SGR România: de la inițiativă națională la reper european

Cel mai mare sistem complet integrat de garanție-returnare din lume transformă deșeurile în resurse valoroase

România, care s-a clasat ani la rând pe ultimul loc în UE la reciclarea deșeurilor din ambalaje, se poziționează astăzi în avangarda economiei circulare europene, demonstrând că un stat cu infrastructură inițială fragilă poate implementa, în timp record, unul dintre cele mai performante sisteme de colectare și reciclare din Europa.

Această evoluție rapidă are loc într-un peisaj european în care multe dintre sistemele de garanție–returnare funcționează de zeci de ani, precum Suedia, cu un SGR operațional de peste patru decenii sau Norvegia, Danemarca și Germania, care l-au introdus între anii 1999 și 2003, potrivit datelor publice analizate de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest).

18 țări din Europa au implementat până în prezent un Sistem de Garanție – Returnare, printre cele mai recente fiind România, Austria, Slovacia, Ungaria sau Irlanda.  

La doi ani de la lansarea sa, Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) din România, operat de RetuRO, nu mai este doar o inițiativă națională de mediu, ci o infrastructură strategică, transformată într-un model european de referință.

SGR-ul din România, cel mai mare sistem complet integrat din lume

Din perspectiva volumelor gestionate și a dimensiunii pieței, SGR România este al treilea ca mărime din Uniunea Europeană, după Germania și Polonia, într-o țară cu aproape 19 milioane de locuitori și o structură demografică semnificativ rurală, potrivit datelor recente RetuRO analizate de CES Bucharest. 

Mai mult, modelul românesc este considerat în prezent cel mai mare sistem de garanție-returnare complet integrat din lume, datorită faptului că funcționează sub o administrație centrală unică, cu un cadru operațional standardizat la nivel național și cuprinde simultan trei tipuri de materiale – PET, metal și sticlă.

Implementarea a fost posibilă printr-un împrumut inițial din partea producătorilor de băuturi de 4 milioane de euro, la care s-a adăugat un împrumut verde contractat de către RetuRO în valoare de 86 de milioane de euro, garantat prin garanții corporative de către producători, iar până în 2029 sunt planificate investiții suplimentare de 70 milioane de euro.

Motor al economiei circulare

Creșterea accelerată a ratelor de returnare este unul dintre principalele semnale ale maturizării sistemului. Dacă în 2024 au fost colectate 3,36 miliarde de ambalaje dintr-un total de 6,1 miliarde puse pe piață, primele zece luni ale anului 2025 arată un salt major: 4,5 miliarde de ambalaje returnate dintr-un total de 5,3 miliarde puse pe piață. Aceasta reprezintă o creștere procentuală de aproximativ 62% a volumului colectat.

În 2024, România, alături de celelalte 14 țări din UE care au implementat SGR, au reușit să colecteze, în total, 88% dintre deșeurile de ambalaje (PET, sticlă și aluminiu).*

Românii returnează ambalajele în punctele de colectare din motivații diferite: tinerii combină recuperarea garanției cu grija pentru mediu, familiile cu copii îl văd ca pe un instrument educațional și moral, iar seniorii se simt utili și implicați în comunitate. De asemenea, sistemul oferă oportunități economice pentru grupurile vulnerabile, generând venituri constante și siguranță financiară de bază.

Investiții masive și efecte multiplicatoare

Performanțele operaționale ale SGR sunt susținute de investiții consistente în infrastructură și tehnologie. Doar în 2025, RetuRO a bugetat investiții de 33,7 milioane lei, cu un efect multiplicator notabil în economie: fiecare leu investit generează aproximativ 0,57 lei valoare adăugată, potrivit datelor analizate de CES Bucharest.

SGR elimină o povară financiară de pe umerii administrațiilor locale

Prin separarea completă a fluxului de ambalaje SGR de cel al deșeurilor municipale, administrațiile locale evită o parte semnificativă din costurile tradiționale de colectare, transport și depozitare. Doar în perioada ianuarie–august 2025, economiile estimate pentru autoritățile locale se situează între 112,2 și 160,7 milioane lei, mai arată studiul RetuRO.

„Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) din România este cea mai mare inițiativă de economie circulară a țării, care livrează constant rate de colectare de peste 80%. În mai puțin de doi ani, sistemul a devenit un reper la nivel european, demonstrând că deșeurile pot fi transformate într-o resursă valoroasă prin cooperare, date și guvernanță bazată pe date certe. România este pregătită să contribuie cu experiență operațională reală la agenda europeană a circularității, oferind informații transparente care sprijină politici eficiente și scalabile. RetuRO și acționarii săi rămân angajați în parteneriat, stabilitate și în promovarea unei economii circulare autentice în întreaga Uniune Europeană”, declară Gemma Webb, CEO RetuRO SGR.

