SGR România: de la inițiativă națională la reper european

Cel mai mare sistem complet integrat de garanție-returnare din lume transformă deșeurile în resurse valoroase

România, care s-a clasat ani la rând pe ultimul loc în UE la reciclarea deșeurilor din ambalaje, se poziționează astăzi în avangarda economiei circulare europene, demonstrând că un stat cu infrastructură inițială fragilă poate implementa, în timp record, unul dintre cele mai performante sisteme de colectare și reciclare din Europa.

Această evoluție rapidă are loc într-un peisaj european în care multe dintre sistemele de garanție–returnare funcționează de zeci de ani, precum Suedia, cu un SGR operațional de peste patru decenii sau Norvegia, Danemarca și Germania, care l-au introdus între anii 1999 și 2003, potrivit datelor publice analizate de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest).

18 țări din Europa au implementat până în prezent un Sistem de Garanție – Returnare, printre cele mai recente fiind România, Austria, Slovacia, Ungaria sau Irlanda.  

La doi ani de la lansarea sa, Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) din România, operat de RetuRO, nu mai este doar o inițiativă națională de mediu, ci o infrastructură strategică, transformată într-un model european de referință.

SGR-ul din România, cel mai mare sistem complet integrat din lume

Din perspectiva volumelor gestionate și a dimensiunii pieței, SGR România este al treilea ca mărime din Uniunea Europeană, după Germania și Polonia, într-o țară cu aproape 19 milioane de locuitori și o structură demografică semnificativ rurală, potrivit datelor recente RetuRO analizate de CES Bucharest. 

Mai mult, modelul românesc este considerat în prezent cel mai mare sistem de garanție-returnare complet integrat din lume, datorită faptului că funcționează sub o administrație centrală unică, cu un cadru operațional standardizat la nivel național și cuprinde simultan trei tipuri de materiale – PET, metal și sticlă.

Implementarea a fost posibilă printr-un împrumut inițial din partea producătorilor de băuturi de 4 milioane de euro, la care s-a adăugat un împrumut verde contractat de către RetuRO în valoare de 86 de milioane de euro, garantat prin garanții corporative de către producători, iar până în 2029 sunt planificate investiții suplimentare de 70 milioane de euro.

Motor al economiei circulare

Creșterea accelerată a ratelor de returnare este unul dintre principalele semnale ale maturizării sistemului. Dacă în 2024 au fost colectate 3,36 miliarde de ambalaje dintr-un total de 6,1 miliarde puse pe piață, primele zece luni ale anului 2025 arată un salt major: 4,5 miliarde de ambalaje returnate dintr-un total de 5,3 miliarde puse pe piață. Aceasta reprezintă o creștere procentuală de aproximativ 62% a volumului colectat.

În 2024, România, alături de celelalte 14 țări din UE care au implementat SGR, au reușit să colecteze, în total, 88% dintre deșeurile de ambalaje (PET, sticlă și aluminiu).*

Românii returnează ambalajele în punctele de colectare din motivații diferite: tinerii combină recuperarea garanției cu grija pentru mediu, familiile cu copii îl văd ca pe un instrument educațional și moral, iar seniorii se simt utili și implicați în comunitate. De asemenea, sistemul oferă oportunități economice pentru grupurile vulnerabile, generând venituri constante și siguranță financiară de bază.

Investiții masive și efecte multiplicatoare

Performanțele operaționale ale SGR sunt susținute de investiții consistente în infrastructură și tehnologie. Doar în 2025, RetuRO a bugetat investiții de 33,7 milioane lei, cu un efect multiplicator notabil în economie: fiecare leu investit generează aproximativ 0,57 lei valoare adăugată, potrivit datelor analizate de CES Bucharest.

SGR elimină o povară financiară de pe umerii administrațiilor locale

Prin separarea completă a fluxului de ambalaje SGR de cel al deșeurilor municipale, administrațiile locale evită o parte semnificativă din costurile tradiționale de colectare, transport și depozitare. Doar în perioada ianuarie–august 2025, economiile estimate pentru autoritățile locale se situează între 112,2 și 160,7 milioane lei, mai arată studiul RetuRO.

„Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) din România este cea mai mare inițiativă de economie circulară a țării, care livrează constant rate de colectare de peste 80%. În mai puțin de doi ani, sistemul a devenit un reper la nivel european, demonstrând că deșeurile pot fi transformate într-o resursă valoroasă prin cooperare, date și guvernanță bazată pe date certe. România este pregătită să contribuie cu experiență operațională reală la agenda europeană a circularității, oferind informații transparente care sprijină politici eficiente și scalabile. RetuRO și acționarii săi rămân angajați în parteneriat, stabilitate și în promovarea unei economii circulare autentice în întreaga Uniune Europeană”, declară Gemma Webb, CEO RetuRO SGR.

Sistemul a fost conceput pentru a permite reciclarea în circuit închis, în care materialele colectate sunt transformate în același tip de ambalaj.

Această abordare reduce dependența de resurse virgine și contribuie direct la obiectivele europene privind gestionarea sustenabilă a materialelor.

Experiența SGR România, prezentată în dialog la Bruxelles. CES Bucharest a organizat ieri, la Parlamentul European, masa rotundă cu tema „Sistemul de Garanție-Returnare. Parcursul României: De la Implementare la Impact European”, un eveniment dedicat unei discuții asupra modului în care experiența României cu SGR începe să genereze interes și relevanță la nivel european.

Cooperarea între autorități, producători, retaileri și consumatori, precum și o legislație clară și transparența digitală a modelului RetuRO SGR, au fost principalele subiecte abordate în cadrul discuțiilor. Participanții au subliniat că succesul sistemului se datorează nu doar rezultatelor cuantificabile, ci și modului în care acesta a schimbat comportamentele consumatorilor, a încurajat responsabilitatea civică și a demonstrat că un model bine guvernat poate fi scalabil și replicabil în alte state membre.

*UNESDA

Sursa: Comunicat de presă BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest)

Analiză Clean Recycle: Din ianuarie 2025 cresc obiectivele globale de reciclare a deșeurilor de ambalaje

România primește 220 mil. EUR prin PNRR pentru fabrici de reciclare

Începând cu 1 ianuarie 2025, la nivel national, ținta de valorificare globală a deșeurilor de ambalaje va crește de la 65% la 70%, iar cea de reciclare de la 60% la 65%, potrivit datelor oficiale analizate de Clean Recycle.

Obiectivul de reciclare pentru hârtie și carton crește de la 70% la 75%, pentru materiale plastice și aluminiu de la 40% la 50%, pentru sticlă și metale feroase de la 65% la 70%, iar pentru lemn de la 20% la 25%.

Aceste noi obiective sunt aliniate cerințelor Uniunii Europene și reprezintă un angajament ferm pentru reducerea impactului deșeurilor asupra mediului și un nou pas important de a trece la economie circulară.

În România, doar 38,31% dintre deșeurile de ambalaje ajung să fie reciclate, potrivit ultimelor date publicate de Institutul Național de Statistică, care fac referire la anul 2021*, analizate de Clean Recycle.

„Autoritățile naționale, locale, dar și mediul de business joacă un rol esențial în implementarea măsurilor necesare pentru atingerea acestor ținte ambițioase. Pe de altă parte, populația trebuie să adopte un model de consum responsabil, prin care să scadă cantitățile de deșeuri de ambalaje generate și să colecteze separat sau să recicleze cât de mult posibil. Pana nu demult, întreaga societate a avut o abordare superficială privind această problemă, dar nu mai putem continua așa. În plus, trebuie să ne gândim și ce lăsăm ca „moștenire” generațiilor viitoare”, declară Cosmin Monda, fondator și CEO Clean Recycle.

Din 2030, ținta globală de reciclare a deșeurilor de ambalaje va crește la 70%.

Investiții în infrastructura de reciclare

26 de fabrici noi de reciclare ar urma să fie construite în România, prin fondurile primite de țara noastră prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Fabricile ar trebui inaugurate până în luna iunie 2026, iar finanțarea totală se ridică la aproximativ 220 de milioane de EUR.**

Clean Recycle: Peste 100.000 de tone de deșeuri de ambalaje gestionate în primele 10 luni din 2024

În primele 10 luni din an, Clean Recycle a gestionat o cantitate de peste 100 de mii de tone de deșeuri de ambalaje pentru cei peste 800 de clienți din portofoliu, din care 5% au fost valorificate prin incinerare.

