10 years anniversary Romania CST Index 2025 Results Announced

10 years anniversary Romania CST Index 2025 Results Announced

Romania Corporate Sustainability & Transparency INDEX (CST INDEX®), formerly known as Romania CSR INDEX (2016-2020), is the most important and complex ranking in the sustainability field in Romania.

The 10th anniversary edition marks a decade of a coherent and continuously evolving methodology.

The Romania CST Index is built on a robust and internationally aligned methodology. It integrates key European sustainability frameworks, including the CSRD and the ESRS, and reflects the disclosure principles of the GRI Universal Standards 2021, the world’s most widely used sustainability reporting standards. The Index draws inspiration from the best-in-class approach of the Dow Jones World Index and the Corporate Sustainability Assessment (CSA), adapting globally recognized practices to the Romanian market. In addition, it incorporates the UN Sustainable Development Goals (SDGs) and the principles of the UN Global Compact, ensuring a comprehensive evaluation of long-term economic, environmental, and social performance.

The reports or public disclosures of companies were evaluated using a scorecard consisting of 11 categories and 99 indicators, representing an increase of 14 indicators compared to the previous year. The scorecard includes 243 data points, an increase of 14 data points compared to last year’s 229 data points. The information analysed reflect the companies’ sustainability strategies and objectives, as well as their economic, environmental, and social impacts.

The Romania Corporate Sustainability & Transparency Index (CST INDEX) 2025 comprises 11 sections:

Sustainability Governance

Diversity Policy

Economic Impact

Climate Change and Energy

Environmental Governance

Human Rights and Anti-Corruption Policy

Responsible Employer

Product and Marketing Responsibility

Investments in Communities

Value Chain

Impact and Material Matters – DMA (Disclosure on Management Approach)

.

RESULTS OF ROMANIA CST INDEX 2025:

LEADER, Gold Recognition: Coca-Cola HBC România – 97 points

LEADER, Gold Recognition: Kaufland România – 97 points

2nd Highest Scoring, Gold Recognition:  Autonom Services – 95 points

2nd Highest Scoring, Gold Recognition:  Raiffeisen Bank – 95 points

3rd Highest Scoring, Gold Recognition:  Banca Transilvania – 93 points

3rd Highest Scoring, Gold Recognition:  Distribuție Energie Oltenia – 93 points

3rd Highest Scoring, Gold Recognition:  Antibiotice – 93 points

.

GOLD RECOGNITION

Autoklass – 91 points

LIDL România – 91 points

Romstal – 91 points

ADREM – 89 points

GreenPoint Management – 89 points

Bog’Art – 85 points

.

SILVER RECOGNITION

Transavia  – 81 points

Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica – 80 points

Compa – 77 points

AROBS Transilvania Software – 74 points

Agricover Holding – 73 points

.

BRONZE RECOGNITION

ROCA Industry – 60 points

Safir – 55 points

.

Overall, the level of corporate sustainability transparency in Romania remains low. In 2025, a total of 60 sustainability reports or sustainability statements have been published to date, for FY 2024. Of these, six reports did not exceed the 50% threshold in the Romania CST Index evaluation.

When compared to the 714 companies that employed more than 500 employees in 2024, it results that approximately 92% of companies would not surpass the 50% threshold in the Romania CST Index assessment, mainly because they don’t have a sustainability report or statement.

Notes on information analysed:

For the evaluation, publicly available information was considered, as well as information provided directly to us that is scheduled to become public within the following month. Companies were assessed either through active participation or through a desk-based review of publicly available information, without receiving feedback from some evaluated companies.

More details about the Romania CST Index indicators can be found here: https://sustainabilityindex.ro/romania-cst-index-2025/

SGR România: de la inițiativă națională la reper european

Cel mai mare sistem complet integrat de garanție-returnare din lume transformă deșeurile în resurse valoroase

România, care s-a clasat ani la rând pe ultimul loc în UE la reciclarea deșeurilor din ambalaje, se poziționează astăzi în avangarda economiei circulare europene, demonstrând că un stat cu infrastructură inițială fragilă poate implementa, în timp record, unul dintre cele mai performante sisteme de colectare și reciclare din Europa.

Această evoluție rapidă are loc într-un peisaj european în care multe dintre sistemele de garanție–returnare funcționează de zeci de ani, precum Suedia, cu un SGR operațional de peste patru decenii sau Norvegia, Danemarca și Germania, care l-au introdus între anii 1999 și 2003, potrivit datelor publice analizate de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest).

18 țări din Europa au implementat până în prezent un Sistem de Garanție – Returnare, printre cele mai recente fiind România, Austria, Slovacia, Ungaria sau Irlanda.  

La doi ani de la lansarea sa, Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) din România, operat de RetuRO, nu mai este doar o inițiativă națională de mediu, ci o infrastructură strategică, transformată într-un model european de referință.

SGR-ul din România, cel mai mare sistem complet integrat din lume

Din perspectiva volumelor gestionate și a dimensiunii pieței, SGR România este al treilea ca mărime din Uniunea Europeană, după Germania și Polonia, într-o țară cu aproape 19 milioane de locuitori și o structură demografică semnificativ rurală, potrivit datelor recente RetuRO analizate de CES Bucharest. 

Mai mult, modelul românesc este considerat în prezent cel mai mare sistem de garanție-returnare complet integrat din lume, datorită faptului că funcționează sub o administrație centrală unică, cu un cadru operațional standardizat la nivel național și cuprinde simultan trei tipuri de materiale – PET, metal și sticlă.

Implementarea a fost posibilă printr-un împrumut inițial din partea producătorilor de băuturi de 4 milioane de euro, la care s-a adăugat un împrumut verde contractat de către RetuRO în valoare de 86 de milioane de euro, garantat prin garanții corporative de către producători, iar până în 2029 sunt planificate investiții suplimentare de 70 milioane de euro.

Motor al economiei circulare

Creșterea accelerată a ratelor de returnare este unul dintre principalele semnale ale maturizării sistemului. Dacă în 2024 au fost colectate 3,36 miliarde de ambalaje dintr-un total de 6,1 miliarde puse pe piață, primele zece luni ale anului 2025 arată un salt major: 4,5 miliarde de ambalaje returnate dintr-un total de 5,3 miliarde puse pe piață. Aceasta reprezintă o creștere procentuală de aproximativ 62% a volumului colectat.

În 2024, România, alături de celelalte 14 țări din UE care au implementat SGR, au reușit să colecteze, în total, 88% dintre deșeurile de ambalaje (PET, sticlă și aluminiu).*

Românii returnează ambalajele în punctele de colectare din motivații diferite: tinerii combină recuperarea garanției cu grija pentru mediu, familiile cu copii îl văd ca pe un instrument educațional și moral, iar seniorii se simt utili și implicați în comunitate. De asemenea, sistemul oferă oportunități economice pentru grupurile vulnerabile, generând venituri constante și siguranță financiară de bază.

Investiții masive și efecte multiplicatoare

Performanțele operaționale ale SGR sunt susținute de investiții consistente în infrastructură și tehnologie. Doar în 2025, RetuRO a bugetat investiții de 33,7 milioane lei, cu un efect multiplicator notabil în economie: fiecare leu investit generează aproximativ 0,57 lei valoare adăugată, potrivit datelor analizate de CES Bucharest.

SGR elimină o povară financiară de pe umerii administrațiilor locale

Prin separarea completă a fluxului de ambalaje SGR de cel al deșeurilor municipale, administrațiile locale evită o parte semnificativă din costurile tradiționale de colectare, transport și depozitare. Doar în perioada ianuarie–august 2025, economiile estimate pentru autoritățile locale se situează între 112,2 și 160,7 milioane lei, mai arată studiul RetuRO.

„Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) din România este cea mai mare inițiativă de economie circulară a țării, care livrează constant rate de colectare de peste 80%. În mai puțin de doi ani, sistemul a devenit un reper la nivel european, demonstrând că deșeurile pot fi transformate într-o resursă valoroasă prin cooperare, date și guvernanță bazată pe date certe. România este pregătită să contribuie cu experiență operațională reală la agenda europeană a circularității, oferind informații transparente care sprijină politici eficiente și scalabile. RetuRO și acționarii săi rămân angajați în parteneriat, stabilitate și în promovarea unei economii circulare autentice în întreaga Uniune Europeană”, declară Gemma Webb, CEO RetuRO SGR.

Sistemul a fost conceput pentru a permite reciclarea în circuit închis, în care materialele colectate sunt transformate în același tip de ambalaj.

