Transformările sociale și la nivel macro-economic impun schimbări fundamentale marilor organizații active în România, iar pentru a răspunde dinamicii unei lumi în schimbare, organizațiile iau măsuri care implică procese complexe de transformare. Acestea includ relocarea sau chiar închiderea unor facilități de producție, lansări de noi produse sau extinderi pe noi piețe, toate cu impact major asupra resurselor umane. Cu toate acestea, organizațiile rămân în paradigma deciziilor lente, iar pregătirea forței de muncă tinde să nu țină pasul cu transformările sociale și tehnologice, subliniază o analiză Arthur Hunt România.
Prin introducerea accelerată a digitalizării sau inteligenței artificiale în activitatea companiilor, automatizarea producției sau creșterea exigențelor privind sustenabilitatea, organizațiile se confruntă cu o nevoie imperativă de lideri pregătiți să facă față acestor schimbări, care pot contribui semnificativ la succesul și menținerea competitivității pe piață.
Cu toate acestea, 110 zile este durata medie de selecție a candidaților pentru poziții de top management în cadrul marilor companii, potrivit datelor Arthur Hunt România, ceea ce indică un ritm lent de adaptare a companiilor la dinamica de transformare a societății și economiei. Motivele principale sunt legate de lipsa de autonomie a managerilor care recrutează direct sau lipsa de conectare a companiilor la dinamica pieței muncii.
„În multe organizații, cultura corporativă a stagnat în trecut, iar aceasta poate periclita business-ul, în condițiile unei lumi în schimbare și al unei pieței a muncii extrem de dinamice. Cei responsabili de luarea deciziilor sunt încă tributari unei rutine, care nu mai funcționează în 2024. În cele 3 sau 4 luni, cât durează o decizie internă la o multinațională, piața se poate confrunta cu schimbări radicale, iar competiția poate face mișcări strategice. Este crucială adoptarea unui mindset organizațional concentrat pe dinamică și schimbare, iar liderii organizațiilor care se focusează doar pe riscuri pot avea de pierdut în perioada următoare”, declară Sorin Roibu, Managing Partner Arthur Hunt România.
În contextul unui an 2024 marcat de alegeri electorale, organizațiile adoptă atitudini rezervate referitoare la angajarea în transformări organizaționale, chiar dacă barometrul intern indică niveluri crescute de presiune operațională și stres în rândul angajaților. Efectul acestor rezerve și amânări ale luării de decizii care să permită organizațiilor o adaptare adecvată, contribuie în mod nemijlocit la creșterea presiunii psihologice resimițite de angajați, la creșterea migrației angajaților între companii, aceștia sperând să găsească un mediu „mai normal, mai structurat, mai liniștit”, apreciază specialiștii Arthur Hunt.
Deși liderii organizațiilor înteleg această necesitate, de a crea medii sănătoase pentru a securiza forța de muncă și a crește productivitatea, în practică există prea puțin timp și resurse disponibile pentru sănătatea angajaților, motiv pentru care multe companii apelează la firme specializate în consultanță de HR și wellbeing.
Companiile se confruntă și cu un fenomen din ce în ce mai acut de lipsă a forței de muncă specializate, concomitent cu fenomenul îmbătrânirii populației, dar și cu exodul populației. Până în 2030, estimările arată că piața muncii va avea nevoie de peste 600 de mii de specialiști în industrii precum sectorul IT, sănătate sau domeniul juridic, facultățile de profil din țară urmând să furnizeze doar jumătate din acest necesar.
Totodată, piața muncii tinde să rămână în urmă, în contextul investițiilor insuficiente în îmbunătățirea pregătirii forței de muncă pentru a face față transformărilor ultimilor ani, subliniazăspecialiștii Arthur Hunt. Deși România urmează îndeaproape tendințele de la nivel global în ceea ce privește piața muncii, organizațiile investesc insuficient în dezvoltarea abilităților și competențelor echipelor. Astfel, doar 2 din 10 (21%) dintre angajații români din mediul privat participă la astfel de cursuri, potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială.
Arthur Hunt este una dintre companiile internaționale de top în domeniul consultanței în resurse umane. Prezentă în România din 2006, compania activează în domeniul Executive Search, consultanță de HR și management al proceselor de schimbare în cadrul organizațiilor medii și de mari dimensiuni.
Companiile se confruntă cu riscuri de securitate cibernetică fără precedent, în contextul în care noile tehnologii evoluează rapid, iar atacatorii își diversifică metodele de fraudă online, arată concluziile evenimentului „The Code of Trust: Safeguarding Businesses in the Era of Emerging Technologies”, organizat pe 14 mai, în București, de Camera de Comerț Elveția-România (CCE-R).
„Securitatea datelor din companii trebuie să devină o preocupare a angajaților de la orice nivel din organizație, și nu doar a celor din departamentele de IT. Până în 2027, 75% dintre angajați vor cumpăra, folosi sau chiar vor crea tehnologii care nu vor fi vizibile în fața departamentului de IT, potrivit unui studiu Gartner. Procentul era de 41% în 2022. Asta înseamnă că riscurile de atacuri cibernetice cresc cu un ritm foarte accelerat, iar eforturile de educare și de creștere a conștientizării asupra acestor pericole trebuie să fie consistente atât din partea mediului public, cât și din partea mediului privat”, a declarat Moe Jame, CEO al companiei IT Team Extension și co-lider al grupului de lucru IT& Cybersecurity din cadrul Camerei de Comerț Elveția-România.
Un procent de 29% din companiile de la nivel global au raportat că au fost afectate material de un incident cibernetic în ultimele 12 luni, conform unui raport lansat în ianuarie 2024 de World Economic Forum la Davos. Cele mai afectate organizații vor fi întreprinderile mici și mijlocii, care nu acordă la fel de multă atenție prevenției și care nu investesc la fel de mult în soluții de securitate cibernetică și în educarea angajaților.
„Companiile se grăbesc să adopte cele mai noi tehnologii pentru a nu rămâne în urmă față de competitori și tot mai mulți lideri din organizații iau în calcul capacitatea organizației de a face față unor atacuri cibernetice mai sofisticate. Progresele în ceea ce privește metodele și abilitățile adversarilor (phishing, malware, deepfakes) reprezintă cel mai îngrijorător impact al AI-ului generativ pentru 50% dintre liderii care au răspuns sondajului World Economic Forum”, a declarat Daniela Chrzanovski, directorul general al centrului de training și servicii IT Swiss Webacademy și co-lider al grupului de IT& Cybersecurity în cadrul Camerei de Comerț Elveția-România.
Grupul de lucru IT& Cybersecurity din cadrul Camerei de Comerț Elveția-România și-a propus ca, în următorii ani, să își dedice eforturile în vederea creșterii notorietății în ceea ce privește modul în care noile tehnologii evoluează și a metodelor prin care companiile își pot reduce riscurile de securitate cibernetică.
Evenimentul ”The Code of Trust: Safeguarding Businesses in the Era of Emerging Technologies” a fost organizat pe 14 mai, la București, de Camera de Comerț Elveția-România (CCE-R) în parteneriat cu Team Extension, Swiss Webacademy, Mindit.io și Rerat.
Despre Camera de Comerț Elveția-România (CCE-R)
Camera de Comerţ Elveţia – România (CCE-R) este o asociație non-profit cu o istorie de 22 de ani în România, care are ca scop facilitarea relațiilor de afaceri între investitorii elvețieni și cei români și de a oferi informații economice și consultanță companiilor interesate să dezvolte afaceri în cele două țări.
În 2024, CCE-R a ajuns la un număr de peste 115 de companii membre care au peste 18.000 de angajați în România.
Susținută de Ambasada Elveției în România, CCE-R a devenit în ultimele două decenii jucătorul principal al relațiilor economice româno-elvețiene și a construit 10 grupuri de lucru menite să vină în sprijinul membrilor Camerei, dar și a comunităților în care aceștia activează.
Community Index Magazine este singura publicație bilingvă Română-Engleză din România dedicată domeniului CSR, disponibilă atât în format flipview, cât și print. Anuarul cuprinde rezultatele ranking-ului Community Index 2023, interviuri naționale și internaționale în exclusivitate, studii de caz și articole din domeniul sustenabilității.
În premieră, cititorii se pot bucura în această ediție de articole și interviuri exclusive care pun în valoare perspectivele unor lideri recunoscuți din cadrul BCR, University of Wisconsin, Kaufland Romania, The Slow Movement sau Seeds of Wisdom.
Publicația promovează și încurajează adoptarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU pentru a veni în sprijinul României în eforturile de implementare a Agendei 2030.
Community Index Magazine: o sursă de know-how de calitate pentru orice profesionist care are un mindset sustenabil
Anuarul bilingv Community Index Magazine, ajuns la cea de-a cincea ediție, conține rezultatele ranking-ului Community Index 2023, interviuri în exclusivitate cu profesioniști internaționali de renume, articole și interviuri cu profesioniști localidin domeniile sustenabilitate și CSR, și numeroase studii de caz ale unor companii care pot fi considerate reper la nivel de proiecte pentru comunități.
Publicația este deosebit de utilă nu doar pentru profesioniștii din domeniu, ci și pentru companii, membrii comunităților, ONG-uri, universități, agenții de PR și autorități.
Ce tip de conținut regăsesc cititorii în anuarul Community Index Magazine?
1.Interviuri în exclusivitate cu experți recunoscuți la nivel global din domeniul sustenabilității:
Riane Eisler, The Real Wealth of Nations
Wakanyi Hoffman, Seeds of Wisdom
Jessica Leclair, University of Wisconsin–Madison School of Nursing
Carl Honoré, The Slow Movement
2. Articole și interviuri cu pofesioniști recunoscuți la nivel național:
Ilinka Kajgana, BCR
Katharina Scheidereiter, Kaufland România
Gabriel Ivan, CHEP
Adina Teleucă, TOBORO
3. Studii de caz naționale și internaționale:
„Ziua Bună – Ziua Voluntarilor Mici pe Via Transilvanica!”, Coca-Cola HBC România & Asociația Tășuleasa Social
Tricou de uriaș, Kaufland România & Asociația 11even
Phasing out plastic, Apple
Școala de Bani a BCR, FabLab & Asociația Edupedu
Programul de Sustenabilitate Personală (PSP), Auchan România
Grădina Noastră, Carrefour Romania
Salvatorii de vieți, Groupama & Fundația pentru SMURD
Kokoro Sports Project
Jobs for veterans, Starbucks
Microsoft’s New BING
Ce este Community Index?
