncii va avea nevoie de peste 600 de mii de specialiști în industrii precum sectorul IT, sănătate sau domeniul juridic, facultățile de profil din țară urmând să furnizeze doar jumătate din acest necesar.
Totodată, piața muncii tinde să rămână în urmă, în contextul investițiilor insuficiente în îmbunătățirea pregătirii forței de muncă pentru a face față transformărilor ultimilor ani, subliniazăspecialiștii Arthur Hunt. Deși România urmează îndeaproape tendințele de la nivel global în ceea ce privește piața muncii, organizațiile investesc insuficient în dezvoltarea abilităților și competențelor echipelor. Astfel, doar 2 din 10 (21%) dintre angajații români din mediul privat participă la astfel de cursuri, potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială.
Arthur Hunt este una dintre companiile internaționale de top în domeniul consultanței în resurse umane. Prezentă în România din 2006, compania activează în domeniul Executive Search, consultanță de HR și management al proceselor de schimbare în cadrul organizațiilor medii și de mari dimensiuni.
Companiile se confruntă cu riscuri de securitate cibernetică fără precedent, în contextul în care noile tehnologii evoluează rapid, iar atacatorii își diversifică metodele de fraudă online, arată concluziile evenimentului „The Code of Trust: Safeguarding Businesses in the Era of Emerging Technologies”, organizat pe 14 mai, în București, de Camera de Comerț Elveția-România (CCE-R).
„Securitatea datelor din companii trebuie să devină o preocupare a angajaților de la orice nivel din organizație, și nu doar a celor din departamentele de IT. Până în 2027, 75% dintre angajați vor cumpăra, folosi sau chiar vor crea tehnologii care nu vor fi vizibile în fața departamentului de IT, potrivit unui studiu Gartner. Procentul era de 41% în 2022. Asta înseamnă că riscurile de atacuri cibernetice cresc cu un ritm foarte accelerat, iar eforturile de educare și de creștere a conștientizării asupra acestor pericole trebuie să fie consistente atât din partea mediului public, cât și din partea mediului privat”, a declarat Moe Jame, CEO al companiei IT Team Extension și co-lider al grupului de lucru IT& Cybersecurity din cadrul Camerei de Comerț Elveția-România.
Un procent de 29% din companiile de la nivel global au raportat că au fost afectate material de un incident cibernetic în ultimele 12 luni, conform unui raport lansat în ianuarie 2024 de World Economic Forum la Davos. Cele mai afectate organizații vor fi întreprinderile mici și mijlocii, care nu acordă la fel de multă atenție prevenției și care nu investesc la fel de mult în soluții de securitate cibernetică și în educarea angajaților.
„Companiile se grăbesc să adopte cele mai noi tehnologii pentru a nu rămâne în urmă față de competitori și tot mai mulți lideri din organizații iau în calcul capacitatea organizației de a face față unor atacuri cibernetice mai sofisticate. Progresele în ceea ce privește metodele și abilitățile adversarilor (phishing, malware, deepfakes) reprezintă cel mai îngrijorător impact al AI-ului generativ pentru 50% dintre liderii care au răspuns sondajului World Economic Forum”, a declarat Daniela Chrzanovski, directorul general al centrului de training și servicii IT Swiss Webacademy și co-lider al grupului de IT& Cybersecurity în cadrul Camerei de Comerț Elveția-România.
Grupul de lucru IT& Cybersecurity din cadrul Camerei de Comerț Elveția-România și-a propus ca, în următorii ani, să își dedice eforturile în vederea creșterii notorietății în ceea ce privește modul în care noile tehnologii evoluează și a metodelor prin care companiile își pot reduce riscurile de securitate cibernetică.
Evenimentul ”The Code of Trust: Safeguarding Businesses in the Era of Emerging Technologies” a fost organizat pe 14 mai, la București, de Camera de Comerț Elveția-România (CCE-R) în parteneriat cu Team Extension, Swiss Webacademy, Mindit.io și Rerat.
Despre Camera de Comerț Elveția-România (CCE-R)
Camera de Comerţ Elveţia – România (CCE-R) este o asociație non-profit cu o istorie de 22 de ani în România, care are ca scop facilitarea relațiilor de afaceri între investitorii elvețieni și cei români și de a oferi informații economice și consultanță companiilor interesate să dezvolte afaceri în cele două țări.
În 2024, CCE-R a ajuns la un număr de peste 115 de companii membre care au peste 18.000 de angajați în România.
Susținută de Ambasada Elveției în România, CCE-R a devenit în ultimele două decenii jucătorul principal al relațiilor economice româno-elvețiene și a construit 10 grupuri de lucru menite să vină în sprijinul membrilor Camerei, dar și a comunităților în care aceștia activează.