Această abordare reduce dependența de resurse virgine și contribuie direct la obiectivele europene privind gestionarea sustenabilă a materialelor.

Experiența SGR România, prezentată în dialog la Bruxelles. CES Bucharest a organizat ieri, la Parlamentul European, masa rotundă cu tema „Sistemul de Garanție-Returnare. Parcursul României: De la Implementare la Impact European”, un eveniment dedicat unei discuții asupra modului în care experiența României cu SGR începe să genereze interes și relevanță la nivel european.

Cooperarea între autorități, producători, retaileri și consumatori, precum și o legislație clară și transparența digitală a modelului RetuRO SGR, au fost principalele subiecte abordate în cadrul discuțiilor. Participanții au subliniat că succesul sistemului se datorează nu doar rezultatelor cuantificabile, ci și modului în care acesta a schimbat comportamentele consumatorilor, a încurajat responsabilitatea civică și a demonstrat că un model bine guvernat poate fi scalabil și replicabil în alte state membre.

*UNESDA

Sursa: Comunicat de presă BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest)

Incluziunea schimbă cultura organizațională: Worldpay devine primul „Best Inclusive Workplace” din România

Barometrul BARES D&I 2025 arată o evoluție pozitivă, dar și nevoia de leadership empatic și dialog real în companii

Într-un context în care, potrivit Barometrului Incluziunii și Diversității (BARES.DI), 14% dintre angajați declară că se simt marginalizați și lipsiți de siguranță psihologică, compania Worldpay România, unul dintre liderii locali în soluții de plăți electronice, devine prima organizație din țară certificată „Best Inclusive Workplace” – o recunoaștere a leadershipului empatic și a transformării culturale autentice.

Barometrul României Responsabile (BARES D&I) este un studiu sociologic realizat anual de către Cult Research la inițiativa OPEN MINDS și oferă o imagine detaliată a stării generale D&I în mediul profesional românesc, fiind reprezentativ la nivel național. Datele obținute în 2025 arată progrese atât în adoptarea comportamentelor incluzive, cât și vulnerabilități semnificative în rândul angajaților.

Incluziunea în România: progrese și vulnerabilități

Ediția 2025 a Barometrului arată o tendință clar pozitivă în adoptarea comportamentelor incluzive. Tot mai mulți angajați declară că se simt integrați și ascultați la locul de muncă – 72% afirmă că sunt frecvent incluși în toate grupurile din organizație, în timp ce 65% spun că respectă diferențele individuale, 64% utilizează un limbaj non-discriminatoriu, iar 63% colaborează cu toți colegii, indiferent de statut sau origine.

Totuși, în ciuda acestor progrese, mediul profesional din România continuă să fie marcat de practici inechitabile și comportamente discriminatorii. Cele mai frecvente situații observate la locul de muncă rămân discriminările salariale (45%), în creștere față de 37% în 2024, și favoritismele privind accesul la oportunități de carieră sau angajare (39%), aflate pe un trend ușor descendent (–5 pp), dar încă la un nivel ridicat.

În proporții similare, 37% dintre angajați indică lipsa reacției instituționale la plângerile provenite din partea unor categorii de angajați, iar 36% menționează comentarii sau glume discriminatorii – un semnal că limbajul și atitudinile subtile continuă să perpetueze excluderea.

Chiar dacă aceste procente variază ușor de la un an la altul, constanța lor confirmă faptul că incluziunea în România nu este încă o realitate deplin internalizată în cultura organizațională. Prejudecățile, stereotipurile și lipsa educației în domeniu rămân principalele bariere, menționate de peste o treime dintre respondenți, în timp ce informarea insuficientă și absența modelelor de leadership echitabil întârzie progresul.

Categoriile vulnerabile și profilul „Deconectaților social”

Studiul arată că persoanele cu dizabilități, minoritățile etnice și tinerii aflați la început de carieră sunt grupurile care necesită cea mai mare atenție în procesele de incluziune. Pentru o perspectivă mai amplă, BARES.DI utilizează segmentarea LOHAS (Lifestyle of Health and Sustainability), la care a fost adăugată o dimensiune dedicată diversității și incluziunii sociale la locul de muncă.

Astfel, populația activă din România este împărțită în patru segmente distincte: Avangardiștii Incluziunii (33%), Centrații pe Sine (27%), Spectatorii Sociali (27%) și Deconectații Social (14%). Aceștia din urmă reprezintă categoria cea mai vulnerabilă – angajați care nu sunt mulțumiți de niciuna dintre cele șapte dimensiuni analizate, se simt marginalizați, lipsiți de siguranță psihologică și raportează cel mai ridicat nivel de intenție de a-și schimba locul de muncă (31%).

Deconectații social au cel mai scăzut scor de incluziune, de doar 4,79 din 10, iar percepția că managerii sunt preocupați de bunăstarea lor a scăzut de la 51% la 12% într-un singur an. Aceste date confirmă legătura directă dintre sentimentul de apartenență și retenția personalului: acolo unde oamenii se simt în siguranță și respectați, fluctuația de personal scade semnificativ.

Companiile incluzive câștigă încrederea oamenilor

Responsabilitatea pentru promovarea diversității este atribuită în principal angajatorilor – peste jumătate dintre respondenți consideră că organizațiile trebuie să fie primele care oferă exemplul unei culturi incluzive. Angajații propun, în acest sens, crearea unui mediu de lucru prietenos, politici de recrutare bazate pe egalitate de șanse și programe de consiliere dedicate celor care se simt marginalizați.

În spatele acestor așteptări se conturează o concluzie clară: incluziunea nu mai este o inițiativă de imagine, ci o condiție pentru performanță și loialitate.

De la date la realitate: exemplul Worldpay România

Într-un climat profesional unde polarizarea socială rămâne o provocare, Worldpay România devine un exemplu al modului în care o companie poate transforma cercetarea sociologică într-un instrument de schimbare. Prin analiza detaliată a percepțiilor interne și prin implicarea activă a angajaților în definirea politicilor D&I, Worldpay a construit un model de leadership bazat pe empatie, echitate și ascultare.

Alina Ghinea, People Partner Manager Worldpay, a declarat: „Într-o perioadă marcată de polarizare socială, credem cu tărie că succesul unei companii nu se măsoară doar în rezultate financiare, ci și în felul în care reușește să creeze un mediu în care fiecare angajat se simte cu adevărat inclus. Această recunoaștere reflectă cultura pe care am construit-o împreună de-a lungul anilor – o cultură bazată pe empatie, echitate și ascultare activă. La Worldpay, fiecare voce contează, iar fiecare persoană este apreciată și respectată. Pentru noi, incluziunea nu este doar un principiu pe care îl menționăm în strategii, ci o valoare pe care o trăim zi de zi, implicând activ angajații în definirea și evoluția politicilor noastre D&I. Suntem convinși că această abordare ne ajută nu doar să depășim provocările societății, ci și să inovăm și să creștem împreună, ca echipă”.

Această abordare a stat la baza obținerii certificării „Best Inclusive Workplace”, prin care organizația devine prima din România validată pentru coerența dintre valori, percepții și realitatea trăită de angajați. Certificarea, dezvoltată de Asociația OPEN MINDS alături de experți în leadership și cercetare organizațională, reprezintă un proces independent de evaluare, bazat pe analiza datelor din Barometrul BARES D&I, interviuri interne și măsurarea gradului de autenticitate al culturii incluzive.

„Best Inclusive Workplace nu este un premiu simbolic, ci un proces de audit organizațional care măsoară autenticitatea culturii incluzive. Worldpay a demonstrat că leadershipul empatic și datele sociologice pot deveni instrumente de transformare reală”, a declarat, de asemenea, Mirela Tănase, Vicepreședinte OPEN MINDS.

Incluziunea, dincolo de declarații: o schimbare de mentalitate și de sistem

Rezultatele Barometrului arată că organizațiile care vor reuși să creeze spații de dialog sigur, să consolideze leadershipul echitabil și să trateze incluziunea ca parte din strategia de business vor fi cele care vor câștiga încrederea oamenilor. Incluziunea nu mai poate fi redusă la traininguri punctuale sau la campanii de conștientizare, ci presupune o schimbare de mentalitate și de sistem.

În fața provocărilor identificate – presiunea conformismului, scăderea încrederii în echitatea internă, tendința de izolare – BARES D&I recomandă ca angajatorii să dezvolte programe care sprijină autenticitatea, colaborarea și siguranța psihologică. Conducerea trebuie să devină un exemplu de echitate și transparență, iar comunicarea internă să reflecte empatie și coerență.