Community Index este primul și singurul index al programelor şi proiectelor derulate de companiile din România pentru a investi în comunităţi, lansat în 2019. Ranking-ul este cea mai mare bază de date a proiectelor de CSR din România și reprezintă un instrument de analiză util companiilor, autorităților și comunităților atunci când iau decizii de investiție.
Este parte componentă a ranking-ului Romania CST Index (anterior Romania CSR Index), cea mai importantă analiză a nivelului de performanţă şi transparenţă din perspectiva sustenabilităţii corporative, din țara noastră, lansat în 2016.
Există o mare varietate de inițiative și proiecte pe piață, iar o privire de ansamblu, bine structurată, oferă informații relevante ajută factorii decizionali să creioneze o strategie bine adaptată la contextul local și național.
Pentru a stabili proiectele care au fost incluse în Community Index 2023, au fost analizate peste 800 de inițiative, proiecte sau programe care au avut loc în România în perioada ianuarie 2022 – decembrie 2022. Scorecard-ul pe baza căruia a fost făcută evaluarea a avut, în total, 6 categorii și46 de indicatori aliniaţi la cele mai importante standarde sau referinţe internaţionale din domeniul investiţiilor în comunităţi.
Ce noi descoperiri a scos la suprafață analiza din 2023?
Piaţa de investiţii şi donaţii în sprijinul comunităţilor a crescut în ultimii ani şi se ridică la peste 80 milioane euro anual, în principal pentru proiecte de educaţie pentru elevi (9.4%, o usoară creștere de 1% față de 2022), sănătate (6%, în scadere față de anul trecut) sau medii defavorizate (23%, în creștere cu 5% față de 2022). Un alt domeniu de interes pentru companii este Artă/Cultură, 10% dintre proiecte fiind dezvoltate în această direcţie, în creștere față de 9.2% în 2022. Totuşi, 4% dintre proiectele derulate de companiile din România sunt destinate combaterii schimbărilor climatice, în scadere cu 1% versus 2022, iar 1.5% dintre proiecte sunt în direcţia oraşe sustenabile, în scădere față de 4.4% în 2022.
Printre principalele trenduri evidenţiate în urma analizei, menţionăm o creştere a nivelului de transparenţă privind rezultatele şi impactul proiectelor sau programelor de CSR. De asemenea, companiile încep să alinieze mai bine strategia de Sustenabilitate / CSR la specificul industriei şi la strategia de business. În ceea ce priveşte angajaţii, aceştia sunt tot mai dornici de a ajuta comunităţile şi apreciază companiile care le oferă oportunitatea de a se implica voluntar în proiecte. Un alt trend observat este faptul că există un interes crescut privind obiectivele pe termen lung: companiile pun mai mult accent pe a genera impact pe mai mulţi ani şi a evita crearea unei dependenţe a comunităţii – se concentrează pe dezvoltarea unor abilităţi sau a unei infrastructuri care să ramană în comunitate chiar şi după ce o companie îşi redirecționează investiția către alte proiecte.
Printre proiectele care au obținut Gold Recognition, menționăm proiectul educațional Lifelab dezvoltat de BCR, FabLab & Asociația Edupedu, la categoria Educație financiară – prin participarea în acest program, elevii învață noțiuni de educație financiară și exersează planificarea și munca în echipă. La categoria Implicarea angajaților, Programul de Sustenabilitate Personală (PSP) Auchan a fost construit sub formă unui demers de mobilizare a angajaților de a se implica activ în proiecte de susținere a comunităților locale. La categoria Reduce, Reuse, Recycle – Banca Transilvania și Ateliere Fără Frontiere au dezvoltat proiectul Remesh și luptă pentru inserția socială și profesională a persoanelor vulnerabile și marginalizate. Împreună în Slujba Binelui, proiect dezvoltat de Secom Healthcare Group prin care au fost susținute mai multe inițiative din domeniul sănătății, a primit de asemenea Gold Recognition la categoria Sănătate.
Anul 2023 vine cu o nouă distincție Community Index: pentru fiecare categorie în parte propunem distincția The One to Watch – o recunoaștere specială pentru a evidenția originalitatea și inovația proiectelor care stabilesc un trend important pentru următorii ani, în domeniul lor. Printre proiectele menționate la această categorie au fost YOXO Forest – Prima pădure digitală devenită realitate, 100 de idei de business pentru România – PENNY România sau Încrederea în sine se învață în școală – Oxygen.
Care sunt obiectivele ranking-ului Community Index?
Misiunea Community Index este de a evidenția proiectele de CSR cu o performanţă ridicată care pun mai mult accent pe aspecte precum dialogul cu stakeholderii, sustenabilitatea proiectelor şi măsurarea impactului pe termen mediu şi lung. În plus, indexul are scopul de a evidenția acele proiecte care pot fi considerate Best Practices la categoria lor și care pot fi folosite drept exemplu în stabilirea strategiei unui proiect nou.
Anuarul Community Index Magazine este contribuția agenției The Azores Sustainability & CSR Services la dezvoltarea domeniului investițiilor în comunități din România.
Pe lângă know-how și conținut autentic, această publicație contribuie în mod concret la popularizarea conceptului de responsabilitate socială în mediul de business: o parte dintre anuarele tiparite va fi oferită, în mod gratuit, companiilor care au peste 500 de angajați (>750 de companii). În plus, varianta flipview va fi disponibilă gratuit o lună de zile, pentru a populariza domeniul și a contribui la dezvoltarea acestuia.
Pentru tipărirea publicației a fost folosită hârtie certificată FSC®, din surse sustenabile. Anuarul oferă atât informații valoroase cât și o experiență autentică în sine, din punct de vedere vizual. Coperta publicației este creată de Ovidiu Solcan (collage artist), fiind un colaj sustenabil din reviste reciclate, reprezentând Capodopera ”Sărutul”, realizată de sculptorul Constantin Brâncuși în anul 1907.
*****
Despre The Azores Sustainability & CSR Services
Agenţie de consultanță, înființată în 2013, cu scopul de a sprijini companiile din România privind integrarea sustenabilității corporative în strategia de business, The Azores Sustainability & CSR Services are o abordare axată pe rezultate pe termen lung, utilizarea tehnologiei IT pentru un nivel ridicat de acuratețe a indicatorilor de sustenabilitate și analize/research care să sprijine decidenții din companii în definirea strategiei de sustenabilitate corporativă.
Cel mai important și complex proiect al agenției este Romania CST Index, în trecut denumit Romania CSR Index, ranking lansat în 2016 şi care este singurul din România care evaluează indicatorii de sustenabilitate ai companiilor: informaţii despre managementul sustenabilității, impactul economic, de mediu şi social. Indexul este lansat în fiecare an în cadrul conferinţei Best Practices in Corporate Sustainability. În 2019, agenția a lansat Community Index, cel mai cuprinzător ranking al proiectelor corporate de investiții în comunități și un centralizator al celor mai bune campanii de CSR derulate în fiecare an de companiile din România. Rezultatele ranking-ului, împreună cu studii de caz şi interviuri ale unor experţi naţionali şi internaţionali sunt prezentate în fiecare an în Community Index Magazine, singurul anuar bilingv dedicat investițiilor în comunități derulate de companiile din România.
Cum va ajunge “România Neutră” climatic până în 2050?Anul acesta, țara noastră trebuie să reducă emisiile de CO2 din sectorul deșeurilor cu 20%
Din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) din România, 5% provin din gestionarea ineficientă a deșeurilor.
Până în anul 2025,România trebuie să reducă cu 20% cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră (GES), provenite din sectorul deșeurilor, față de valoarea din anul 2019.
În același timp, potrivit angajamentelor asumate ca parte a planului „România Neutră”*, până în 2050, țara noastră ar trebui să ajungă la neutralitate climatică. În sectorul deșeurilor, acest obiectiv se traduce prin generarea de 1.386 de kilotone de emisii de gaze cu efect de seră din deșeuri în 2050, față de 5.941 kt generate în 2019.
Potrivit ultimelor cifre ale Parlamentului European, România ocupă locul 10 în Uniunea Europeană într-un top al țărilor membre cu cele mai mari emisii de GES, cu peste 112 mii de kilotone de emisii de CO2 în anul 2019**.
București, 27 februarie 2024 – România trebuie să reducă cu 20% cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră (GES), provenită din sectorul deșeurilor, până în 2025, comparativ cu valorile din 2019, potrivit planului național “România Neutră”*. Obiectivul final este atingerea neutralității climatice până în 2050, adică reducerea cu 99% a emisiilor nete provenite din toate industriile.
În sectorul deșeurilor, în perioada 1990 – 2019, nivelul emisiilor de CO2 a crescut în mod constant cu aproape 17%. Ulterior însă, el a intrat pe un trend descendent, previziunea fiind ca, până în 2025, să scadă cu 3% față de valoarea de acum 34 de ani.
Țintele cresc însă până în 2050, când emisiile nete ar trebui să fie mai mici cu 73% față de anul 1990, anul de referință al statelor membre.
Angajamentele au fost asumate de țara noastră ca urmare a semnării Acordului de la Paris în anul 2016, alături de restul țărilor membre ale Uniunii Europene. Fiecare stat are obligația de a elabora și implementa o strategie pe cel puțin 30 de ani, privind reducerea emisiilor de gaze din toate sectoarele, inclusiv cel al deșeurilor.
