Cel mai mare sistem complet integrat de garanție-returnare din lume transformă deșeurile în resurse valoroase
România, care s-a clasat ani la rând pe ultimul loc în UE la reciclarea deșeurilor din ambalaje, se poziționează astăzi în avangarda economiei circulare europene, demonstrând că un stat cu infrastructură inițială fragilă poate implementa, în timp record, unul dintre cele mai performante sisteme de colectare și reciclare din Europa.
Această evoluție rapidă are loc într-un peisaj european în care multe dintre sistemele de garanție–returnare funcționează de zeci de ani, precum Suedia, cu un SGR operațional de peste patru decenii sau Norvegia, Danemarca și Germania, care l-au introdus între anii 1999 și 2003, potrivit datelor publice analizate de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest).
18 țări din Europa au implementat până în prezent un Sistem de Garanție – Returnare, printre cele mai recente fiind România, Austria, Slovacia, Ungaria sau Irlanda.
La doi ani de la lansarea sa, Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) din România, operat de RetuRO, nu mai este doar o inițiativă națională de mediu, ci o infrastructură strategică, transformată într-un model european de referință.
SGR-ul din România, cel mai mare sistem complet integrat din lume
Din perspectiva volumelor gestionate și a dimensiunii pieței, SGR România este al treilea ca mărime din Uniunea Europeană, după Germania și Polonia, într-o țară cu aproape 19 milioane de locuitori și o structură demografică semnificativ rurală, potrivit datelor recente RetuRO analizate de CES Bucharest.
Mai mult, modelul românesc este considerat în prezent cel mai mare sistem de garanție-returnare complet integrat din lume, datorită faptului că funcționează sub o administrație centrală unică, cu un cadru operațional standardizat la nivel național și cuprinde simultan trei tipuri de materiale – PET, metal și sticlă.
Implementarea a fost posibilă printr-un împrumut inițial din partea producătorilor de băuturi de 4 milioane de euro, la care s-a adăugat un împrumut verde contractat de către RetuRO în valoare de 86 de milioane de euro, garantat prin garanții corporative de către producători, iar până în 2029 sunt planificate investiții suplimentare de 70 milioane de euro.
Motor al economiei circulare
Creșterea accelerată a ratelor de returnare este unul dintre principalele semnale ale maturizării sistemului. Dacă în 2024 au fost colectate 3,36 miliarde de ambalaje dintr-un total de 6,1 miliarde puse pe piață, primele zece luni ale anului 2025 arată un salt major: 4,5 miliarde de ambalaje returnate dintr-un total de 5,3 miliarde puse pe piață. Aceasta reprezintă o creștere procentuală de aproximativ 62% a volumului colectat.
În 2024, România, alături de celelalte 14 țări din UE care au implementat SGR, au reușit să colecteze, în total, 88% dintre deșeurile de ambalaje (PET, sticlă și aluminiu).*
Românii returnează ambalajele în punctele de colectare din motivații diferite: tinerii combină recuperarea garanției cu grija pentru mediu, familiile cu copii îl văd ca pe un instrument educațional și moral, iar seniorii se simt utili și implicați în comunitate. De asemenea, sistemul oferă oportunități economice pentru grupurile vulnerabile, generând venituri constante și siguranță financiară de bază.
Investiții masive și efecte multiplicatoare
Performanțele operaționale ale SGR sunt susținute de investiții consistente în infrastructură și tehnologie. Doar în 2025, RetuRO a bugetat investiții de 33,7 milioane lei, cu un efect multiplicator notabil în economie: fiecare leu investit generează aproximativ 0,57 lei valoare adăugată, potrivit datelor analizate de CES Bucharest.
SGR elimină o povară financiară de pe umerii administrațiilor locale
Prin separarea completă a fluxului de ambalaje SGR de cel al deșeurilor municipale, administrațiile locale evită o parte semnificativă din costurile tradiționale de colectare, transport și depozitare. Doar în perioada ianuarie–august 2025, economiile estimate pentru autoritățile locale se situează între 112,2 și 160,7 milioane lei, mai arată studiul RetuRO.
„Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) din România este cea mai mare inițiativă de economie circulară a țării, care livrează constant rate de colectare de peste 80%. În mai puțin de doi ani, sistemul a devenit un reper la nivel european, demonstrând că deșeurile pot fi transformate într-o resursă valoroasă prin cooperare, date și guvernanță bazată pe date certe. România este pregătită să contribuie cu experiență operațională reală la agenda europeană a circularității, oferind informații transparente care sprijină politici eficiente și scalabile. RetuRO și acționarii săi rămân angajați în parteneriat, stabilitate și în promovarea unei economii circulare autentice în întreaga Uniune Europeană”, declară Gemma Webb, CEO RetuRO SGR.
Sistemul a fost conceput pentru a permite reciclarea în circuit închis, în care materialele colectate sunt transformate în același tip de ambalaj.
Această abordare reduce dependența de resurse virgine și contribuie direct la obiectivele europene privind gestionarea sustenabilă a materialelor.
Experiența SGR România, prezentată în dialog la Bruxelles. CES Bucharest a organizat ieri, la Parlamentul European, masa rotundă cu tema „Sistemul de Garanție-Returnare. Parcursul României: De la Implementare la Impact European”, un eveniment dedicat unei discuții asupra modului în care experiența României cu SGR începe să genereze interes și relevanță la nivel european.
Cooperarea între autorități, producători, retaileri și consumatori, precum și o legislație clară și transparența digitală a modelului RetuRO SGR, au fost principalele subiecte abordate în cadrul discuțiilor. Participanții au subliniat că succesul sistemului se datorează nu doar rezultatelor cuantificabile, ci și modului în care acesta a schimbat comportamentele consumatorilor, a încurajat responsabilitatea civică și a demonstrat că un model bine guvernat poate fi scalabil și replicabil în alte state membre.
Prețurile și lipsa de informații descurajează însă acest tip de achiziții la români
Peste jumătate dintre români (52%) declară că adoptă un comportament sustenabil în viața de zi cu zi, iar 53% afirmă că achiziționează frecvent produse sustenabile, relevă un studiu realizat de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest).
Dintre cei care aleg constant produse sustenabile, 25% le achiziționează de 1-3 ori pe lună, 19% optează mereu pentru astfel de produse, iar 9% cumpără de 5-10 ori pe lună. Cele mai căutate produse sunt alimentele, menționate de aproape 57% dintre respondenți, urmate de articolele de cosmetică și îngrijire personală (30%), produsele pentru copii (28%), electronice și electrocasnice (26%) și articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte (16%), mai arată studiul.
Principalele obstacole în achiziția de produse sustenabile sunt prețul ridicat, semnalat de 42% dintre respondenți, și lipsa de informații, menționată de 28%.
În ceea ce privește noțiunea de sustenabilitate, majoritatea respondenților asociază conceptul celui de reciclare. 36% dintre respondenți au indicat că sustenabilitatea înseamnă reciclarea și valorificarea resurselor naturale, iar 31% au răspuns „un set de comportamente care au ca scop diminuarea impactului negativ asupra mediului, comunității sau societății în ansamblu”. Reciclarea (51%), evitarea risipei alimentare (37%), utilizarea energiei verzi (31%) și protejarea biodiversității (25%) au fost indicate de români drept principalele activități practicate în mod frecvent.
Acțiunile sustenabile ale companiilor, tot mai apreciate de români
Responsabilitatea companiilor devine un element foarte important pentru consumatori. Astfel, 60% dintre români consideră că mediul privat trebuie să se implice în protejarea mediului, 26% în susținerea producătorilor locali, 23% în utilizarea responsabilă a resurselor și 21% în proiecte de responsabilitate socială care sprijină comunitățile, potrivit studiului CES Bucharest.
Un alt rezultat important al studiului arată că românii nu sunt convinși de felul în care companiile comunică în acest moment pe subiecte de sustenabilitate. Astfel, doar 16% apreciază această comunicare drept „bună”, iar 24% o apreciază drept „foarte bună și clară”.