Studiul mai arată că valoarea fundamentală care generează armonie rămâne respectul reciproc, menționat de 81% dintre respondenți ca pilon principal al unui mediu de lucru sănătos și sustenabil.

***

Despre OPEN MINDS – Asociația pentru Diversitate și Incluziune

OPEN MINDS – Asociația pentru Diversitate și Incluziune, înființată în anul 2023 de către Exploratist – Agenție de Employee Experience, este o organizație nonguvernamentală care facilitează implicarea companiilor în viețile comunităților locale, prin acțiuni cu impact pozitiv care generează atașament, credibilitate și încredere. Asociația integrează agendele organizațiilor cu inițiative ale societății civile, în abordări pe termen lung și cu impact sporit.

Asociația este dedicată dezvoltării proiectelor educaționale și sociale, promovând inovația și designul empatic pentru a sprijini diverse categorii de beneficiari. Cu sprijinul partenerilor săi, OPEN MINDS continuă să creeze oportunități de dezvoltare și incluziune pentru comunități vulnerabile.

Despre BARES D&I 2025

BARES D&I 2025, Barometrul României Responsabile, este o inițiativă Research & Development creată  din 2024 de Cult Research și GRF+ la inițiativa OPEN MINDS pe  metodologie LOHAS (Lifestyles of Health and Sustainability). Pentru colectarea datelor a fost folosită metoda CAWI, printr-un chestionar online prin intermediul CultIO, platformă care oferă acces la un panel de peste 40.000 respondenți. Studiul este relevant la nivel național, realizat pe un eșantion de 806 de respondenți, având o marjă de eroare de +3,5%.

Despre Cult Research

De 16 ani, Cult Research se angajează să furnizeze perspective și informații valoroase care contribuie la o înțelegere mai bună a fenomenelor din societate și la adaptarea organizațiilor la aceste realități. Oferind analize și date pe diverse subiecte de interes național, compania își propune să contribuie la formarea unei societăți în care calitatea vieții este îmbunătățită constant.

Despre Worldpay

Worldpay România este parte a grupului Worldpay, recunoscut la nivel global ca lider în soluții de plăți electronice, facilitând procesarea tranzacțiilor pentru milioane de comercianți din întreaga lume. Centrul din București funcționează ca un hub tehnologic și operațional strategic, având un rol esențial în dezvoltarea și susținerea infrastructurii globale de plăți digitale. Echipa noastră locală oferă expertiză în inginerie software, analiză de date, conformitate și managementul riscului, contribuind la proiecte internaționale de anvergură. Activitatea din România se desfășoară într-un mediu definit de diversitate, colaborare și inovație, având ca obiectiv principal optimizarea și securizarea experienței de plată pentru utilizatori și comercianți din întreaga lume.

Sursa: Comunicat de presă Asociația OPEN MINDS

Studiu CES BUCHAREST: Ca produse sustenabile, consumatorii preferă să cumpere cel mai des alimente, cosmetice și produse pentru copii

Prețurile și lipsa de informații descurajează însă acest tip de achiziții la români

Peste jumătate dintre români (52%) declară că adoptă un comportament sustenabil în viața de zi cu zi, iar 53% afirmă că achiziționează frecvent produse sustenabile, relevă un studiu realizat de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest).

Dintre cei care aleg constant produse sustenabile, 25% le achiziționează de 1-3 ori pe lună, 19% optează mereu pentru astfel de produse, iar 9% cumpără de 5-10 ori pe lună. Cele mai căutate produse sunt alimentele, menționate de aproape 57% dintre respondenți, urmate de articolele de cosmetică și îngrijire personală (30%), produsele pentru copii (28%), electronice și electrocasnice (26%) și articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte (16%), mai arată studiul.

Principalele obstacole în achiziția de produse sustenabile sunt prețul ridicat, semnalat de 42% dintre respondenți, și lipsa de informații, menționată de 28%.

În ceea ce privește noțiunea de sustenabilitate, majoritatea respondenților asociază conceptul celui de reciclare. 36% dintre respondenți au indicat că sustenabilitatea înseamnă reciclarea și valorificarea resurselor naturale, iar 31% au răspuns „un set de comportamente care au ca scop diminuarea impactului negativ asupra mediului, comunității sau societății în ansamblu”. Reciclarea (51%), evitarea risipei alimentare (37%), utilizarea energiei verzi (31%) și protejarea biodiversității (25%) au fost indicate de români drept principalele activități practicate în mod frecvent.

Acțiunile sustenabile ale companiilor, tot mai apreciate de români

Responsabilitatea companiilor devine un element foarte important pentru consumatori. Astfel, 60% dintre români consideră că mediul privat trebuie să se implice în protejarea mediului, 26% în susținerea producătorilor locali, 23% în utilizarea responsabilă a resurselor și 21% în proiecte de responsabilitate socială care sprijină comunitățile, potrivit studiului CES Bucharest.

Un alt rezultat important al studiului arată că românii nu sunt convinși de felul în care companiile comunică în acest moment pe subiecte de sustenabilitate. Astfel, doar 16% apreciază această comunicare drept „bună”, iar 24% o apreciază drept „foarte bună și clară”.

Există o așteptare clară din partea românilor ca angajatorii să fie organizații preocupate de sustenabilitate, 32% dintre respondenți indicând acest aspect drept foarte important și 27% drept important.

Potențial ridicat pentru dezvoltarea pieței produselor și serviciilor sustenabile

Studiul arată o discrepanță clară între intențiile declarate și comportamentul efectiv de consum: în timp ce peste jumătate dintre români (52%) declară că adoptă un comportament sustenabil în viața de zi de zi, mai mult de jumătate arată că sunt descurajați în a face achiziții sustenabile de prețul ridicat, lipsa informațiilor sau disponibilitatea limitată a acestui tip de produse pe piața locală.

Sustenabilitatea are astfel un grad ridicat de dezirabilitate socială și un potențial semnificativ de creștere în România, însă este necesară o abordare integrată care să vizeze atât educarea consumatorilor, cât și îmbunătățirea ofertei de produse sustenabile la prețuri competitive.

Concluziile studiului vor fi abordate la CES ESG Conference 2025, organizat de CES Bucharest pe 18 septembrie, la Palatul Parlamentului. Evenimentul aduce în prim-plan soluțiile prin care mediul privat poate răspunde mai bine așteptărilor consumatorilor, accelerând în același timp tranziția spre o economie circulară. 

*Studiul a fost realizat la comanda CES Bucharest de CURS (Centrul de Sociologie Urbană și Regională), la nivel național, în perioada 18-30 noiembrie 2024, pe un eșantion de 1.067 de persoane, cu o marjă de eroare maximă de +/- 3% la un nivel de încredere de 95%.

Barometrul Incluziunii 2025: peste 35% dintre angajații din HoReCa și Servicii susțin activ diversitatea. Procent mai mic în Producție

În plină criză a forței de muncă și sub presiunea tot mai mare a performanței, organizațiile ar trebui să creeze medii incluzive și să valorifice diversitatea pentru a-și păstra oamenii. Cu toate acestea, studiul BARES D&I 2025 realizat de OPEN MINDS – Asociația pentru Diversitate și Incluziune arată că în multe industrii din România se întâmplă exact opusul: angajații tac, se retrag sau aleg să plece, iar sectoarele care rămân captive în pasivitate pierd resursa capabilă să aducă stabilitate și inovație.

Pe de o parte, industrii precum HoReCa și Serviciile se transformă rapid, devenind mai deschise și mai profesioniste. Pe de altă parte, sectoare tradiționale precum Producția și chiar Administrația publică rămân blocate într-un climat al tăcerii și al pasivității, riscând să piardă oamenii valoroși exact atunci când nevoia lor este mai mare.

„Datele BARES D&I 2025 arată că incluziunea nu mai este un subiect de imagine, ci un răspuns strategic la provocările reale ale pieței muncii. Industriile care reușesc să creeze un climat de colaborare și respect atrag oamenii cu potențial, în timp ce organizațiile care rămân captive în excludere sau pasivitate pierd exact resursa de care depinde reziliența lor”, susține Mirela Tănase, Vicepreședinte OPEN MINDS.

Studiul a identificat patru mari tipologii de angajați – Avangardiștii incluziunii, Centrații pe sine, Spectatorii sociali și Deconectații social – care se distribuie diferit în funcție de industrie.