Potrivit ultimelor cifre ale Parlamentului European, România ocupă locul 10 în UE într-un top al țărilor membre cu cele mai mari emisii de GES, cu peste 112 de mii de kilotone de emisii CO2 în anul 2019**. Primele locuri ale acestui clasament, cu emisii mai mari decât ale României, sunt ocupate de Germania, Anglia, Franța, Italia, Polonia, Spania, Olanda, Cehia și Belgia.
Din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) din România, 5% provin din gestionarea ineficientă a deșeurilor.
Începând cu anul 2030, companiile vor avea obligația să valorifice o cantitate de 75% dintre deșeurile de ambalaje generate, cu 10 procente mai mult decât în prezent. De asemenea, potrivit Pactului Verde European***, trebuie limitat și excesul de ambalare, iar în următorii 6 ani, toate ambalajele de pe piața Uniunii Europene trebuie să fie reutilizabile sau reciclabile, precum cele realizate din material biodegradabil, mai punctează specialiștii de la Clean Recycle.
În cazul în care România nu îndeplinește cerințele climatice, riscă amenzi și taxe de mediu mai mari impuse de Uniunea Europeană, care ar putea fi suportate tot de către companii, prin creșterea impozitelor.
„Reducerea emisiilor nete cu 3% până în 2025, comparativ cu nivelul din 1990, reprezintă o provocare majoră, deși procentul pare modest. Pentru a atinge acest obiectiv, este necesară o colaborare strânsă între autorități, populație și mediul de afaceri, precum și investiții în infrastructura de gestionare eficientă a deșeurilor. Până în 2030, emisiile nete din acest sector trebuie să scadă cu 30% față de cele din 1990, ceea ce implică un angajament ferm și o viziune pe termen lung”, declară Cosmin Monda, fondator și CEO Clean Recycle.
Pentru a-și îndeplini obiectivele de mediu în sectorul deșeurilor, țara noastră a început implementarea mai multor măsuri:
10% dintre deșeurile municipale vor fi eliminate prin depozitare până în 2035;
Până în 2030, cantitatea de deșeuri municipale va fi redusă cu 10% pe cap de locuitor, comparativ cu 2017 (de exemplu, pentru deșeuri municipale solide: de la 228 kilograme pe cap de locuitor la 204 kg/cap de locuitor);
Creșterea țintelor de reciclare pentru deșeurile de ambalaje;
Până în 2030, 20% din emisiile de metan produse de deșeurile nereciclabile vor fi folosite pentru producția de energie;
Volumul de deșeuri municipale incinerate/co-incinerate va crește la 500 de mii de tone anual.
În 2023, peste 700 de companii active în România, din portofoliul Clean Recycle, au redus emisiile de CO2 prin reciclare, cu 95 de mii de tone. Acestea au pus pe piață anul trecut 135 de mii de tone de ambalaje, din care a fost valorificată o cantitate de peste 87 de mii de tone (conform obiectivului global de reciclare a deșeurilor de ambalaje în 2023, de 65%).
Până în anul 2050, România trebuie să ajungă la neutralitate climatică, adică să își reducă cu 99% emisiile nete provenite din toate industriile, potrivit strategiei naționale*.
Uniunea Europeană este al treilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră din lume, după China și Statele Unite ale Americii.
Clean Recycle este unul dintre primii 5 jucători de pe piața locală a transferului de responsabilitate privind deșeurile de ambalaje (OIREP), preluând obligativitatea raportării, colectării și valorificării ambalajelor și deșeurilor din ambalaje puse pe piață de producători și importatori. Clean Recycle gestionează un portofoliu de peste 700 de companii care produc și pun pe piață deșeuri de ambalaje, active pe întreg teritoriul României, din domenii precum FMCG și retail, agribusiness, automotive, distribuție, producție industrială, farmaceutice ș.a.
Piața muncii din România, între îmbătrânirea populației active,lipsa investițiilor în dezvoltare de forță de muncă competitivă și exod
Până în 2030, piața locală a muncii va avea nevoie de peste 600.000 de persoane care să ocupe locuri de muncă înalt calificate. În România, doar 1% din populația cu vârsta între 25 – 64 de ani participă la cursuri de formare profesională.
În următorii 10 ani, România va avea un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani.
O creștere cu 10% a ponderii populației active cu vârsta de peste 60 de ani reduce cu 5,5% creșterea PIB pe cap de locuitor.
România, pe locul 17 la nivel global la fenomenul migrației populației.
București, 27 februarie 2024 – România se confruntă cu multiple provocări de ordin demografic, care vor impacta major piața muncii în următorii 10 ani: populația țării îmbătrânește, tinerii activi sunt din ce în ce mai puțini pe piața muncii, iar cererea pentru forța de muncă înalt calificată continuă să crească, în condițiile unei economii în plină dezvoltare, arată o analiză BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest). Până în 2030, România va avea nevoie de peste 600.000 de persoane care să ocupe locuri de muncă înalt calificate și, în același timp, în următorul deceniu, fenomenul îmbătrânirii se va accentua: țara noastră va avea un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani.
Astfel, potrivit datelor Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS) analizate de CES Bucharest, până în 2030, ocupațiile care necesită forță de muncă înalt calificată precum specialiști în domeniul IT, juridic sau în domeniul sănătății, vor înregistra creșteri ale cererii cu 624 de mii de persoane[1](în medie, 100.000 persoane/ an), în condițiile în care facultățile de profil din țară, atât cele de stat cât și cele private (Facultățile de Politehnică, Facultățile de Administrație, Afaceri și Drept sau Facultățile de Medicină), furnizează cumulat, anual, un număr total de doar 40 de mii de absolvenți ai acestora, potrivit unei estimări realizate de CES Bucharest pe baza datelor Institutului Național de Statistică[2].
În același timp, tot până în 2030, cererea pentru persoane cu nivel mediu și redus de calificare va înregistra o scădere accentuată, cu peste 400.000 de persoane, potrivit INCSMPS. Pentru a rămâne competitive pe piața muncii, acestea ar trebui să se respecializeze, fie la locul de muncă, fie prin cursuri de reconversie profesională, pentru a dobândi noi abilități adaptate cerințelor actuale ale pieței, precum ar fi competențele de digitalizare și automatizare, sustenabilitate sau managementul resurselor umane, conform unui raport al World Economic Forum[3].
Numărul tinerilor activi pe piața muncii din România, în declin
Fenomenul de îmbătrânire a populației s-a accentuat în ultimii ani, între 2012 și 2022, vârsta medie a populației rezidente din România crescând de la 40,8 la 42,3 de ani, arată dateleInstitutului Național de Statistică. Conform estimărilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP), în următorul deceniu,România ar putea avea pe piața muncii un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani[4].
O creștere cu 10% a ponderii populației active cu vârsta de peste 60 de ani reduce cu 5,5% creșterea PIB pe cap de locuitor, mai arată raportul Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale.
În același timp, numărul tinerilor activi pe piața muncii, cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, ar putea să scadă cu 3,5% în 2035 față de nivelul din 2020, potrivit CEDEFOP.
Doar 21% dintre companiile românești investesc în formarea competențelor angajaților
Potrivit datelor Băncii Mondiale, în România doar 1% din populația cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani participă la cursuri de formare profesională, comparativ cu media europeană de 9,1%.
Pe de altă parte, doar 21% dintre companiile românești investesc în formarea competențelor angajaților adaptate cererii pieței muncii, arată aceleași date[5].
Comparativ, în Luxemburg companiile pot solicita subvenții din partea statului, pentru a acoperi un procent cuprins între 15-20% din cheltuielile anuale de formare a angajaților. Sprijinul de formare este limitat la 7 competențe, printre care digitale, limbi străine, management sau business training, se arată într-o analiză OCDE[6].
România, în primele 20 de țări la nivel global la migrația populației
O altă provocare majoră pentru piața muncii din România este fenomenul migrației. Țara noastră ocupă locul 17 la nivel global, cu peste 5.7 milioane de români care au ales să lucreze și să se stabilească în străinătate. Raportul dintre numărul emigranților români și cel al imigranților străini care s-au stabilit în România este de 6 la 1, potrivit Organizației Mondiale pentru Migrație[7].
În același timp, România importă în ultimii ani din ce în ce mai multă forță de muncă, în special din Asia. În anul 2023, doar în București și județul Ilfov lucrau aproape 30 de mii de persoane venite din Asia, cei mai mulți din Turcia, Nepal, Sri Lanka, China, India sau Bangladesh, conform datelor oficiale ale Inspectoratului General pentru Imigrări[8]. Potrivit datelor publice analizate de CES Bucharest, majoritatea activează în domenii precum construcții, HoReCa, transporturi sau retail.
Pe de altă parte, datele oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe[9] arată că cei mai mulți români din cei 5.7 milioane plecați în străinătate sunt stabiliți în țări precum Italia, Spania, Marea Britanie sau Germania și lucrează preponderent în domenii precum agricultură, vânzări, construcții, sistemul medical sau IT[10]. Printre motivele principale ale exodului românilor se numără nivelul mai crescut de remunerație în alte țări, sistemele de sănătate performante, infrastructura educațională dezvoltată, mentalitate sau condițiile climatice mai favorabile.
Educația contribuie la o mai mare productivitate, la creșterea economiei naționale, dar și la identificarea și promovarea inovației, care aduce cu sine dezvoltarea unor noi locuri de muncă mai bine plătite, conform unui alt raport OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)[11], unul dintre cele mai importante foruri interguvernamentale, la care România candidează oficial din anul 2022, dar procesul de aderare poate să dureze chiar și 4-5 ani, potrivit informațiilor apărute în spațiul public. De exemplu, în Belgia, aportul educației în economie este de 14%, arată un studiu al Jurnalului Internațional de Știință și Cercetare[12]. Practic, educația și specializarea continuă a populației active, în linie cu dezvoltarea economică și tehnologică stau la baza unei economii sănătoase și performante.