Există o așteptare clară din partea românilor ca angajatorii să fie organizații preocupate de sustenabilitate, 32% dintre respondenți indicând acest aspect drept foarte important și 27% drept important.
Potențial ridicat pentru dezvoltarea pieței produselor și serviciilor sustenabile
Studiul arată o discrepanță clară între intențiile declarate și comportamentul efectiv de consum: în timp ce peste jumătate dintre români (52%) declară că adoptă un comportament sustenabil în viața de zi de zi, mai mult de jumătate arată că sunt descurajați în a face achiziții sustenabile de prețul ridicat, lipsa informațiilor sau disponibilitatea limitată a acestui tip de produse pe piața locală.
Sustenabilitatea are astfel un grad ridicat de dezirabilitate socială și un potențial semnificativ de creștere în România, însă este necesară o abordare integrată care să vizeze atât educarea consumatorilor, cât și îmbunătățirea ofertei de produse sustenabile la prețuri competitive.
Concluziile studiului vor fi abordate la CES ESG Conference 2025, organizat de CES Bucharest pe 18 septembrie, la Palatul Parlamentului. Evenimentul aduce în prim-plan soluțiile prin care mediul privat poate răspunde mai bine așteptărilor consumatorilor, accelerând în același timp tranziția spre o economie circulară.
*Studiul a fost realizat la comanda CES Bucharest de CURS (Centrul de Sociologie Urbană și Regională), la nivel național, în perioada 18-30 noiembrie 2024, pe un eșantion de 1.067 de persoane, cu o marjă de eroare maximă de +/- 3% la un nivel de încredere de 95%.
Piața muncii din România, între îmbătrânirea populației active,lipsa investițiilor în dezvoltare de forță de muncă competitivă și exod
Până în 2030, piața locală a muncii va avea nevoie de peste 600.000 de persoane care să ocupe locuri de muncă înalt calificate. În România, doar 1% din populația cu vârsta între 25 – 64 de ani participă la cursuri de formare profesională.
În următorii 10 ani, România va avea un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani.
O creștere cu 10% a ponderii populației active cu vârsta de peste 60 de ani reduce cu 5,5% creșterea PIB pe cap de locuitor.
România, pe locul 17 la nivel global la fenomenul migrației populației.
București, 27 februarie 2024 – România se confruntă cu multiple provocări de ordin demografic, care vor impacta major piața muncii în următorii 10 ani: populația țării îmbătrânește, tinerii activi sunt din ce în ce mai puțini pe piața muncii, iar cererea pentru forța de muncă înalt calificată continuă să crească, în condițiile unei economii în plină dezvoltare, arată o analiză BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest). Până în 2030, România va avea nevoie de peste 600.000 de persoane care să ocupe locuri de muncă înalt calificate și, în același timp, în următorul deceniu, fenomenul îmbătrânirii se va accentua: țara noastră va avea un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani.
Astfel, potrivit datelor Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS) analizate de CES Bucharest, până în 2030, ocupațiile care necesită forță de muncă înalt calificată precum specialiști în domeniul IT, juridic sau în domeniul sănătății, vor înregistra creșteri ale cererii cu 624 de mii de persoane[1](în medie, 100.000 persoane/ an), în condițiile în care facultățile de profil din țară, atât cele de stat cât și cele private (Facultățile de Politehnică, Facultățile de Administrație, Afaceri și Drept sau Facultățile de Medicină), furnizează cumulat, anual, un număr total de doar 40 de mii de absolvenți ai acestora, potrivit unei estimări realizate de CES Bucharest pe baza datelor Institutului Național de Statistică[2].
În același timp, tot până în 2030, cererea pentru persoane cu nivel mediu și redus de calificare va înregistra o scădere accentuată, cu peste 400.000 de persoane, potrivit INCSMPS. Pentru a rămâne competitive pe piața muncii, acestea ar trebui să se respecializeze, fie la locul de muncă, fie prin cursuri de reconversie profesională, pentru a dobândi noi abilități adaptate cerințelor actuale ale pieței, precum ar fi competențele de digitalizare și automatizare, sustenabilitate sau managementul resurselor umane, conform unui raport al World Economic Forum[3].