Avangardiștii, cei mai activi promotori ai empatiei, colaborării și echității, sunt vizibili mai ales în servicii, în HoReCa și administrație publică, unde ocupă frecvent poziții de management (46%). Centrații pe sine, orientați mai degrabă către beneficiile individuale decât către valorile colective, cresc numeric în producție și comerț, dar raportează scăderi accentuate ale satisfacției emoționale și ale încrederii în echitate. Spectatorii sociali, deși recunosc diversitatea, evită să intervină și preferă o atitudine pasivă, în timp ce Deconectații sunt cei mai vulnerabili, declarând lipsă de siguranță psihologică și niveluri ridicate de stres.

Cât de incluzive sunt industriile din România

În HoReCa și comerț, ponderea Avangardiștilor a crescut spectaculos, de la 21% în 2024 la 35% în 2025, ceea ce indică o deschidere mai mare către incluziune și o profesionalizare treptată a sectorului. În paralel, Deconectații au scăzut drastic, de la 15% la 5%, iar Spectatorii sociali de la 33% la 23%. Totuși, Centrații pe sine cresc, de la 31% la 37%, semn că presiunea lipsei de personal obligă angajatorii să adopte practici mai incluzive pentru a-și păstra oamenii, dar în același timp individualismul rămâne prezent.

Dacă ne raportăm la sectorul Serviciilor, segmentul Avangardiștilor a urcat de la 30% la 36%, consolidând acest domeniu ca un pol al incluziunii sociale. Creșterea lor se reflectă și în scăderea Centraților pe sine, de la 28% la 25%, ceea ce arată o orientare mai pronunțată către implicare colectivă. Deconectații scad de la 14% la 11%, în timp ce Spectatorii sociali rămân constanți (28% → 28%). Aceste tendințe confirmă atractivitatea sectorului pentru noile generații, care caută medii autentice, echitabile și deschise diversității.

Situația este mai complexă în Administrația publică. Aici, Avangardiștii reprezintă 34% dintre angajați, un procent ridicat, dar în scădere față de 36% în 2024. În același timp, Centrații pe sine cresc de la 22% la 28%, în timp ce Spectatorii sociali scad de la 28% la 24%. Deconectații rămân constanți la 14%. Datele conturează imaginea unui sector stabil și reglementat, cu o bază solidă pentru incluziune, dar în care scăderea Avangardiștilor și creșterea Centraților sugerează blocaje culturale și dificultăți în transformarea reală a climatului organizațional.

În schimb, Producția rămâne dominată de tipare pasive. Avangardiștii scad puternic, de la 36% în 2024 la 29% în 2025, în timp ce Centrații pe sine cresc de la 24% la 27%, iar Deconectații de la 9% la 17%. Spectatorii sociali scad ușor, de la 31% la 27%. Acest profil arată o alunecare spre dezangajare și o rezistență mai mare la schimbare, reflectând atât presiunile organizaționale din sector, cât și lipsa unei culturi incluzive consolidate.

„BARES D&I 2025 arată foarte clar că industriile din România se dezvoltă în ritmuri diferite atunci când vine vorba de incluziune. HoReCa și Serviciile devin tot mai deschise și mai atractive pentru angajați, în timp ce Producția sau Administrația publică se confruntă cu blocaje culturale care frânează adaptarea. Această polarizare înseamnă că, în loc să valorificăm diversitatea ca resursă strategică, riscăm să adâncim decalajele și să pierdem exact oamenii de care organizațiile au cea mai mare nevoie”, a mai explicat Mirela Tănase.

Cultura favoritismelor și discriminării adâncește criza de personal

Nu în ultimul rând, studiul scoate în evidență un factor comun în toate industriile: persistența discriminărilor. Aproape jumătate dintre respondenți (45%) au observat discriminări salariale, iar 39% favoritisme în accesul la oportunități de carieră. Lipsa reacției la plângeri (37%) și comentariile discriminatorii (36%) completează acest tablou. Consecința este că în sectoarele cu incluziune redusă, jumătate dintre angajații excluși declară că vor să plece – dublu față de media națională, de 24%.

„Valorile personale sănătoase ale angajaților nu se pot manifesta dacă organizația nu oferă un spațiu receptiv. Barometrul arată că, în lipsa acestui sprijin, chiar și cei cu potențial de leadership incluziv ajung să se retragă sau să plece. Într-o piață a muncii unde retenția și atragerea oamenilor devin critice, companiile care nu iau în serios incluziunea își subminează singure șansele de a construi stabilitate și performanță pe termen lung.” – a încheiat Mirela Tănase, Vicepreședinte OPEN MINDS.

***

Despre OPEN MINDS – Asociația pentru Diversitate și Incluziune

OPEN MINDS – Asociația pentru Diversitate și Incluziune, înființată în anul 2023 de către Exploratist – Agenție de Employee Experience, este o organizație nonguvernamentală care facilitează implicarea companiilor în viețile comunităților locale, prin acțiuni cu impact pozitiv care generează atașament, credibilitate și încredere. Asociația integrează agendele organizațiilor cu inițiative ale societății civile, în abordări pe termen lung și cu impact sporit.

Asociația este dedicată dezvoltării proiectelor educaționale și sociale, promovând inovația și designul empatic pentru a sprijini diverse categorii de beneficiari. Cu sprijinul partenerilor săi, OPEN MINDS continuă să creeze oportunități de dezvoltare și incluziune pentru comunități vulnerabile.

Despre BARES D&I 2025

BARES D&I 2025, Barometrul României Responsabile, este o inițiativă Research & Development creată  din 2024 de Cult Research și GRF+ la inițiativa OPEN MINDS pe  metodologie LOHAS (Lifestyles of Health and Sustainability). Pentru colectarea datelor a fost folosită metoda CAWI, printr-un chestionar online prin intermediul CultIO, platformă care oferă acces la un panel de peste 40.000 respondenți. Studiul este relevant la nivel național, realizat pe un eșantion de 806 de respondenți, având o marjă de eroare de +3,5%.

Despre Cult Research

De 16 ani, Cult Research se angajează să furnizeze perspective și informații valoroase care contribuie la o înțelegere mai bună a fenomenelor din societate și la adaptarea organizațiilor la aceste realități. Oferind analize și date pe diverse subiecte de interes național, compania își propune să contribuie la formarea unei societăți în care calitatea vieții este îmbunătățită constant.

Se lansează Sustainability Index Magazine, ediția a 3-a: publicație de referință în raportare și strategie de sustenabilitate

Se lansează Sustainability Index Magazine, ediția a 3-a: publicație de referință în raportare și strategie de sustenabilitate

București, 28 august 2025 – Anuarul bilingv Sustainability Index Magazine, ediția a 3-a, aduce în prim plan top performeri în sustenabilitate conform rankingului Romania CST Index, precum și cele mai recente tendințe și inovații în raportare și strategie de sustenabilitate corporativă de la lideri de opinie locali și internaționali.

  • Agenția The Azores Sustainability & CSR Services lansează a treia ediție a anuarului Sustainability Index Magazine, o publicație bilingvă premium (română – engleză) care își propune să prezinte statusul actual al sustenabilității corporative din România și Uniunea Europeană.
  • Publicația prezintă în detaliu rezultatele Romania CST Index, cel mai relevant barometru al sustenabilității corporative din țară. Organizațiile incluse în mod repetat în index arată că valoarea constă nu doar în obținerea unei recunoașteri punctuale, ci în cultivarea unui angajament solid și consecvent față de sustenabilitate.
  • Ediția 2025 aduce în prim-plan interviuri exclusive cu lideri de opinie din România și din străinătate – de la Marco Hößl (CEO Kaufland România și Republica Moldova) și Gemma Webb (CEO RetuRO), la experți internaționali precum Andreas Rasche (Copenhagen Business School) și Antonio Vizcaya Abdo (UNAM, Mexic).

Sustainability Index Magazine, ediția a 3-a, are peste 80 de pagini și este disponibilă în format tipărit și digital, prin partenerii de distribuție SPIN Media și pe website-ul oficial: www.sustainabilityindex.ro. Publicația se adresează profesioniștilor din domeniu, companiilor locale și multinaționale, investitorilor, universităților, agențiilor de PR și autorităților, fiind un instrument de lucru și inspirație pentru cei care își doresc să înțeleagă și să aplice sustenabilitatea la nivel strategic.

Ce conține Sustainability Index Magazine?

Ediția din 2025 explorează perspectivele companiilor și consultanților privind primii pași în raportarea CSRD în România: provocările întâmpinate, importanța integrării sustenabilității în strategia de afaceri și modul în care evaluarea dublei materialități oferă o nouă perspectivă asupra riscurilor, oportunităților și viitorului companiei, alături de sfaturi practice. Dacă în trecut raportarea de sustenabilitate era percepută drept un simplu exercițiu birocratic, astăzi încep să apară schimbări de mentalitate.