Sistemul a fost conceput pentru a permite reciclarea în circuit închis, în care materialele colectate sunt transformate în același tip de ambalaj.

Această abordare reduce dependența de resurse virgine și contribuie direct la obiectivele europene privind gestionarea sustenabilă a materialelor.

Experiența SGR România, prezentată în dialog la Bruxelles. CES Bucharest a organizat ieri, la Parlamentul European, masa rotundă cu tema „Sistemul de Garanție-Returnare. Parcursul României: De la Implementare la Impact European”, un eveniment dedicat unei discuții asupra modului în care experiența României cu SGR începe să genereze interes și relevanță la nivel european.

Cooperarea între autorități, producători, retaileri și consumatori, precum și o legislație clară și transparența digitală a modelului RetuRO SGR, au fost principalele subiecte abordate în cadrul discuțiilor. Participanții au subliniat că succesul sistemului se datorează nu doar rezultatelor cuantificabile, ci și modului în care acesta a schimbat comportamentele consumatorilor, a încurajat responsabilitatea civică și a demonstrat că un model bine guvernat poate fi scalabil și replicabil în alte state membre.

*UNESDA

Sursa: Comunicat de presă BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest)

CES ESG Conference se desfășoară azi la Palatul Parlamentului din București

CES ESG Conference este unul dintre cele mai importante evenimente de sustenabilitate ale anului, care reunește experți, lideri din business și autorități pentru a discuta despre sustenabilitate și avantajele competitive ale economiei verzi. Palatul Parlamentului găzduiește azi, 18 septembrie, conferința cu tema „De la Sustenabilitate la Impact în Business și Comunitate”, o dezbatere dedicată sustenabilității, economiei circulare și impactului conceptului de ESG (Environmental, Social, Governance) asupra mediului de afaceri și comunității.

Conferința CES ESG își propune să transforme dezbaterea despre sustenabilitate într-un plan de acțiune concret pentru România, subliniind avantajele competitive și valoarea economică, socială și de consum generată de integrarea principiilor ESG.

Evenimentul reunește în cadrul dezbaterilor experți în sustenabilitate, executivi din companii multinaționale, antreprenori locali și înalți oficiali care vor aborda perspective strategice și soluții aplicabile pentru accelerarea tranziției verzi.

Între subiectele de interes se numără tranziția României către o economie circulară și modelele de business aferente, atingerea obiectivelor Net-Zero 2050 prin politici naționale și parteneriate public-private, utilizarea principiilor ESG ca avantaj competitiv, consolidarea încrederii consumatorilor sau redefinirea valorii economice în era climatică.

La eveniment au anunțat prezența reprezentanți relevanți ai mediului de business și instituțional: Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor, Stelian Bujduveanu, Primarul Municipiului București, Radu Hanga, Președintele Consiliului de Administrație BVB, Gemma Webb, CEO, RetuRO SGR, Alexandru Chiriță, Director General Electrica, Deniz Çetin, CCO, Karsan Automotive, Magdalena Caramilea (Autonom Group), Cristian Moldovan (Coca-Cola HBC), precum și lideri ai unor organizații și companii-cheie din domeniul reciclării, mobilității verzi sau retailului.

La nivelul Uniunii Europene s-a stabilit obiectivul de neutralitate climatică până în 2050 – o economie cu emisii nete de gaze cu efect de seră zero la nivelul Uniunii. Acest obiectiv este punctul central din cadrul Green Deal-ului European și este legal obligatoriu, potrivit Legii Europene a Climei.

Pentru a atinge această țintă, sunt impuse standarde de raportare din ce în ce mai riguroase și în România, la nivelul mediului privat. În 2024 a fost introdusă reglementarea CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive), care obligă companiile mari să raporteze detaliat impactul social, de mediu și de guvernanță (ESG). Rapoartele trebuie verificare de auditori independenți, asigurând transparență și credibilitate iar astfel, companiile nu doar respectă legislația, dar comunică în mod transparent acțiunile sustenabile, crescând totodată încrederea consumatorilor și investitorilor. La începutul anului 2025, Comisia Europeană a propus pachetul Omnibus, care conține propuneri pentru simplificarea anumitor cerințe CSRD și altor reglementări conexe, pentru a reduce povara administrativă asupra companiilor. Propunerile sunt în negocieri și nu toate au fost adoptate.