România are și una dintre cele mai reduse finanțări ale sistemului educațional din Europa, de 3,2% din PIB față de o medie europeană de 4,8%[13], iar acest lucru se reflectă în numărul din ce în ce mai scăzut al studenților și masteranzilor care urmează o formă de învățământ superior în universitățile din țară. Din 2020 până în 2022 facultățile românești au înregistrat o scădere de aproape 22.000 de tineri, arată cifrele Institutului Național de Statistică.
O platformă de analiză, cercetare și informare pentru mediul economic și societate, CES Bucharest (BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY) este o organizație independentă, înființată pentru a contribui la dezbaterea celor mai importante subiecte în România, cu obiectivul susținerii unui mediu de business competitiv și dezvoltării sociale sustenabile.
București, 31 ianuarie 2024 – Efectele recentului pachet de modificărifiscale, aderarea parțială a României la spațiul Schengen, cele patru tipuri de alegeri din acest an, digitalizarea sau reorganizarea instituțiilor publice sau o potențială nouă legislație anticorupție sunt doar câteva dintre cele mai importante evenimente care marchează major anul 2024 și care aduc un impact semnificativ asupra mediului de business privat, dar și asupra societății românești, conform unei analize BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest).
După peste un deceniu de negocieri intense, unul dintre cele mai așteptate evenimente ale anului 2024 va fi aderarea României la spațiul Schengen, așteptată în luna martie a anului curent. Este cel mai mare astfel de spațiu de liberă circulație din lume, din care fac parte 27 de țări europene, facilitând libera circulație a peste 420 de milioane de persoane[i]. Momentan, România și Bulgaria vor fi acceptate în spațiul european fără frontiere doar parțial: pe cale maritimă și aeriană, începând din data de 31 martie, conform datelor publice[ii].
Aderarea la spațiul Schengen, chiar și în formă parțială, aduce oportunități economice semnificative pentru România: va spori accesibilitatea și gradul de încredere al investitorilor străini, în același timp eficientizând transportul mărfurilor cu aeronave de tip cargo, în domenii precum cel farmaceutic, infrastructura critică (militară), e-commerce ș.a. De asemenea, Portul Constanța ar putea deveni principala poartă de acces, din estul Europei pentru mărfurile Uniunii Europeane. După declanșarea conflictului din Ucraina, traficul de marfă de la malul mării este pe un trend ascendent, iar în anul 2023 s-a înregistrat o creștere de 22,5% față de anul precedent[iii].
Într-o rezoluție a Parlamentului European se arată că țările care nu fac parte din spațiul Schengen au costuri comerciale pentru mărfuri crescute cu o rată cuprinsă între 0,4 % și 0,9 % din valoarea comercială la fiecare frontieră Schengen, în timp ce costurile aplicabile în cazul comerțului cu servicii sunt chiar mai mari: pentru întregul spațiu Schengen se ridică la sume cuprinse între 6,5-13 miliarde EUR pe an[iv].
Alegerile europarlamentare, cel mai important semnal al anului
Anul acesta, în România vor avea loc patru tipuri de alegeri și este de așteptat ca acestea să creeze un context de așteptare și de tensiune socială, care se poate amplifica având în vedere că spațiul media va fi dominat de informațiile despre alegeri, potrivit analizei CES Bucharest.
Deși alegerile europarlamentare în general nu au o miză majoră pentru populație, de data aceasta situația este diferită, având în vedere că sunt primele alegeri după o perioadă tensionată ce urmează pandemiei, conflictului din Ucraina și crizei economice. În urma acestora, pot avea loc reorganizări majore în spectrul politic, care pot alimenta starea de tensiune.
De asemenea, în contextul în care componenta de imagine a României joacă un rol esențial la nivelul Uniunii Europene, alegerile europarlamentare din 9 iunie vor determina cine sunt cei 33 de eurodeputați care vor reprezenta România în Parlamentul European pentru următorii 5 ani.
Acesta nu este doar un exercițiu democratic, ci și o oportunitate pentru orientarea deciziilor care vor determina direcția economică a țării. Stabilitatea politică și imaginea externă a României pot accelera investițiile străine, pentru a menține trendul de dezvoltare și un mediu economic prosper în România. Repartizarea fondurilor europene și a stabilirii priorităților programelor de dezvoltare pot fi influențate, de asemenea, de rezultatele alegerilor europarlamentare. Eurodeputații sunt, de asemenea, cei care stabilesc direcții pentru politicile monetare și fiscale ale Uniunii Europene, cu rol fundamental în mediul economic.
După alegerile europarlamentare este așteptată reluarea proiectului de reorganizare a instituțiilor publice, ca măsură care să contribuie la recuperarea deficitului bugetar de 20 de miliarde de lei, amânată până în data de 1 iulie 2024, după alegeri.
FMI recomandă noi modificări ale politicilor fiscale și bugetare pentru România
Raportul FMI, publicat la data de 8 decembrie 2023, subliniază reziliența economiei românești în ultimii ani, în contextul șocurilor provocate de pandemie, al conflictului din Ucraina sau al creșterii prețurilor la energie și alimente, previzionând o redresare modestă a creșterii, urmată de o revenire la ritmul său potențial pe termen mediu, sub rezerva unor riscuri substanțiale, precum o escaladare a conflictului din Ucraina, o posibilă încetinire a activității economice în Europa sau o încetinire globală abruptă. Potrivit raportului, politicile fiscale, cele de cheltuieli publice sau cele monetare sunt elemente asupra cărora trebuie acționat cu atenție, subliniind de asemenea necesitatea predictibilității politicilor fiscale și de cheltuieli pentru consolidarea fiscală necesară.
România are potențial semnificativ pentru a susține creșterea veniturilor și convergența în continuare cu Europa de Vest, iar pentru aceasta sunt necesare investiții în infrastructura fizică, precum și în oameni și educație și întărirea eficienței statului, subliniază raportul.
Punerea în aplicare a recomandărilor FMI ar putea produce noi efecte în economie. Eforturile politicilor de reducere a deficitului bugetar ar putea duce la o creștere a costurilor fiscale pentru companii și, implicit la o destabilizare a bugetelor actorilor privați, care se pot resimți ulterior asupra pieței muncii.
Mizele pentru business ale digitalizării instituțiilor
Modernizarea și digitalizarea instituțiilor a reprezentat una dintre cele mai importante priorități ale României în ultimii ani. Între proiectele anunțate încă din 2022 se numără implementarea unei platforme complexe de tip Big Data prin care să fie integrate și valorificate în termeni operaționali și analitici volume mari de date, sau proiectul SFERA, care își propune să atingă un nivel mai bun de gestionare a obligațiilor fiscale.
Sistemul E-Factura, un jalon important în alinierea României la standardele de raportare fiscală la nivel european, a generat confuzie în prima lună de la implementare, autoritățile procedând deja la corecturi și actualizări ale sistemului. Îngrijorările mediului de afaceri cu privire la buna funcționare a sistemului au fost temperate prin stabilirea datei de 1 iulie 2024 ca limită privind impunerea de sancțiuni pentru agenții economici care nu se conformează noilor standard de raportare. Totodată, mediul de afaceri a manifestat îngrijorări cu privire la gestionarea și securitatea datelor.
Implementarea fiecăruia dintre marile proiecte de digitalizare ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului de afaceri din România. Pe de o parte, companiile ar trebui să se aștepte la o mai mare transparență și la o mai bună colaborare cu autoritățile fiscale și în același timp, eforturile de combatere a evaziunii fiscale ar putea duce la o creștere a costurilor de conformare pentru companii, dar și la migrarea unor agenți economici către zonele gri ale economiei.
România are în derulare în prezent și un proiect de modernizare a sistemului vamal și implementarea vămii electronice. Astfel, potrivit anunțurilor publice, birourile vamale de frontieră vor fi dotate în următorii ani cu 26 de sisteme de scanare, Proiectul face parte din PNRR, cu o finanțare nerambursabilă de 34 de milioane de euro și este de așteptat să producă efecte în diminuarea economiei gri, care impactează în mod negativ Produsul Intern Brut, reprezintă o concurență neloială asupra mediului de business, traficul ilicit de mărfuri reprezentând de asemenea un pericol pentru siguranța consumatorilor. Prin modernizarea sistemului vamal, România își îndeplinește, de asemenea, una dintre condițiile esențiale prin care poate fi acceptată și la nivel terestru în Schengen, prin sporirea siguranței la granițele spațiului liber, mai ales în contextul unor crize majore, precum cea a migranților.
Noi politici anticorupție la nivelul UE s-ar putea transpune și în România
Comisia Europeană a publicat în luna mai 2023 un pachet de propuneri legislative împotriva corupției la nivel național și UE. Aceste propuneri includ o nouă directivă privind combaterea corupției, care ar trebui să armonizeze cadrul legal actual al UE anticorupție[v]. Propunerea de directivă se va afla pe traseul mecanismelor de decizie al UE, pe parcursul anului, fiind necesare adoptarea în Parlamentul European, aprobarea de către Consiliu, pentru ca abia apoi să se ajungă în etapa armonizării legislației interne.
Adoptarea unor noi măsuri de prevenire a corupției, concomitent cu urmărirea penală a autorilor și reducerea fenomenului infracțional al corupției ar putea genera o reducere a costurilor economice și sociale și va avea un impact pozitiv asupra economiei. În egală măsură, mediul institutional ar putea intra într-o nouă etapă a transparenței în raport cu cetățenii și mediul privat, dar și a precauției și responsabilității față de propriile acțiuni, potrivit analizei CES Bucharest.
Noi surse de capital în economie
În curând, proiectul Neptun Deep, prin care România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, este așteptat să intre în faza de dezvoltare, peste 80% din valoarea contractelor de execuţie aferente proiectului fiind deja atribuită contractorilor şi furnizorilor, potrivit comunicărilor publice. Primii metri cubi de gaze naturale vor fi extrași și livrați în rețeaua națională în anul 2027, iar estimările oficiale arată că Neptun Deep va aduce venituri bugetare estimate la 20 de miliarde de euro, contribuind de asemenea la crearea a 9.000 de noi locuri de muncă.