Tot mai multe companii realizează că bifarea unor KPI sau campaniile de „green marketing” nu sunt suficiente pentru a răspunde presiunilor reglementărilor europene și așteptărilor tot mai mari din partea societății. În paginile ediției din 2025, Andreas Rasche, profesor la Copenhagen Business School, vorbește despre fenomenul incomod al „bullshit-ului în sustenabilitate” – acele angajamente fără substanță care riscă să blocheze progresul real. Mesajul lui este clar: doar organizațiile care merg dincolo de conformare și adoptă o strategie autentică vor rămâne relevante.

În paginile revistei se regăsesc, de asemenea, profilurile companiilor desemnate Leaders în Sustenabilitate, precum și clasamentele și perspectivele oferite de CST Index.

Revista funcționează ca o platformă de dialog între actori ai schimbării – companii, consultanți, organizații internaționale și lideri locali. Printre interviurile de impact se numără:

  • Andreas Rasche, Profesor la Copenhagen Business School
  • Marco Hößl, CEO Kaufland România și Republica Moldova
  • Nicoleta Deliu Pașol, Head of Communication & CSR, BCR
  • Gemma Webb, CEO RetuRO
  • Roxana Chirițoiu, Reprezentantă a Parlamentului European
  • Antonio Vizcaya Abdo, Profesor la Universidad Nacional Autónoma de México
  • Mihaela Voinea, Sustainable Development Director, Board Member Leroy Merlin Romania
  • Andreea Ghiocel, Reporting Division Manager, The CSR Agency
  • Laura Negrișoiu, Sustainability Director, Forvis Mazars România
  • Dorin Grec Goia, Head of Sustainability & ESG Practice, Fine Business Consulting
  • Anna Csonka, Senior Sustainability Expert, denxpert EHS&S software

„Sustainability Index Magazine 2025 nu este o simplă colecție de date, ci o hartă a modului în care sustenabilitatea prinde rădăcini în economia românească. Este un instrument pentru comparație, învățare și decizie, și, mai ales, un apel la curajul de a merge dincolo de raportare și conformare”, a declarat Alina Florentina Moldoveanu (Liciu), Managing Partner The Azores și Editor-in-Chief.

Ce este Romania CST Index?

Lansat în 2016, Romania CST Index (Corporate Sustainability & Transparency Index), în trecut Romania CSR Index, este primul și singurul ranking național dedicat performanței și transparenței în domeniul sustenabilității corporative/ESG. Construit pe o metodologie riguroasă, indexul se bazează pe date publice și evaluează companiile după standarde internaționale, analizând aspecte precum schimbările climatice, produse sustenabile, practici de muncă, investiții în comunități, gestionarea riscurilor și responsabilitatea în lanțul de aprovizionare.

Care sunt obiectivele principale ale Romania CST Index?

Un index al sustenabilităţii este important deoarece este un instrument de evaluare a performanței unei companii în comparație cu ceilalți jucători din industrie și din țară. Romania CST Index își propune să contribuie la creşterea nivelului de transparenţă privind indicatorii de sustenabilitate și să recunoască companiile cu cel mai mare progres din România în abordarea principiilor şi cerinţelor standardelor internaţionale pentru managementul şi raportarea sustenabilităţii corporative.

Astfel, Romania CST Index urmărește să promoveze sustenabilitatea corporativă ca o practică responsabilă și eficientă de management al afacerilor. Totodată, indexul poate ajuta companiile să-și dezvolte mai bine strategia pe baza informațiilor din piață.

Care este metodologia analizei?

Cea mai recentă ediție a Romania CST Index a analizat peste 750 de companii din România, utilizând o metodologie complexă, aliniată la standardele internaționale (GRI, CSRD, SDGs, UN Global Compact). Evaluarea s-a bazat pe 85 de indicatori și 229 data points, structurați în 11 categorii – de la guvernanță corporativă și diversitate, la schimbări climatice, investiții în comunități și lanțuri de aprovizionare.

Analiza folosește Scorecard-uri completate cu informații publice, extrase din rapoarte, site-uri corporate și surse media și date oferite de companii. O parte dintre indicatori sunt opționali, ceea ce permite o comparație relevantă între organizații din același sector, adaptată specificului fiecărei industrii.

Un aspect important care reiese din analiză este necesitatea unei infrastructuri de colectare și monitorizare a datelor. Domeniile comune de performanță includ transparența, etica în afaceri, managementul riscurilor, respectarea drepturilor omului și conformitatea cu reglementările. Companiile recunoscute de-a lungul anilor în Romania CST Index confirmă importanța menținerii unei prezențe constante, demonstrând că apartenența nu este doar o reușită de moment, ci reflectă cultivarea unui angajament solid și consecvent față de sustenabilitate.

***

Despre Editor

The Azores Sustainability & CSR Services este prima agenție independentă din România specializată în evaluarea și promovarea performanței de sustenabilitate și responsabilitate corporativă.

Agenția dezvoltă și administrează două rankinguri de referință la nivel național:

  • Romania CST Index (Corporate Sustainability & Transparency Index) – clasamentul companiilor evaluat pe baza a 85 de indicatori aliniați la standarde internaționale, ce măsoară nivelul de transparență și performanță în sustenabilitate;
  • Community Index – singurul ranking dedicat proiectelor de investiții în comunități, care evidențiază impactul real al programelor de CSR și dezvoltare locală.

Rezultatele celor două indexuri sunt prezentate anual în două publicații bilingve – Sustainability Index Magazine și Community Index Magazine. Acestea includ analize, interviuri cu experți naționali și internaționali, precum și exemple de bune practici din România și din lume.

Prin aceste instrumente, The Azores oferă companiilor repere clare pentru consolidarea strategiilor ESG și devine o voce relevantă în dezbaterea despre sustenabilitate și responsabilitate socială în România.

Changes in B Corp certification: What impact will the new standards have on Romanian companies

The B Corp standards, recognized worldwide for fostering a positive impact in the business community, have recently been updated to address new economic, social and environmental challenges. Romanian companies seeking B Corp certification will need to adapt to the new requirements, which take effect in 2026 and will apply to both startups and large corporations.

According to Better Business Alliance, the first community in Romania dedicated to supporting the B Corp certification process, this update will have a significant impact on how local companies approach certification.

Key changes in the new B Corp standards

The first major change involves eligibility: companies must meet a set of fundamental eligibility criteria and submit a risk profile before beginning the impact assessment.

Additionally, whereas the current version includes five impact areas
(Governance, Workers, Community, Environment and Customers), the new B Corp standards introduce seven essential impact topic areas: Purpose and stakeholder governance, Fair work, Justice, equity, diversity and inclusion, Human rights, Climate action, Environmental stewardship and circularity and Government affairs and collective action.

Specific requirements will depend on each company’s size, sector, industry and geographic location, with the number of criteria ranging from 20 to 124.

Assessment requirements adapted to company size

To ensure the standards’ applicability across industries and regions, differentiated subcategories have been introduced based on each company’s size and sector, taking into account revenues and employee count.

While all applicable criteria must be met, companies will have the option to choose how to fulfill certain requirements. In addition, companies may choose not to meet up to 15% of the applicable criteria if these are not relevant to the country or region in which they operate.

Enhanced clarity for businesses of every size

The new standards improve the accessibility and clarity of certification requirements, especially for small businesses and startups. Simplified tools allow identification and prioritization of the most relevant social and environmental impacts for each company. Additional guidance materials help companies implement the necessary measures more efficiently and with greater understanding.

Phased certification and recertification

A major change is the introduction of a phased certification system: after the initial B Corp certification, companies must adjust their sustainability strategy annually, gradually integrating the new standards over intervals of three and five years, based on specific requirements. At the end of this transition period, all criteria must be met to maintain certification. This model applies both to first-time B Corp applicants and to those undergoing recertification.

Impact Business Models clarified

Impact Business Models (IBMs), known as businesses intentionally designed to generate positive outcomes for specific stakeholders, have been clarified. This category includes companies that provide ecosystem conservation services, donate a percentage of sales of an essential product, or hire individuals from vulnerable groups. Although IBMs will no longer be included in the B Corp assessment, companies wishing to adopt such a model will still be able to do so without formal evaluation within the B Corp process.