CES ESG Conference 2025 oferă participanților acces la studii de caz, dezbateri și soluții aplicabile, confirmând importanța conceptului ESG ca pilon central al competitivității și rezilienței economice.

Evenimentul este organizat de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest), o platformă de analiză, cercetare și informare ce contribuie la dezbaterea celor mai importante subiecte pentru mediul de business local și societate.  

Studiu CES BUCHAREST: Ca produse sustenabile, consumatorii preferă să cumpere cel mai des alimente, cosmetice și produse pentru copii

Prețurile și lipsa de informații descurajează însă acest tip de achiziții la români

Peste jumătate dintre români (52%) declară că adoptă un comportament sustenabil în viața de zi cu zi, iar 53% afirmă că achiziționează frecvent produse sustenabile, relevă un studiu realizat de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest).

Dintre cei care aleg constant produse sustenabile, 25% le achiziționează de 1-3 ori pe lună, 19% optează mereu pentru astfel de produse, iar 9% cumpără de 5-10 ori pe lună. Cele mai căutate produse sunt alimentele, menționate de aproape 57% dintre respondenți, urmate de articolele de cosmetică și îngrijire personală (30%), produsele pentru copii (28%), electronice și electrocasnice (26%) și articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte (16%), mai arată studiul.

Principalele obstacole în achiziția de produse sustenabile sunt prețul ridicat, semnalat de 42% dintre respondenți, și lipsa de informații, menționată de 28%.

În ceea ce privește noțiunea de sustenabilitate, majoritatea respondenților asociază conceptul celui de reciclare. 36% dintre respondenți au indicat că sustenabilitatea înseamnă reciclarea și valorificarea resurselor naturale, iar 31% au răspuns „un set de comportamente care au ca scop diminuarea impactului negativ asupra mediului, comunității sau societății în ansamblu”. Reciclarea (51%), evitarea risipei alimentare (37%), utilizarea energiei verzi (31%) și protejarea biodiversității (25%) au fost indicate de români drept principalele activități practicate în mod frecvent.

Acțiunile sustenabile ale companiilor, tot mai apreciate de români

Responsabilitatea companiilor devine un element foarte important pentru consumatori. Astfel, 60% dintre români consideră că mediul privat trebuie să se implice în protejarea mediului, 26% în susținerea producătorilor locali, 23% în utilizarea responsabilă a resurselor și 21% în proiecte de responsabilitate socială care sprijină comunitățile, potrivit studiului CES Bucharest.

Un alt rezultat important al studiului arată că românii nu sunt convinși de felul în care companiile comunică în acest moment pe subiecte de sustenabilitate. Astfel, doar 16% apreciază această comunicare drept „bună”, iar 24% o apreciază drept „foarte bună și clară”.

Există o așteptare clară din partea românilor ca angajatorii să fie organizații preocupate de sustenabilitate, 32% dintre respondenți indicând acest aspect drept foarte important și 27% drept important.

Potențial ridicat pentru dezvoltarea pieței produselor și serviciilor sustenabile

Studiul arată o discrepanță clară între intențiile declarate și comportamentul efectiv de consum: în timp ce peste jumătate dintre români (52%) declară că adoptă un comportament sustenabil în viața de zi de zi, mai mult de jumătate arată că sunt descurajați în a face achiziții sustenabile de prețul ridicat, lipsa informațiilor sau disponibilitatea limitată a acestui tip de produse pe piața locală.

Sustenabilitatea are astfel un grad ridicat de dezirabilitate socială și un potențial semnificativ de creștere în România, însă este necesară o abordare integrată care să vizeze atât educarea consumatorilor, cât și îmbunătățirea ofertei de produse sustenabile la prețuri competitive.

Concluziile studiului vor fi abordate la CES ESG Conference 2025, organizat de CES Bucharest pe 18 septembrie, la Palatul Parlamentului. Evenimentul aduce în prim-plan soluțiile prin care mediul privat poate răspunde mai bine așteptărilor consumatorilor, accelerând în același timp tranziția spre o economie circulară. 

*Studiul a fost realizat la comanda CES Bucharest de CURS (Centrul de Sociologie Urbană și Regională), la nivel național, în perioada 18-30 noiembrie 2024, pe un eșantion de 1.067 de persoane, cu o marjă de eroare maximă de +/- 3% la un nivel de încredere de 95%.