Avansarea șantierelor pentru autostrăzi ar putea să genereze, de asemenea, fonduri suplimentare în economie. Aproape 200 de kilometri de autostradă ar putea intra în etapa de lucrări efective în 2024, între care tronsoane precum noi loturi pe Autostrada Bucureștiului sau primul tronson din Autostrada A8.
Nu în ultimul rând, creșterile salariale din învățământ din acest an și schimbarea încadrării la nivel de venit a tuturor cadrelor didactice vor determina un efect pozitiv vizibil în sectorul bancar, practic cei peste 300.000 de angajați din sectorul educației având acces la credite imobiliare bancare.
Impactul social al evenimentelor din 2024
Pe lângă impactul asupra mediului de afaceri, evenimentele din 2024 ar putea avea și un impact social semnificativ. Modernizarea instituțiilor ar putea duce la o creștere a costurilor de conformare pentru companii, prin direcționarea unor părți de activitate către sectorul informal, ceea ce ar putea însemna o reducere a locurilor de muncă fiscalizae.
Implementarea impozitului pe cifra de afaceri ar putea avea un impact negativ asupra pensiilor. Acest lucru se datorează faptului că impozitul pe cifra de afaceri ar fi suportat de consumatori, care ar putea avea venituri mai mici. Scumpirile în lanț la produse și servicii, din cauza inflației galopante pot produce efecte negative în puterea de cumpărare a populației, cu efect în diminuarea consumului.
Totodată, cele patru rânduri de alegeri pot aduce o stare de tensiune socială, amplificată de rezultatele succesive ale acestora și de dezbaterile din spațiul public, care se va descărca în rezultatele finale din urma alegerilor.
Nu în ultimul rând, întregul context al anului va defavoriza focusul pe componenta educațională, având în vedere că celelalte priorități majore ale anului vor ocupa în întregime spațiul public. România se află printre ultimele locuri în rândul țărilor din Uniunea Europeană la acest capitol, cu una dintre cele mai mari rate ale analfabetismului funcțional: peste 40% dintre tinerii cu vârsta de 15 ani[vi]. România are la dispoziție peste 3,6 mld. EUR prin PNRR pentru dezvoltarea sistemului de învățământ, însă gradul de absorbție al acestora va fi vizibil la final de an, precum și dacă au avut loc modificări de percepție în rândul actorilor publici privind faptul că o economie competitivă, performantă, înseamnă în primul rând o țară educată.
O platformă de analiză, cercetare și informare pentru mediul economic și societate, CES Bucharest (BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY) este o organizație independentă, înființată pentru a contribui la dezbaterea celor mai importante subiecte în România, cu obiectivul susținerii unui mediu de business competitiv și dezvoltării sociale sustenabile.
– Rapoartele acestora au fost analizate pe baza Romania Corporate Sustainability & Transparency Index 2023 –
Companiile din România care au adoptat și raportat transparent cele mai bune practici din domeniul sustenabilității au fost anuntațe marți, 19 decembrie, la București, în cadrul celei de-a opta ediții a evenimentului Best Practices in Corporate Sustainability.
Ediția din acest an, organizată de agenția The Azores Sustainability & CSR Services și găzduită de Teodora Tompea, s-a desfășurat sub sloganul Sustainability is Unstoppable. So are you! și a reprezentat cea mai importantă evaluare a domeniului sustenabilității și responsabilităţii corporative din România.
Agenția The Azores Sustainability & CSR Services a analizat rapoartele de sustenabilitate ale marilor companii din România, cu minimum 500 de angajați, depuse pentru exercițiul financiar 2022. Rapoartele au fost evaluate pe baza unui scorecard (tabel de punctaj) cu 11 categorii, 78 de indicatori de sustenabilitate și 201 datapoints, și reflectă strategia și obiectivele de sustenabilitate, precum și impactul pe care companiile îl au din punct de vedere economic, de mediu și social.
În urma amplei analize, 24 de companii din România au îndeplinit cele mai multe criterii conform Romania Corporate Sustainability & Transparency Index.
Gold Recognition a fost oferit companiilor Coca-Cola HBC România (care a acumulat 97 de puncte), Kaufland România (93 de puncte), Banca Transilvania (93 de puncte), Greenpoint Management (93 de puncte), Autonom Services (92 de puncte), Antibiotice (90 de puncte), Raiffeisen Bank (90 de puncte), Romgaz (88 de puncte), Romstal (87 de puncte) și Autoklass (86 de puncte).
În categoria Silver Recognition s-au încadrat Penny România (84 de puncte), One United Properties (82 de puncte), Teraplast (82 de puncte), Orange România (82 de puncte), LIDL România (79 de puncte), Groupama Asigurări (75 de puncte), Auchan România (73 de puncte), Adrem (73 de puncte), Transelectrica (67 de puncte) și Roca Industry (66 de puncte).
La Bronze Recognition au fost incluse Regina Maria (63 de puncte), Omniasig (54 de puncte), Transavia (53 de puncte) și Nuclearelectrica (51 de puncte).
Rapoartele companiilor au fost analizate luând în calcul 78 de indicatori încadrați în 11 categorii: guvernanță corporativă, diversitate, impact economic, schimbări climatice, mediul înconjurător, drepturile omului și politica anti-corupție, angajator responsabil, produse și marketing responsabil, investiții în comunități, lanțul de aprovizionare și aspecte materiale.
Alina Liciu, Managing Partner The Azores Sustainability & CSR Services, explică mecanismul prin care a fost implementat Romania Corporate Sustainability & Transparency Index 2023.
”Rapoartele companiilor au fost evaluate pe baza unui scorecard (tabel de punctaj) cu 11 categorii, 78 de indicatori de sustenabilitate și 201 datapoints. Pentru fiecare indicator inclus în cele 11 sectiuni, punctajul maxim acordat a fost de 4 puncte și este obținut în condițiile în care compania a comunicat atât informații textuale despre politica, analiza riscurilor sau sistemele de management cu privire la dezvoltarea durabilă, cât și informații despre rezultatele obținute, folosind indicatori de performanță cantitativi. Punctajul pentru anumiți indicatori, marcați în fișa de evaluare ca fiind opționali, este calculat în funcție de relevanță pentru industria din care face parte compania. Astfel, dacă cel puțin o companie din industria respectivă a publicat informatii despre acel indicator, această companie primește de la 1 punct până la 4 puncte, în funcție de informațiile oferite, iar companiile care nu au publicat date nu primesc puncte, deci sunt depunctate când se calculează punctajul final. Dacă nicio companie din industria respectivă nu a publicat date, indicatorul nu se ia în calcul pentru punctajul final și nicio companie nu este astfel depunctată”, explică Alina Liciu.
Ce scoring au avut companiile și unde au excelat
GOLD RECOGNITION
COCA-COLA HBC ROMÂNIA (97 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2011
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Și-a propus ca, până în 2030, pornind de la un obieciv bazat pe știință, să reducă emisiile generate de lanțul de valoare cu 25%, la care se adaugă o reducere suplimentară de 50% în următorul deceniu.
KAUFLAND ROMÂNIA (93 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Și-a fixat obiectivul de a deveni cea mai accesibilă și comodă destinație pentru reciclare din România. Campania Tricoul de Uriaș a adus României un loc în Guinness World Records.
BANCA TRANSILVANIA (93 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2020
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. În noiembrie, a lansat prima emisiune de obligațiuni cu o etichetă de tip ESG, cu o componentă de social (minim 50%) și o componentă verde.
GREENPOINT MANAGEMENT (93 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Derulează mai multe campanii de informare, conştientizare și educare a populației privind colectarea separată a deșeurilor, unul dintre proiecte fiind „Străzi deschise”
AUTONOM SERVICES (92 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2022
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului și standardul aplicabil din industrie SASB (Sustainability Accounting Standard Board). În 2022, a aderat la UN Global Compact.
ANTIBIOTICE (90 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2018
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Compania se concentrează pe redefinirea Sistemului de Management Integrat pentru susținerea sustenabilității afacerii.
RAIFFEISEN BANK (90 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2009
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. 673 de milioane de euro este valoarea nominală cumulată din obligațiuni verzi și de sustenabilitate în ultimii doi ani.
ROMGAZ (88 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2017
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Dezvoltă portofoliul de resurse cu accent pe atenuarea efectelor generate de schimbările climatice.
ROMSTAL (87 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Se concentrează pe a oferi clienților produse inovative care să ajute la reducerea consumurilor și a amprentei de carbon.
AUTOKLASS (86 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2020
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Sucursalele Autoklass trec printr-un proces periodic de auditare care evaluează corectitudinea selectării deșeurilor și predarea acestora în conformitate cu legislația în vigoare.
SILVER RECOGNITION
PENNY ROMÂNIA (84 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2018
Raportul a fost realizat urmărind cadrele de raportare SASB (Sustainability Accounting Standards Board) din industria specifică Food Retail & Distributor Industry și metodologia propusă de standardele GRI – Global Reporting Initiative 2021.
ORANGE ROMÂNIA (82 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Se angajează să reducă inegalitățile legate de accesarea sau utilizarea echipamentelor și serviciilor digitale, promovând în același timp conectivitatea, incluziunea și dezvoltarea competențelor
ONE UNITED PROPERTIES (82 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2022
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. În 2022, compania și-a măsurat pentru prima dată amprenta de CO2, cu scopul de a implementa monitorizarea anuală riguroasă și eforturile de reducere a acesteia.
TERAPLAST (82 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului si ține cont și de cadrul de raportare Sustainability Accounting Standards Board.
LIDL ROMÂNIA (79 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2016
Raportul este realizat în conformitate cu GRI și este auditat la nivel local.
94.960 de tone de fructe și legume românești achiziționate de la furnizori locali.