Clean Recycle este unul dintre primii 5 jucători de pe piața locală a transferului de responsabilitate privind deșeurile de ambalaje (OIREP), preluând obligativitatea raportării, colectării și valorificării ambalajelor și deșeurilor din ambalaje puse pe piață de producători și importatori. Clean Recycle gestionează un portofoliu de peste 800 de companii care produc și pun pe piață deșeuri de ambalaje, active pe întreg teritoriul României, din domenii precum FMCG și retail, agribusiness, automotive, distribuție, producție industrială, farmaceutice ș.a.

*Institutul Național de Statistică

**Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor  

Analiză Clean Recycle: România înregistrează o nouă scădere în reciclarea deșeurilor de ambalaje

Cele mai semnificative scăderi sunt reprezentate de reciclarea sticlei și a metalelor

România continuă să înfrunte provocări majore în gestionarea și reciclarea deșeurilor de ambalaje. Potrivit celor mai recente date, țara noastră a reciclat doar 38,31% din deșeurile de ambalaje, marcând o scădere de 1,56 procente, conform informațiilor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).

Această scădere evidențiază nevoia urgentă de măsuri concrete, coerente și eficiente pentru a stimula reciclarea și a proteja mediul înconjurător.

Pe grupe de categorii, cele mai semnificative scăderi au fost observate la reciclarea sticlei, care a scăzut drastic de la 42,6% în 2020 la 28,03% în 2021, și a metalului, care a înregistrat o diminuare de la 51,12% la 44,24%.

Progrese modeste la reciclarea plasticului și a hârtiei/cartonului

Pe de altă parte, se înregistrează progrese modeste în reciclarea plasticului și a hârtiei/cartonului. Rata de reciclare a plasticului a crescut de la 30,05% în 2020 la 31,59% în 2021, iar pentru hârtie și carton, de la 63,2% la 67,88%. Cu toate acestea, sunt insuficiente pentru a compensa scăderile semnificative din celelalte sectoare.

„Aceste date reprezintă un nou semnal de alarmă pentru România. Așa cum subliniem de fiecare dată, este clar că România nu realizează progrese suficiente pentru a îndeplini obiectivele de mediu stabilite de Uniunea Europeană. Problemele sunt numeroase, dar este esențial să ne concentrăm pe soluții. Este imperativ să intensificăm eforturile de educare și conștientizare a populației cu privire la importanța reciclării, să îmbunătățim infrastructura de colectare și să implementăm politici eficiente care să stimuleze reciclarea la nivel național. Doar printr-o abordare coordonată și un angajament ferm putem asigura un viitor durabil pentru țara noastră“, declară Cosmin Monda, fondator și CEO Clean Recycle.

În lumina acestor provocări, este necesar un efort comun din partea autorităților, organizațiilor de mediu, cetățenilor și a companiilor generatoare de deșeuri de ambalaje, pentru a contribui activ la creșterea ratei de reciclare prin adoptarea unor practici sustenabile și responsabile.

În primele 4 luni din an, Clean Recycle a gestionat o cantitate de peste 37 de mii de tone de deșeuri de ambalaje pentru cei peste 800 de clienți din portofoliu, din care a fost reciclată o cantitate de 18 mii de tone, iar valorificate prin incinerare 1700 de tone. 

Clean Recycle este unul dintre primii 5 jucători de pe piața locală a transferului de responsabilitate privind deșeurile de ambalaje (OIREP), preluând obligativitatea raportării, colectării și valorificării ambalajelor și deșeurilor din ambalaje puse pe piață de producători și importatori. Clean Recycle gestionează un portofoliu de peste 800 de companii care produc și pun pe piață deșeuri de ambalaje, active pe întreg teritoriul României, din domenii precum FMCG și retail, agribusiness, automotive, distribuție, producție industrială, farmaceutice ș.a.