B Corp in Romania: A growing community of certified companies

Currently, Romania hosts three certified B Corporations. Danone Romania was the first to obtain this prestigious certification at the Central and Eastern Europe regional level, and Promateris recently became the first Romanian owned company to receive certification. In addition, 13  other companies in industries such as food production, retail, cosmetics, communication & branding, pharmaceuticals, tourism and fashion are in the process of certification.

Better Business Alliance is the first community in Romania to assist companies through the B Corp certification process, comprising five Romanian B Corp consultants (B Leaders).

Implications for companies in 2025 and 2026

“In Romania, we already have companies in the process of certification under the existing B Corp standards. We observe that this process is increasingly sought by companies aiming to expand into international markets, gain recognition for their social responsibility efforts or use B Corp certification as a tool to attract investors,” explained Corina Radu, CEO of Impact Market Romania and co-founder of Better Business Alliance.

Companies that already have a B Impact Assessment in progress will continue certification under the current standards, unaffected by the new regulations. Companies beginning the certification process in 2025 will likewise work under the existing standards. As of January 1, 2026, the new standards will become mandatory for all companies seeking B Corp certification or recertification.

About Better Business Alliance

Better Business Alliance is a Romanian nonprofit organization that promotes the B Corp business model in Romania, with the aim of helping local companies meet standards of social responsibility and sustainability. The alliance was initiated by Romanian B Corp consultants, with the support of Danone Romania and B Lab Europe.

The alliance’s mission is to develop a community of certified companies, those in the certification process and those aspiring to B Corp status, united by the common purpose of creating value for communities, employees and the environment. The alliance will also engage in educating companies through its online “BIA Accelerator” program, facilitating the transfer of experience and knowledge among companies, including between large enterprises and startups, both within Romania and abroad.

Better Business Aliance: Ce impact vor avea noile standarde B Corp asupra companiilor din România

Standardele B Corp, recunoscute la nivel global pentru promovarea unui impact pozitiv în mediul de afaceri, au fost recent actualizate pentru a răspunde noilor provocări economice, sociale și de mediu. Astfel, companiile din România care doresc să obțină certificarea B Corp vor trebui să se adapteze noilor cerințe, care vor intra în vigoare din 2026 și se vor adresa atât startup-urilor, cât și marilor corporații.

Conform Better Business Alliance, prima comunitate din România dedicată susținerii procesului de certificare B Corp, această actualizare va avea un impact semnificativ asupra modului în care companiile locale abordează procesul de certificare.

Ce schimbări aduc noile standarde B Corp

Prima modificare importantă vizează introducerea unor criterii de eligibilitate, companiile urmând să îndeplinească o listă de cerințe fundamentale de eligibilitate și să prezinte un profil de risc, înainte de începerea analizei de impact.

De asemenea, dacă varianta curentă include cinci arii de impact (Guvernanță, Angajați, Comunitate, Mediu și Consumatori), noile standarde B Corp introduc șapte domenii esențiale de impact: Guvernanța misiunii și a părților interesate, Echitatea în muncă, Justiție, echitate, diversitate și incluziune, Drepturile omului, Politici climatice, Gestionarea mediului și circularitate și Politici publice și implicare socială.

Cerințele specifice depind de dimensiunea, sectorul, industria și localizarea geografică a fiecărei companii, iar numărul de cerințe va varia între 20 și 124, în funcție de aceste aspecte.

Cerințe de evaluare adaptate dimensiunii companiei

Pentru a asigura aplicabilitatea standardelor în diverse industrii și regiuni, au fost introduse subcategorii diferențiate în funcție de dimensiunea și sectorul fiecărei companii, luând în considerare veniturile și numărul de angajați.

Noile reglementări impun ca toate cerințele aplicabile să fie îndeplinite, însă companiile vor avea opțiunea de a alege cum să îndeplinească anumite cerințe, în funcție de contextul lor specific. În plus, companiile pot decide să nu îndeplinească maximum 15% din cerințele aplicabile, dacă acestea nu sunt relevante pentru țara sau regiunea în care activează.

Claritate pentru toate companiile, indiferent de mărime

Noile standarde îmbunătățesc accesibilitatea și claritatea cerințelor de certificare, în special pentru companiile mici și startup-uri. Noile instrumente simplificate permit identificarea și prioritizarea impactului social și de mediu relevant pentru fiecare companie. De asemenea, orientările suplimentare introduse ajută companiile să implementeze măsurile necesare într-un mod mai eficient și ușor de înțeles.

Etapizarea certificării și recertificării

O noutate majoră constă în introducerea unui sistem etapizat de certificare: după obținerea inițială a statutului B Corp, companiile vor trebui să-și ajusteze anual strategia de sustenabilitate, integrând treptat noile standarde într-un interval de trei și, respectiv, cinci ani, conform cerințelor specifice. La finalul acestei perioade de tranziție, toate cerințele vor trebui îndeplinite pentru menținerea certificării. Modelul se aplică atât celor care obțin pentru prima dată titlul de B Corp, cât și celor aflați în proces de recertificare.

Claritate în Modelele de Afaceri de Impact

Modelele de Afaceri de Impact (Impact Business Models – IBM), care se referă la afaceri proiectate intenționat pentru a genera rezultate pozitive pentru anumite părți interesate, au fost clarificate. În această categorie sunt incluse companiile care furnizează servicii pentru conservarea mediilor naturale, donează un procent din vânzările unui produs esențial sau care angajează persoane din categorii vulnerabile.

Deși Modelele de Afaceri de Impact nu vor mai fi incluse în evaluarea B Corp, companiile care doresc să adopte un astfel de model o vor putea face, fără a fi evaluate în cadrul procesului B Corp.

B Corp în România: Numărul de companii certificate este în creștere

În prezent, România găzduiește trei companii certificate B Corp. Danone România este prima companie care a obținut prestigioasa certificare la nivelul regiunii centrale și de est a Europei, iar Promateris a devenit recent prima companie din România cu acționariat local care a primit această certificare. În plus, alte 13 companii, din industrii precum producția de alimente, retail, cosmetice, comunicare & branding, pharma, turism și modă, sunt în proces de certificare.

Better Business Alliance este prima comunitate din România care ajută companiile în procesul de certificare B Corp, formată din cei cinci consultanți români B Corp (B Leaders).  

Cum sunt afectate companiile în 2025 și 2026


„În România, avem companii aflate deja în procesul de certificare pe baza standardelor B Corp. Observăm că acest proces devine din ce în ce mai dorit de companiile care vor să se extindă pe piețele internaționale, să fie recunoscute pentru eforturile lor de responsabilitate socială sau să folosească certificarea B Corp ca un instrument pentru atragerea de investitori”, a explicatCorina Radu, CEOal Impact Market Romania și cofondatoare a Better Business Alliance.

Companiile care au deja evaluarea B Impact Assessment în desfășurare vor continua procesul de certificare pe baza standardelor actuale, fără a fi afectate de modificările aduse de noile reglementări. De asemenea, companiile care vor începe procesul de certificare în 2025 vor lucra pe standardele curente.

Începând cu 1 ianuarie 2026, noile standarde vor deveni obligatorii pentru toate companiile care doresc să obțină certificarea sau recertificarea B Corp.

Despre Better Business Alliance

Better Business Alliance este o organizație nonprofit care promovează modelul de business B Corp în România, cu scopul de a ajuta companiile locale să îndeplinească standarde de responsabilitate socială și sustenabilitate. Alianța este inițiată de consultații B Corp din România, cu sprijinul Danone România și susținerea B Lab Europe.

Scopul alianței este de a dezvolta o comunitate de companii certificate, aflate în proces de certificare sau care aspiră la acest statut, unite de un scop comun: a aduce valoare comunităților, angajaților și mediului înconjurător. Alianța va fi activă și prin educarea companiilor, prin intermediul programului online „BIA Accelerator”, facilitând transferul de experiență și cunoștințe între companii, inclusiv între companiile mari și startup-uri, atât din România, cât și din străinătate.

Analiză Environ de Ziua Pământului: România ar putea obține anual 2 tone de metale rare numai din reciclarea DEE

România are oportunitatea de a obține anual 2 tone de metale rare numai prin reciclarea echipamentelor electrice și electronice uzate, arată Asociația Environ într-un comunicat transmis cu ocazia Zilei Pământului. Obținerea metalelor rare este una dintre cele mai mari provocări pe plan mondial, în condițiile în care acestea au devenit indispensabile în ultimii ani într-o gamă largă de tehnologii și aplicații moderne, datorită proprietăților lor electronice, magnetice și optice unice. Nu mai devreme decât la mijlocul lunii aprilie, Parlamentul European a adoptat un Regulament cu prevederi clare care vizează reciclarea deșeurilor electrice astfel încât să se asigure în acest fel cel puțin 25% din consumul anual de materii prime strategice al UE.