GROUPAMA ASIGURĂRI (75 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2018
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Susţine industria cinematografică ca una dintre direcţiile principale de sponsoring.
AUCHAN ROMÂNIA (73 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate de trei ani.
A utilizat standardul GRI, opțiunea Core pentru elaborarea raportului. A implementat zone „zero risipă” în toate tipurile de magazine Auchan.
ADREM (73 de puncte)
Este al patrulea raport de sustenabilitate al Grupului ADREM.
GRI a analizat Content Index-ul si a confirmat ca raportul este prezentat în concordanță cu standardele.
TRANSELECTRICA (67 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019.
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Pune accent pe inovație pentru trecerea la energie verde.
ROCA INDUSTRY (66 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2023
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului.
Investiții în panouri fotovoltaice și alte surse de energie regenerabilă.
BRONZE RECOGNITION
REGINA MARIA (63 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2020.
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Unul dintre pilonii strategici de dezvoltare ai REGINA MARIA este digitalizarea.
OMNIASIG (54 de puncte)
Au luat în considerare, pe lângă prevederile legale, bunele practici stabilite în cadrul Grupului Vienna Insurance Group (VIG).
Transformarea digitală este una dintre prioritățile OMNIASIG.
TRANSAVIA (53 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Au investiii masive în energie verde.
NUCLEARELECTRICA (51 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului, suplimentul specific sectorului de energie și sectorului de producție din surse nucleare
Speakeri cu greutate în cadrul conferinței Best Practices in Corporate Sustainability 2023
Conferința Best Practices in Corporate Sustainability, desfășurată anul acesta sub sloganul Sustainability is Unstoppable. So are you!, a inclus prezentări ale reprezentanților unor instituții, companii și agenții cu renume: László Borbély (Consilier de Stat la Cabinetul Prim-Ministrului și coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă), Andrei Dinescu (Deputy CEO, GreenPoint Management), Alice Nichita (Coca-Cola HBC România), Valer Hancaș (Kaufland România), Andreea Ghiocel (The CSR Agency), Zuzanna Kurek (One United Properties), Ana Cocîrlea (Corporate Sustanability & ESG Raiffeisen Bank), Corina Radu (B Leader, Impact Market România) și Alina Liciu (The Azores Sustainability & CSR Services).
Ce este Romania CST Index
Romania CST Index este o analiză complexă, unică în România, prin care sunt evaluați indicatorii de sustenabilitate ai companiilor din perspectiva nivelului de performanță și transparență în domenii precum schimbări climatice, guvernanță, politici privind diversitatea și anticorupția, responsabilitatea față de angajați, marketing responsabil sau lanț valoric.
Un index al sustenabilității corporative este util din mai multe motive, deoarece oferă o modalitate structurată și standardizată de a evalua performanța de sustenabilitate a companiilor în funcție de industrie.
”Pe lângă faptul că o companie poate să își compare nivelul de raportare în funcție de standardele internaționale din domeniu, aceasta poate să își compare performanța și nivelul de transparență cu alți jucători din industrie și cu cei considerați top performeri. Investitorii iau și ei în considerare din ce în ce mai mult factorii de mediu, sociali și de guvernanță (ESG) în procesele de luare a deciziilor. Un index de sustenabilitate poate ghida deciziile acestora de a investi, oferind acces la informații concise privind managementul și performanța ESG. În plus, indexul pune accent și pe creșterea nivelului de transparență privind un număr mare de indicatori de sustenabilitate”, încheie Alina Liciu, Managing Partner The Azores.
Scorecard-ul utilizat pentru Romania Corporate Sustainability & Transparency Index este un instrument de evaluare aliniat la cele mai importante standarde sau referințe internaționale din domeniul sustenabilității corporative și responsabilității sociale:
· Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU (ODD);
· Business for Societal Impact (cunoscut anterior ca LBG).
Punctajul final al fiecărei companii este ponderat în funcție de industrie, astfel încât la final obținem un procent (nu o adunare de puncte), iar metodologia este aliniată la practicile internaționale.
Rapoartele, obligatorii pentru mai multe firme, de la 1 ianuarie 2025
De la 1 ianuarie 2025 raportul de sustenabilitate va fi obligatoriu pentru și mai multe firme, odată cu noua directivă UE. Astfel, începând cu anul viitor, companiile aflate sub incidența Non-Financial Reporting Directive (NFRD) vor fi nevoite sa înceapă colectarea informațiilor conform noii Corporate Sustainability Reporting Directive (CSRD) care crește gradul de complexitate al unui raport de sustenabilitate. Rapoartele pregătite astfel vor fi publicate începând cu 2025. Mai mult, pentru anul financiar 2025, toate companiile care îndeplinesc cel puțin două din următoarele trei criterii – au peste 250 de angajați, au o cifră de afaceri de 40 de milioane de euro și/sau active totale de 20 de milioane de euro – vor avea obligația de a pregăti un raport de sustenabilitate.
“Noua Directivă UE privind Raportarea Sustenabilității Corporative (CSRD) modifică actuala Directivă de Raportare Nefinanciară (NFRD) și este aplicabilă unui număr mai mare de entități europene, care vor avea obligativitatea de a raporta conform unor standarde comune la nivelul UE (European Sustainability Reporting Standards – ESRS), începand cu 1 ianuarie 2025 (pentru anul 2024). În plus, rapoartele vor avea nevoie de un audit de specialitate, iar indicatorii de sustenabilitate trebuie să fie etichetați digital pentru a putea fi găsiți ușor de motoarele de căutare”, spune Alina Liciu, Managing Partner The Azores.
The Azores Sustainability & CSR Services este o agenţie de consultanță in sustenabilitate, înființată în 2013, cu scopul de a sprijini companiile din România privind integrarea sustenabilității corporative în strategia de business. The Azores Sustainability & CSR Services are o abordare axată pe rezultate pe termen lung, utilizarea tehnologiei IT pentru un nivel ridicat de acuratețe a indicatorilor de sustenabilitate și analize/research care să sprijine decidenții din companii în definirea strategiei de sustenabilitate corporativă.
Cel mai important și complex proiect al agenției este Romania CST Index, în trecut denumit Romania CSR Index, ranking lansat în 2016 şi care este singurul din România care evaluează indicatorii de sustenabilitate ai companiilor: informaţii despre managementul sustenabilității, impactul economic, de mediu şi social. Indexul este lansat în fiecare an în cadrul conferinţei Best Practices in Corporate Sustainability.
În 2019, agenția a lansat Community Index, cel mai cuprinzător ranking al proiectelor corporate de investiții în comunități și un centralizator al celor mai bune campanii de CSR derulate în fiecare an de companiile din România. Rezultatele ranking-ului, împreună cu studii de caz şi interviuri ale unor experţi naţionali şi internaţionali sunt prezentate în fiecare an în Community Index Magazine, singurul anuar bilingv dedicat investițiilor în comunități derulate de companiile din România.
– Agenția The Azores Sustainability & CSR Services lansează a opta ediție a Romania CST Index –
Companiile din România care adoptă și raportează transparent cele mai bune practici din domeniul sustenabilității vor fi anunțate marți, 19 decembrie, la București, în cadrul celei de-a opta ediții a evenimentului Best Practices in Corporate Sustainability, care va avea loc la GlobalWorth Nord Events Center și va fi găzduit de Teodora Tompea.
Conferința, desfășurată sub sloganul Sustainability is Unstoppable. So are you! reprezintă cea mai importantă evaluare a domeniului sustenabilității și responsabilităţii corporative din România. Speakerii evenimentului sunt László Borbély (Consilier de Stat la Cabinetul Prim-Ministrului și coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă), Dan Ceaușescu (GreenPoint Management), Alice Nichita (Coca-Cola HBC România), Valer Hancaș (Kaufland România), Andreea Ghiocel (The CSR Agency), Zuzanna Kurek (One United Properties), Ana Cocîrlea (Corporate Sustanability & ESG Raiffeisen Bank), Corina Radu (Impact Market Romania) și Alina Liciu (The Azores Sustainability & CSR Services).
Agenția The Azores Sustainability & CSR Services analizează în această perioadă rapoartele de sustenabilitate depuse de zeci de companii mari din România, in principal cele care au minimum 500 de angajați. Aceste rapoarte, depuse pentru exercițiul financiar 2022, sunt evaluate pe baza unui scorecard (tabel de punctaj) care are 11 categorii, 78 de indicatori de sustenabilitate și 201 datapoints. Aceste rapoarte reflectă strategia și obiectivele de sustenabilitate, precum și impactul pe care companiile îl au din punct de vedere economic, de mediu și social.
Scorecard-ul utilizat pentru Romania Corporate Sustainability & Transparency Index este un instrument de evaluare aliniat la cele mai importante standarde sau referințe internaționale din domeniul sustenabilității corporative și responsabilității sociale:
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU (ODD);
Directiva 2014/95/UE & Directiva UE privind Raportarea Sustenabilității Corporative (CSRD)
Business for Societal Impact (cunoscut anterior ca LBG).
Punctajul final al fiecărei companii este ponderat în funcție de industrie, astfel încât la final obținem un procent (nu o adunare de puncte), iar metodologia este aliniată la practicile internaționale.
Doar 43 de rapoarte publicate în 2023, deși există peste 750 de companii mari
Romania CST Index este o analiză complexă, unică în România, prin care sunt evaluați indicatorii de sustenabilitate ai companiilor din perspectiva nivelului de performanță și transparență în domenii precum schimbări climatice, guvernanță, politici privind diversitatea și anticorupția, responsabilitatea față de angajați, marketing responsabil sau lanț valoric.
Totuși, din cele 750 de companii cu mai mult de 500 de angajați, existente în România în prezent, un procent redus publică rapoarte de sustenabilitate.