Numărul tinerilor activi pe piața muncii din România, în declin
Fenomenul de îmbătrânire a populației s-a accentuat în ultimii ani, între 2012 și 2022, vârsta medie a populației rezidente din România crescând de la 40,8 la 42,3 de ani, arată dateleInstitutului Național de Statistică. Conform estimărilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP), în următorul deceniu,România ar putea avea pe piața muncii un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani[4].
O creștere cu 10% a ponderii populației active cu vârsta de peste 60 de ani reduce cu 5,5% creșterea PIB pe cap de locuitor, mai arată raportul Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale.
În același timp, numărul tinerilor activi pe piața muncii, cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, ar putea să scadă cu 3,5% în 2035 față de nivelul din 2020, potrivit CEDEFOP.
Doar 21% dintre companiile românești investesc în formarea competențelor angajaților
Potrivit datelor Băncii Mondiale, în România doar 1% din populația cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani participă la cursuri de formare profesională, comparativ cu media europeană de 9,1%.
Pe de altă parte, doar 21% dintre companiile românești investesc în formarea competențelor angajaților adaptate cererii pieței muncii, arată aceleași date[5].
Comparativ, în Luxemburg companiile pot solicita subvenții din partea statului, pentru a acoperi un procent cuprins între 15-20% din cheltuielile anuale de formare a angajaților. Sprijinul de formare este limitat la 7 competențe, printre care digitale, limbi străine, management sau business training, se arată într-o analiză OCDE[6].
România, în primele 20 de țări la nivel global la migrația populației
O altă provocare majoră pentru piața muncii din România este fenomenul migrației. Țara noastră ocupă locul 17 la nivel global, cu peste 5.7 milioane de români care au ales să lucreze și să se stabilească în străinătate. Raportul dintre numărul emigranților români și cel al imigranților străini care s-au stabilit în România este de 6 la 1, potrivit Organizației Mondiale pentru Migrație[7].
În același timp, România importă în ultimii ani din ce în ce mai multă forță de muncă, în special din Asia. În anul 2023, doar în București și județul Ilfov lucrau aproape 30 de mii de persoane venite din Asia, cei mai mulți din Turcia, Nepal, Sri Lanka, China, India sau Bangladesh, conform datelor oficiale ale Inspectoratului General pentru Imigrări[8]. Potrivit datelor publice analizate de CES Bucharest, majoritatea activează în domenii precum construcții, HoReCa, transporturi sau retail.
Pe de altă parte, datele oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe[9] arată că cei mai mulți români din cei 5.7 milioane plecați în străinătate sunt stabiliți în țări precum Italia, Spania, Marea Britanie sau Germania și lucrează preponderent în domenii precum agricultură, vânzări, construcții, sistemul medical sau IT[10]. Printre motivele principale ale exodului românilor se numără nivelul mai crescut de remunerație în alte țări, sistemele de sănătate performante, infrastructura educațională dezvoltată, mentalitate sau condițiile climatice mai favorabile.
Educația contribuie la o mai mare productivitate, la creșterea economiei naționale, dar și la identificarea și promovarea inovației, care aduce cu sine dezvoltarea unor noi locuri de muncă mai bine plătite, conform unui alt raport OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)[11], unul dintre cele mai importante foruri interguvernamentale, la care România candidează oficial din anul 2022, dar procesul de aderare poate să dureze chiar și 4-5 ani, potrivit informațiilor apărute în spațiul public. De exemplu, în Belgia, aportul educației în economie este de 14%, arată un studiu al Jurnalului Internațional de Știință și Cercetare[12]. Practic, educația și specializarea continuă a populației active, în linie cu dezvoltarea economică și tehnologică stau la baza unei economii sănătoase și performante.