Raportat la cantitatea de deșeuri de echipamente electrice și electronice care ar trebui colectată și reciclată în România, calculul făcut de Asociația Environ arată că o tonă de telefoane mobile reciclate ar putea genera anual 3,3 kg de metale rare. Totodată, două tone de monitoare ar putea genera 1,2 kg de metale rare, iar dintr-o tonă de lămpi fluorescente s-ar putea obține 1 kg de metale rare. În total, prin reciclarea DEEE, România ar putea recupera anual două tone de metale rare.

„Deșeurile electronice, în care putem regăsi aproape întreg tabelul lui Mendeleev, au un potențial semnificativ de a deveni o sursă alternativă de metale rare, reducând totodată dependența de mineritul primar și impactul asociat asupra mediului. În același timp, o reciclare inteligentă ar contribui la economia circulară prin minimizarea eliminării deșeurilor, conservarea resurselor naturale și promovarea dezvoltării durabile”, a declarat Roxana Puia, director de comunicare al Asociației ENVIRON.

Ce metale rare se află în cele mai răspândite echipamente electronice

Cele mai importante cantități de metale rare se găsesc în echipamente electrice și electronice precum lămpi fluorescente, computere, telefoane mobile, televizoare și camere video. În vreme ce hard disk-urile și lămpile fluorescente conțin cele mai mari concentrații de metale rare, în special neodim (Nd), disprosiu (Dy), ytriu (Y) și europiu (Eu), smartphone-urile și computerele conțin cea mai mare varietate mare de metale rare. 

LĂMPILE FLUORESCENTE utilizează fosfor bogat în ytriu și europiu, ceea ce le face să fie deșeurile electronice cu cea mai mare concentrație de metale rare, de până la 20.000 ppm (părți per milion), adică 2%. Pe lângă ytriu și europium, se pot extrage de aici cantități semnificative de ceriu, terbiu și lantan.

HDD. Orice hard disc conține magneți NdFeB, o sursă principală de neodim și disprosiu,  care ajung la concentrații de până la 15.000 ppm, adică 1,5%. Alături de aceste metale rare, într-un HDD există o cantitate importantă de praseodim.

SMARTPHONE. Telefoanele mobile inteligente conțin adesea, în magneți, cantități importante de disprosiu, terbiu și neodim, în concentrații de până la 1.000 ppm (0,1%). De asemenea, în ecrane, difuzoare sau sisteme pentru vibrații, se află și lantan, ceriu, praseodim, samariu, europiu, gadoliniu și ytriu, ceea ce face ca smartphone-urile reciclate să fie echipamentele electronice cu cea mai mare varietate de metale rare dintre DEEE uzuale.

COMPUTERE. Din plăcile cu circuite imprimate, hard disc-urile și difuzoarele aflate într-un computer se pot extrage aceleași categorii de metale rare ca în cazul telefoanelor mobile, lantan, ceriu, praseodim, neodim, samariu, europiu, gadoliniu, terbiu, disprosiu și ytriu, aflate în proporții de 1.000 ppm (0,1%).

TELEVIZOARELE utilizează cantități importante de metale rare în componentele lor de afișare, cum ar fi fosforii din tuburile catodice și LED-urile din ecranele moderne. Găsim aici, de asemenea, o varietate mare de metale rare, precum ytriu, europiu și terbiu, care ajung la concentrații de până la 100 ppm, adică 0,01%.

CAMERE VIDEO. O altă categorie de deșeuri electronice bogată în metale rare sunt camerele video, în care ecranele și difuzoarele cărora există ytriu, europiu și terbiu în proporție de până la 100 ppm, adică 0,01%. 

Materiale rare pe glob. Unde se situează România

Pământurile rare includ o listă de 17 elemente chimice care, în ultimele decenii, au devenit tot mai căutate datorită utilizării lor în multe tehnologii avansate: Scandiu (Sc), Ytriu (Y), Lantan (La), Ceriu (Ce), Praseodim (Pr), Neodim (Nd), Promețiu (Pm), Samariu (Sm), Europiu (Eu), Gadoliniu (Gd), Terbiu (Tb), Disprosiu (Dy), Holmiu (Ho), Erbiu (Er), Tuliu (Tm), Yterbiu (Yb) și Lutețiu (Lu).

Potrivit unui raport recent al United States Geological Survey (USGS), piața mondială a pământurilor rare este dominată de China, cu rezerve de 44 de milioane de tone, urmată Brazilia (21 milioane de tone), India (6.9 milioane de tone), Australia (5,7 milioane de tone), Rusia (3,8 milioane de tone), Vietnam (3,5 milioane de tone), SUA (1,9 milioane de tone), Groenlanda (1,5 milioane de tone), respectiv Tanzania și Africa de Sud (câte 900 de mii de tone).

Deși nu există o estimare oficială publică a rezervelor totale de metale rare ale României, avem un ordin de mărime: țara noastră a importat în urmă cu doi ani 557 de kilograme de scandiu și ytriu.

În același timp, România a fost inclusă în lista proiectelor strategice ale Uniunii Europene pentru extracția de materii prime critice, întrucât deține resurse geologice semnificative pentru mangan (18 milioane de tone de minereu distribuite în mai multe zăcăminte importante), magneziu, grafit și cupru.

În ceea ce privește reciclarea deșeurilor electrice care conțin metale rare, la nivelul Uniunii Europene există o preocupare majoră: anul trecut, Parlamentul European a adoptat Regulamentul (UE)2024/1252 al PE și al Consiliului care prevede, printre altele, că fiecare stat membru trebuie să adopte și să pună în aplicare, în termen de doi ani, programe naționale care să asigure aprovizionarea sigură și durabilă cu materii prime critice. Unul dintre scopurile declarate este acela ca Uniunea Europeană să-și majoreze capacitatea de reciclare astfel încât să permită producerea a cel puțin 25 % din consumul anual de materii prime strategice al UE.

Regulamentul prevede intensificare colectării, sortării și prelucrării deșeurilor cu un potențial relevant de valorificare a materiilor prime critice și introducerea lor în sistemul de reciclare adecvat. Un interes special este acordat produselor care conțin unul sau mai mulți magneți permanenți; aceste produse va trebui să fie etichetate astfel încât să reiasă conținutul de metale strategice, inclusiv metale rare precum samariu (Sm) sau neodim (Nd). Regulamentul identifică de asemenea 34 de materii prime critice, între care 17 materii prime strategice, inclusiv pământurile rare pentru magneți permanenți (Nd, Pr, Tb, Dy, Gd, Sm și Ce).

Se estimează că, la nivelul Europei, s-ar putea extrage 190 de tone de metale rare, dintre care 146 tone de Nd, 28 tone de Pr, 15 tone de Dy și o tonă de Tb. Pe categorii de DEEE, cea mai mare cantitate de metale rare, aproximativ 92 de tone, s-ar putea extrage din lămpile fluorescente reziduale (10 tone de Ce, 4 tone de Eu, 4 tone de Tb și 61 de tone de Y).

În prezent, doar 1% din cererea de metale rare este acoperită din reciclarea deșeurilor electrice. Cu excepția litiului (Li) și a germaniului (Ge), mai multe materii prime critice – în special pământurile rare – sunt dificil de recuperat din deșeurile electronice.

Despre Asociația Environ

Asociația Environ este o organizație non-guvernamentală și non-profit, înființată în anul 2007, care și-a asumat obiectivul de a prelua responsabilitatea producătorilor și importatorilor de echipamente electrice și electronice privind colectarea și reciclarea acestor produse la finalul ciclului de viață. Operează în prezent peste 4.000 de puncte de colectare la nivel național. În cei aproape 18 ani de activitate a colectat peste 250.000 de tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice.

Community Index Magazine, anuarul bilingv dedicat investițiilor în comunități din România, marchează șase ani de impact și inspirație

Community Index Magazine, anuarul bilingv dedicat investițiilor în comunități din România, marchează șase ani de impact și inspirație

  • Agenția The Azores Sustainability & CSR Services anunță lansarea celei de-a șasea ediții a Community Index Magazine, un anuar de referință în domeniul sustenabilității și al investițiilor în comunități. Publicația este singura revistă bilingvă în format print dedicată sustenabilității din România, incluzând rezultatele ranking-ului Community Index 2024, interviuri exclusive cu lideri internaționali și locali, studii de caz ale unor proiecte de impact și analize asupra tendințelor din domeniul CSR.
  • În premieră, cititorii se pot bucura de interviuri cu“sustainability thought leaders” recunoscuți din Belgia, Noua Zeelandă, SUA, Franța, Elveția, Marea Britanie, Canada și Emiratele Arabe Unite. 
  • Ediția din acest an își propune să inspire și să educe prin povești care conturează un viitor sustenabil. Revista pune în prim-plan bunele practici implementate atât la nivel național, cât și internațional, fiind un ghid valoros pentru profesioniști, companii, ONG-uri și instituții publice care doresc să contribuie activ la dezvoltarea sustenabilă a comunităților.