“În 2016, de exemplu, erau 10 rapoarte de sustenabilitate pe piața din România, în general în domeniul bancar și Petrol și Gaze. În 2023 avem în jur de 40 de rapoarte de sustenabilitate publicate, aferente anului 2022. Numărul se menține scăzut dacă luăm în considerare că sunt peste 750 de companii care trebuie să crească gradul de transparență și să performeze în ritm accelerat în domeniul dezvoltării durabile”, declară Alina Liciu, Managing Partner The Azores, agenția care analizează rapoartele companiilor din România, pe baza scorecard-ului aliniat la nivel internațional.
Rapoartele, transparente și mai complexe, de la 1 ianuarie 2025
Din 2024, companiile aflate sub incidența NFRD vor fi nevoite sa înceapă colectarea informațiilor conform noii Directive (CSRD) care crește gradul de complexitate al unui raport de sustenabilitate. Rapoartele pregătite astfel vor fi publicate începând cu 2025. Mai mult, pentru anul financiar 2025, toate companiile care îndeplinesc cel puțin două din următoarele trei criterii: au peste 250 de angajați, au o cifră de afaceri de 40 de milioane de euro și/sau active totale de 20 de milioane de euro, vor avea obligația de a pregăti un raport de sustenabilitate. “Noua Directivă UE privind Raportarea Sustenabilității Corporative (CSRD) modifică actuala Directivă de Raportare Nefinanciară (NFRD) și este aplicabilă unui număr mai mare de entități europene, care vor avea obligativitatea de a raporta conform unor standarde comune la nivelul UE (European Sustainability Reporting Standards – ESRS) începand cu 1 ianuarie 2025 (pentru anul 2024). În plus, rapoartele vor avea nevoie de un audit de specialitate, iar indicatorii de sustenabilitate trebuie să fie etichetați digital pentru a putea fi găsiți ușor de motoarele de căutare”, spune Alina Liciu, Managing Partner The Azores.
Cum va fi decis clasamentul Romania CST Index 2023
În urma analizei rapoartelor de sustenabilitate, respectând 11 categorii, 78 de indicatori de sustenabilitate și 201 data points, la data de 19 decembrie vom afla care sunt companiile din România care adoptă și raportează transparent cele mai bune practici din domeniul sustenabilității și al investițiilor în comunități.
Companiile care vor întruni peste 80% din punctajul total vor primi distincția Gold Level. Cele care vor avea peste 70% vor intra în categoria Silver Level, iar cele cu peste 50% în categoria Bronze Level.
De ce este important CST Index pentru România
Un index al sustenabilității corporative este util din mai multe motive, deoarece oferă o modalitate structurată și standardizată de a evalua performanța de sustenabilitate a companiilor în funcție de industrie.
”Pe lângă faptul că o companie poate să își compare nivelul de raportare în funcție de standardele internaționale din domeniu, aceasta poate să își compare performanța și nivelul de transparență cu alți jucători din industrie și cu cei considerați top performeri. Investitorii iau și ei în considerare din ce în ce mai mult factorii de mediu, sociali și de guvernanță (ESG) în procesele de luare a deciziilor. Un index de sustenabilitate poate ghida deciziile acestora de a investi, oferind acces la informații concise privind managementul și performanța ESG. În plus, indexul pune accent și pe creșterea nivelului de transparență privind un număr mare de indicatori de sustenabilitate”, încheie Alina Liciu, Managing Partner The Azores.
Companiile fruntașe la ediția precedentă
Anul trecut, la ediția cu numărul șapte a Romania CST Index, în trecut Romania CSR Index, au fost analizate și anunțate o serie de companii care au adoptat și raportat transparent, în 2021, cele mai bune practici din domeniul sustenabilității și al investițiilor în comunități.
Gold Level Recognition: Kaufland România, Coca-Cola HBC România, CEZ România, Raiffeisen Bank, HeidelbergCement România, Banca Transilvania, Greenpoint, Autonom, Romstal, Telekom România, Lidl România, Romgaz şi PENNY România.
Silver Level Recognition: Secom, Teraplast.
Bronze Level Recognition: Transelectrica, Groupama, Profi România.
Evenimentul Best Practices in Corporate Sustainability va fi transmis LIVE pe canalul de YouTube al agenției. Partenerii evenimentului sunt GreenPoint Management, Romgaz, Coca-Cola HBC România și Transelectrica.
Mai multe detalii sunt disponibile pe site-ul agenţiei: www.sustainabilityindex.ro
……………….
Despre The Azores Sustainability & CSR Services
The Azores Sustainability & CSR Services este o agenţie de consultanță in sustenabilitate, înființată în 2013, cu scopul de a sprijini companiile din România privind integrarea sustenabilității corporative în strategia de business. The Azores Sustainability & CSR Services are o abordare axată pe rezultate pe termen lung, utilizarea tehnologiei IT pentru un nivel ridicat de acuratețe a indicatorilor de sustenabilitate și analize/research care să sprijine decidenții din companii în definirea strategiei de sustenabilitate corporativă.
Cel mai important și complex proiect al agenției este Romania CST Index, în trecut denumit Romania CSR Index, ranking lansat în 2016 şi care este singurul din România care evaluează indicatorii de sustenabilitate ai companiilor: informaţii despre managementul sustenabilității, impactul economic, de mediu şi social. Indexul este lansat în fiecare an în cadrul conferinţei Best Practices in Corporate Sustainability.
În 2019, agenția a lansat Community Index, cel mai cuprinzător ranking al proiectelor corporate de investiții în comunități și un centralizator al celor mai bune campanii de CSR derulate în fiecare an de companiile din România. Rezultatele ranking-ului, împreună cu studii de caz şi interviuri ale unor experţi naţionali şi internaţionali sunt prezentate în fiecare an în Community Index Magazine, singurul anuar bilingv dedicat investițiilor în comunități derulate de companiile din România.
Cei 15.000 de elevi care învață în prezent într-o formă de învățământ dual trebuie să își dezvolte competențe în domeniul digitalizării, astfel încât să contribuie la creșterea competitivității economiei României.
Ray F. IUNIUS, membru în board-ul CCE-R și consilier al premierului Marcel Ciolacu: ”Dacă vrei să devii un bun manager și să conduci oamenii, învață întâi să faci tu, cu mâna ta, ceea ce vei cere echipei tale să facă”.
Brașov, 20noiembrie 2023: România are nevoie de o creștere accelerată a numărului de elevi din învățământul dual, dar și de dezvoltarea competențelor digitale ale viitorilor meseriași pentru a crește competitivitatea, arată una dintre concluziile conferinței ”EDU.DUAL – Relevanța practicii în formarea profesională”, organizată pe 17 și 18 noiembrie la Brașov de Primăria Brașov în parteneriat cu Camera de Comerț Elveția – România (CCE-R).
”Digitalizarea joacă un rol esențial în dezvoltarea învățământului dual și poate oferi oportunități noi pentru tineri, pentru că aduce flexibilitate în procesul de învățare, în timp ce noile tehnologii oferă experiențe de învățare realiste (prin folosirea realității virtuale, de exemplu). Suntem contemporanii unei schimbări majore în societate, economie, climă și tehnologia informației. Tehnologia îmbunătățește nivelul de trai, iar creativitatea și flexibilitatea pe care o au românii ne vor ajuta să asimilăm și să integrăm mai repede schimbările, astfel încât competitivitatea economică să crească”, a declarat Ray F. IUNIUS, membru în board-ul CCE-R și consilierul onorific al premierului Marcel Ciolacu.
Creșterea competitivății economice este strâns legată de abilitățile practice ale angajaților, dar și de dezvoltarea competențelor IT. În 2023, România s-a clasat pe locul 54 în clasamentul “Indicele Global al Competitivităţii Talentelor”, în timp ce Elveția s-a clasat pe locul 1 în acest top care are în criterii inclusiv abilitățile practice și competențele digitale ale populației. Clasamentul este realizat de școala de afaceri INSEAD, Human Capital Leadership Institute și Descartes Institute for the Future.
”Dacă vrei să devii un bun manager și să conduci oamenii, învață întâi să faci tu, cu mâna ta, ceea ce vei cere echipei tale să facă. Peste 60% din cadrele superioare elvețiene cu o licență universitară au trecut în prealabil printr-o formă de învățământ dual”, a adăugat Ray F. IUNIUS.
În prezent, în școlile duale din România învață 15.000 de elevi, iar acest sector traversează cea mai efervescentă perioadă din istoria sa. Prin noua lege a educației, adoptată anul acesta de Parlamentul României, s-au alocat prin PNRR 338 de milioane de euro pentru înființarea a 10 consorții regionale și pentru dezvoltarea și dotarea a 10 campusuri profesionale integrate. De asemenea, Guvernul a decis alocarea unor resurse de finanțare pentru 29 de campusuri suplimentare declarate eligibile.
Învățământul dual reprezintă o modalitate esențială de a-i pregăti pe tinerii români – capitalul național cel mai important – pentru succes în carieră, se arată într-un mesaj transmis de primul ministru Marcel Ciolacu în cadrul conferinței EDU.DUAL.
”Consider că acest sistem educațional trebuie să înceapă din clasele cele mai mici și până la studiile doctorale. Trebuie să clădim o alternativă și o simbioză puternică între învățământul academic clasic și cel dual. Prin îmbinarea teoriei cu practica, tinerii români vor dobândi astfel nu doar cunoștințe academice, ci și abilități practice și interumane, iar legătura strânsă dintre școli și întreprinderi va permite alinierea conținutului educațional cu cerințele pieței muncii, asigurându-ne astfel că tinerii români sunt pregătiți să se integreze rapid și cu succes în viața economică, corespunzător dorințelor și ambițiilor lor”, a mai precizat premierul Marcel Ciolacu.
La evenimentul ”EDU.DUAL – Relevanța practicii în formarea profesională” organizat pe 17 și 18 noiembrie la Brașov au participat peste 200 de reprezentanți din mediul de business, universități, colegii profesionale și tehnice și autorități. Conferința a fost organizată de Primăria Brașov în parteneriat cu de Camera de Comerț Elveția-România.
Despre Camera de Comerț Elveția-România (CCE-R)
Camera de Comerţ Elveţia – România (CCE-R) este o asociație non-profit cu o istorie de 22 de ani în România, care are ca scop facilitarea relațiilor de afaceri între investitorii elvețieni și cei români și de a oferi informații economice și consultanță companiilor interesate să dezvolte afaceri în cele două țări.
În octombrie 2023, CCE-R a ajuns la un număr de peste 100 de companii membre care au aproape 18.000 de angajați în România.
Susținută de Ambasada Elveției în România, CCE-R a devenit în ultimele două decenii jucătorul principal al relațiilor economice româno-elvețiene și a construit 10 grupuri de lucru menite să vină în sprijinul membrilor Camerei, dar și a comunităților în care aceștia activează.
Jumătate dintre români au auzit vorbindu-se recent despre ideea de sustenabilitate, iar 2 din 3 români se declară pro sustenabilitate, ceea ce arată că românii își doresc un comportament social responsabil.
Familia este factorul – cheie de influențare a comportamentului sustenabil, peste 53% dintre cei care își autoevaluează deprinderile drept sustenabile declarând că au fost influențați în adoptarea acestora de către familie.
Românii asociază sustenabilitatea cu susținerea financiară, utilizarea eficientă a resurselor, durabilitate, protecția mediului, utilizarea resurselor regenerabile, reciclare și preocupare pentru viitor.
BAT construiește un viitor mai bun, (A Better Tomorrow™), în care sustenabilitatea este în centrul întregii sale activități.
București, 16 noiembrie 2023 – 51% dintre români au auzit vorbindu-se în ultima perioadă despre ideea de sustenabilitate, iar 2 din 3 dintre aceștia se declară pro sustenabilitate, ceea ce sugerează dezirabilitatea acestui tip de comportament la nivel social. Familia este factorul cheie care influențează comportamentul sustenabil, iar aproape 3 din 4 români confirmă nevoia de informare, respondenții indicând drept factori stimulatori pentru un comportament pro sustenabil informația, implicarea, exemplele de bună practică sau implicarea companiilor private. Acestea sunt rezultatele celui mai recent studiu IRES, “Comportamente de sustenabilitate ale Românilor”, realizat în cadrul campaniei BAT România “Alege Asumat un Oraș Curat”.
Potrivit studiului, între cele mai frecvent evidențiate comportamente sustenabile se numără colectarea și reciclarea selectivă (98%), achiziția de electrocasnice cu consum redus de energie (97%), participarea la acțiuni de ecologizare, împădurire, stoparea defrișării (96%), utilizarea de pungi biodegradabile sau ambalaje reciclabile (95%), izolarea termică a locuințelor (95%), reducerea deșeurilor în urma consumului de alimente (95%) sauutilizarea becurilor de tip led (94%).
Familia este un factor cheie care influențează comportamentul sustenabil, peste jumătate (53%) dintre cei care își autoevaluează deprinderile drept sustenabile declarând că au fost influențați în adoptarea acestora de către familie. De asemenea, factorii pe care românii îî consideră stimulatori pentru un comportament pro sustenabil sunt informația, implicarea, exemplele de bună practică sau implicarea companiilor private. Nevoia de informare privind sustenabilitatea este confirmată de aproape 3 din 4 români.
“Un viitor mai bun începe cu fiecare dintre noi și cu fiecare gest pe care îl facem, la nivel individual. Ne bucurăm ca, prin acest studiu, să oferim un reper important de informare, așa cum au indicat și respondenții, pentru a încuraja comportamentul responsabil la nivel de societate. Sustenabilitatea este în centrul afacerii BAT și, alături de o strategie foarte clară la nivel de grup și parametri de evaluare specifici, credem în acțiuni concrete și exemple de bună practică care pot să contribuie, în mod real, la un viitor mai bun pentru generațiile următoare”, a declarat Ileana Dumitru,Director juridic și afaceri externe, Aria Europa de Sud – Est din cadrul BAT.
“Ne bucurăm să fim alături de BAT in acest efort de înțelegere și sprijnire a ideii de sustenabilitate în România. Deși aparent e un concept de import, sustenabilitatea operaționalizată, cuantificată și măsurată se regăsește în mentalitatea românească fie sub influența tradițiilor dinainte de 1989 pentru generația X, fie sub formă de atitudini formate sau transmise sub influența familiei, a rețelelor de socializare și a televiziunii pentru generațiile Y și Z. Una dintre concluziile cheie ale studiului este că sustenabilitatea este un concept acceptat social, cu un rol sintetic de orientare atitidinală și de modelare a unor comportamente proactive privind colectarea și reciclarea selectivă, consumul redus de energie, grija față de mediu și preocupare pentru viitor. Este de subliniat aici și așteptarea românilor privind implicarea și bunele practici ale companiilor private privind sustenabilitatea,” precizează Dan Jurcan, sociolog, director de cercetare IRES.
La nivelul celor 3 entități din România, BAT organizează continuu ample acțiuni de protejare și conștientizare a reducerii consumului de resurse sau de donare pentru reciclare și reutilizare. BAT organizează permanent în România campanii de colectare selectivă a versiunilor anterioare ale dispozitivelor sale electronice, în peste 360 de puncte de colectare din țară, iar echipa locală a companiei a participat la plantarea a peste 2.000 de copaci doar în 2023. Totodată, fabrica BAT din Ploiești a obținut anul trecut certificarea AWS (Alliance for Water Stewardship), confirmând angajamentul companiei pentru protejarea resurselor de apă.
Potrivit studiului IRES, 54% dintre români spun că în gospodăria lor, adulții sunt preocupați în cea mai mare măsură de economisirea energiei electrice, a apei, colectare selectivă sau alte acțiuni sustenabile.
Sustenabilitatea este asociată cu susținerea financiară, utilizarea eficientă a resurselor, durabilitate, protecția mediului, utilizarea resurselor regenerabile, reciclare și preocupare pentru viitor. Rugați să definească conceptul, cei mai mulți intervievați au menționat „susținerea financiară a unei idei sau a unui proiect” (18%), iar 15% au precizat că sustenabilitatea se referă la utilizarea eficientă a resurselor, conservarea acestora; mai sunt amintite frecvent și continuitatea sau durabilitatea (11%), responsabilitatea financiară (7%) sau activități benefice pentru mediu și omenire (6%).
Principalele surse de informare cu privire la acțiuni sustenabile sunt reprezentate de televiziune (6 din 10 respondenți), site-uri de internet (aproximativ jumătate dintre intervievați), rețelele de socializare (3 din 10 participanți la cercetare), precum și radio (aproape o cincime dintre respondenți).
Studiul a fost realizat de IRES în cadrul campaniei BAT România – Alege Asumat un Oraș Curat, iar concluziile sale se bazează pe percepțiile unui eșantion reprezentativ de 1101 respondenți adulți. Studiul a fost realizat de IRES în perioada 28 iulie – 4 august 2023, iar echipa de cercetare a folosit metoda de colectare CATI (interviu telefonic asistat de calculator).
Despre BAT în România
BAT, cel mai mare jucător de pe piața tutunului din România, a generat un impact de peste 125 de miliarde de euro în economie în primii 25 de ani de prezență pe piața locală. Din această sumă, circa 24 de miliarde de euro reprezintă contribuție directă la bugetul de stat, sub formă de taxe și accize.
BAT este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat al României. La nivelul anilor 2020 și 2021, BAT a avut o contribuție de peste 20 de miliarde lei la bugetul statului, în cei doi ani, sub formă de taxe și accize.
BAT are peste 3.000 de angajați și creează alte 30.000 de locuri de muncă pe lanțul de distribuție și aprovizionare.
BAT a lansat în România în 2019 campania Alege Asumat un Oraș Curat, o campanie de informare a consumatorilor privind gestionarea responsabilă a deșeurilor și utilizarea responsabilă a resurselor, cu scopul de a atrage atenția asupra gesturilor simple pe care fiecare dintre noi le poate face pentru protejarea mediului și a comunității.
Compania susține clar că țigările cauzează riscuri majore la adresa sănătății și că singura modalitate prin care acestea pot fi evitate este renunțarea la fumat. BAT îi încurajează pe cei care continuă să fumeze să facă trecerea complet la alternative cu risc redus* dovedit științific. Pentru a realiza acest lucru, BAT se transformă într-o afacere cu multiple categorii de bunuri de larg consum, centrată cu adevărat pe consumatori.
Obiectivul BAT este ca 50 de milioane de consumatori să aleagă produsele sale care nu implică arderea tutunului până în 2030 și de a genera venituri de 5 miliarde de lire sterline din noile categorii până în 2024. BAT și-a stabilit o serie de obiective ambițioase de sustenabilitate, precum neutralitatea emisiilor de carbon pentru Scopurile 1 și 2 până în 2030, eliminarea utilizării plasticului de unică folosință non-necesar și realizarea tuturor ambalajelor din plastic reutilizabil, reciclabil sau compostabil până în 2025.
BAT are peste 50.000 de angajați. Grupul BAT a generat venituri de 27,65 miliarde de lire sterline în 2022 și un profit din operațiuni de 10,5 miliarde lire sterline.
Portofoliul strategic al companiei include mărcile sale globale de țigarete și o categorie tot mai largă de produse cu risc redus* din tutun și nicotină, precum și produse tradiționale din tutun care nu implică ardere. Portofoliul include produse precum țigări electronice, produse de încălzire a tutunului, produse moderne pentru uz oral, inclusiv produse cu nicotină pentru uz oral fără tutun, precum și produse orale tradiționale precum snus și snuff umed. În prima jumătate a anului 2023, 24 de milioane de consumatori au ales noile categorii de produse BAT care nu implică arderea tutunului, o creștere de 1,5 milioane față de anul 2022.
*Bazat pe dovezile existente și presupunând o trecere completă de la fumat la aceste produse, care nu sunt lipsite de risc și provoacă dependență.