Community Index Magazine: inspirație și know-how de calitate pentru un mindset sustenabil

Ajuns la cea de-a șasea ediție, anuarul conține rezultatele unei analize a peste 850 de proiecte evaluate, 116 pagini de know-how, 153 de distincții acordate pentru excelență în CSR, 21 de categorii care reflectă prioritățile investițiilor în comunități, 11 studii de caz ale unor campanii cu impact semnificativ, 8 interviuri exclusive cu experți internaționali, 4 interviuri cu lideri locali, articole dedicate tendințelor și strategiilor de sustenabilitate, fiind disponibil în română cât și engleză. Publicația poate fi deosebit de utilă nu doar pentru profesioniștii din domeniu, ci și pentru membrii comunităților, ONG-uri, universități, agenții de PR/comunicare și autorități.

Ediția în format flibook poate fi citită integral aici.

Ce tip de conținut regăsesc cititorii în ediția 2024?

Ediția a șasea aduce interviuri exclusive cu lideri recunoscuți la nivel internațional, care explorează soluții inovatoare pentru un viitor sustenabil. Printre temele centrale discutate se numără heliotropic leadership, mindfulness în neuroștiințe, justiție climatică, conservarea biodiversității, teoria “triple bottom line”, diversitate și incluziune, viitorul educației și impactul AI, drepturile copiilor și cultivarea wellbeing-ului în cadrul companiilor:

  • Lead Interview: John Elkington – The Godfather of Sustainability, Founder & Chief Pollinator, Volans, Author of Green Swans
  • HRH Princess Esmeralda of Belgium – Journalist; Author; Activist; Documentary Filmmaker; Chair of Friendship Belgium; Honorary President, CARE Belgium; WWF Ambassador
  • Steven Laureys – Author of The No-Nonsense Meditation Book; Professor of Neurology and Neuroscience; Director, GIGA Consciousness, University of Liège; Research Director, CERVO Brain Research Centre
  • Sagarika Sriram – Founder, Kids4abetterworld; Champion of Children’s Environmental Rights; Climate Pioneer in the BBC100 Women List 2023; UN Advisor, Committee on the Rights of the Child
  • Frances Valintine – Author of Future You; Education Futurist; Companion of the New Zealand Order of Merit; Founder & CEO of academyEX (Mind Lab, Tech Futures Lab, Earth Futures Lab & academyEX.com)
  • Kim Cameron – Author of Positively Energizing Leadership; Co-Founder, Center for Positive Organizations, University of Michigan; William Russell Kelley Professor Emeritus, Ross School of Business
  • Andreea D. Vanacker – Author, The Human Growth Code, TED Speaker; Joy and Purpose Expert; Brain Tumor Survivor; Podcast Host, One Million Years of Joy
  • Antoinette Vermilye – Co-Founder, Gallifrey Foundation; SHE Changes Climate

De asemenea, revista include interviuri cu CEOs și lideri din România sau studii de caz ale unor companii și ONG-uri considerate benchmark în sustenabilitate, precum:

  • Marco Hößl, Kaufland România & Republica Moldova
  • Bogdan Ivănel, Code for Romania
  • Corina Dospinoiu-Imre, Auchan Retail România
  • Alina Chifan, EGGER România
  • Alexandru Mureșan, Renergia
  • Povestea A.L.E.G., Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen
  • Oana Filip, Lipici în Comunitate
  • Sabina Mihăilescu, Între Vecini

„Nu este de ajuns să fii bine intenționat, este important ca resursele pe care o companie le are la dispoziție să fie folosite cât mai eficient și să se pună accent pe sustenabilitatea proiectelor.  Este despre a face lucrurile corect. Astfel încât, atunci când se retrage sprijinul companiilor, comunitatea să poată să își continue dezvoltarea și să se auto-susțină. Liderii CSR au puterea de a influența schimbări pozitive în societate și de a crea un viitor sustenabil pentru toate părțile interesate.”, declară Alina Liciu, Managing Partner The Azores Sustainability & CSR Services.

„Studiul Gallup Global Leadership Report 2025 arată că principalul lucru de care oamenii au nevoie de la lideri este speranța, alături de încredere, compasiune și stabilitate. Aceste valori sunt universale, indiferent de țară sau cultură, și cred că ne arată că sustenabilitatea nu este doar un concept, ci o dorință colectivă: de a trăi într-o lume mai blândă. În ultimii șase ani, prin Community Index Magazine, ne-am propus să aducem în prim-plan nu doar povești care inspiră, ci exemple reale de oameni care transformă această inspirație în acțiune. Credem că acum, mai mult ca niciodată, e vital să fim curioși, să privim dincolo de granițele noastre, să înțelegem ce funcționează la nivel global și să adaptăm inteligent aceste idei în comunitățile noastre.” (Ioana Marin, Sustainability Editor & Storytelling Consultant, Founder, Inspirators)

Ce este rankingul Community Index?

Community Index este primul și singurul index al proiectelor corporate de investiții în comunități din România, lansat în 2019. Ranking-ul reprezintă cea mai mare bază de date de CSR din România și un instrument de analiză esențial pentru companii, autorități și comunități atunci când iau decizii de investiție. Indexul este parte a Romania CST Index (în trecut Romania CSR Index), cea mai importantă analiză privind performanța și transparența sustenabilității corporative în România, lansat în 2016. Proiectele incluse în Community Index sunt evaluate conform unor standarde internaționale recunoscute și grupate în 21 de categorii, reflectând domenii esențiale precum educație, sănătate, mediu, orașe sustenabile și incluziune socială.

Principalele trenduri identificate în analiza Community Index 2024

Piața de investiții și donații în comunități depășește 100 de milioane de euro anual în România. Domeniile de interes pentru companii includ:

Educație pentru elevi – 7.3% (în scădere față de 9.4% în 2023)
Sănătate – 7.3% (în creștere față de 6% în 2023)
Mediile defavorizate – 13.5% (în scădere față de 23% în 2023)
Artă & Cultură – 6.5% (în scădere față de 10% în 2023)
Orașe sustenabile – 4% (în creștere față de 1.5% în 2023)
Combaterea schimbărilor climatice – doar 2% dintre proiecte, în scădere față de 4% în 2023

În plus, ediția 2024 introduce noi categorii, precum Educație & Dezvoltare personală și Granturi, reflectând tendințele emergente din CSR.

Unde puteți găsi anuarul Community Index Magazine?

Community Index Magazine este disponibil atât în format print, cât și online.

Versiunea digitală poate fi accesată aici.
Ediția tipărită poate fi găsită la locațiile de distribuție indoor ale SPIN Media (în limita disponibilității) sau comandată de pe site-ul communityindex.ro

Despre The Azores Sustainability & CSR Services

Agenţie de consultanță, înființată în 2013, cu scopul de a sprijini companiile din România privind integrarea sustenabilității corporative în strategia de business, The Azores Sustainability & CSR Services are o abordare axată pe rezultate pe termen lung, utilizarea tehnologiei IT pentru un nivel ridicat de acuratețe a indicatorilor de sustenabilitate și analize/research care să sprijine decidenții din companii în definirea strategiei de sustenabilitate corporativă.

Cel mai important și complex proiect al agenției este Romania CST Index, în trecut denumit Romania CSR Index, ranking lansat în 2016 şi care este singurul din România care evaluează indicatorii de sustenabilitate ai companiilor: informaţii despre managementul sustenabilității, impactul economic, de mediu şi social. Indexul este lansat în fiecare an în cadrul conferinţei Best Practices in Corporate Sustainability. În 2019, agenția a lansat Community Index, cel mai cuprinzător ranking al proiectelor corporate de investiții în comunități și un centralizator al celor mai bune campanii de CSR derulate în fiecare an de companiile din România. Rezultatele ranking-ului, împreună cu studii de caz şi interviuri ale unor experţi naţionali şi internaţionali sunt prezentate în fiecare an în Community Index Magazine, singurul anuar bilingv dedicat investițiilor în comunități derulate de companiile din România.