România are și una dintre cele mai reduse finanțări ale sistemului educațional din Europa, de 3,2% din PIB față de o medie europeană de 4,8%[13], iar acest lucru se reflectă în numărul din ce în ce mai scăzut al studenților și masteranzilor care urmează o formă de învățământ superior în universitățile din țară. Din 2020 până în 2022 facultățile românești au înregistrat o scădere de aproape 22.000 de tineri, arată cifrele Institutului Național de Statistică.
O platformă de analiză, cercetare și informare pentru mediul economic și societate, CES Bucharest (BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY) este o organizație independentă, înființată pentru a contribui la dezbaterea celor mai importante subiecte în România, cu obiectivul susținerii unui mediu de business competitiv și dezvoltării sociale sustenabile.
București, 31 ianuarie 2024 – Efectele recentului pachet de modificărifiscale, aderarea parțială a României la spațiul Schengen, cele patru tipuri de alegeri din acest an, digitalizarea sau reorganizarea instituțiilor publice sau o potențială nouă legislație anticorupție sunt doar câteva dintre cele mai importante evenimente care marchează major anul 2024 și care aduc un impact semnificativ asupra mediului de business privat, dar și asupra societății românești, conform unei analize BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest).
După peste un deceniu de negocieri intense, unul dintre cele mai așteptate evenimente ale anului 2024 va fi aderarea României la spațiul Schengen, așteptată în luna martie a anului curent. Este cel mai mare astfel de spațiu de liberă circulație din lume, din care fac parte 27 de țări europene, facilitând libera circulație a peste 420 de milioane de persoane[i]. Momentan, România și Bulgaria vor fi acceptate în spațiul european fără frontiere doar parțial: pe cale maritimă și aeriană, începând din data de 31 martie, conform datelor publice[ii].
Aderarea la spațiul Schengen, chiar și în formă parțială, aduce oportunități economice semnificative pentru România: va spori accesibilitatea și gradul de încredere al investitorilor străini, în același timp eficientizând transportul mărfurilor cu aeronave de tip cargo, în domenii precum cel farmaceutic, infrastructura critică (militară), e-commerce ș.a. De asemenea, Portul Constanța ar putea deveni principala poartă de acces, din estul Europei pentru mărfurile Uniunii Europeane. După declanșarea conflictului din Ucraina, traficul de marfă de la malul mării este pe un trend ascendent, iar în anul 2023 s-a înregistrat o creștere de 22,5% față de anul precedent[iii].
Într-o rezoluție a Parlamentului European se arată că țările care nu fac parte din spațiul Schengen au costuri comerciale pentru mărfuri crescute cu o rată cuprinsă între 0,4 % și 0,9 % din valoarea comercială la fiecare frontieră Schengen, în timp ce costurile aplicabile în cazul comerțului cu servicii sunt chiar mai mari: pentru întregul spațiu Schengen se ridică la sume cuprinse între 6,5-13 miliarde EUR pe an[iv].
Alegerile europarlamentare, cel mai important semnal al anului
Anul acesta, în România vor avea loc patru tipuri de alegeri și este de așteptat ca acestea să creeze un context de așteptare și de tensiune socială, care se poate amplifica având în vedere că spațiul media va fi dominat de informațiile despre alegeri, potrivit analizei CES Bucharest.
Deși alegerile europarlamentare în general nu au o miză majoră pentru populație, de data aceasta situația este diferită, având în vedere că sunt primele alegeri după o perioadă tensionată ce urmează pandemiei, conflictului din Ucraina și crizei economice. În urma acestora, pot avea loc reorganizări majore în spectrul politic, care pot alimenta starea de tensiune.
De asemenea, în contextul în care componenta de imagine a României joacă un rol esențial la nivelul Uniunii Europene, alegerile europarlamentare din 9 iunie vor determina cine sunt cei 33 de eurodeputați care vor reprezenta România în Parlamentul European pentru următorii 5 ani.
Acesta nu este doar un exercițiu democratic, ci și o oportunitate pentru orientarea deciziilor care vor determina direcția economică a țării. Stabilitatea politică și imaginea externă a României pot accelera investițiile străine, pentru a menține trendul de dezvoltare și un mediu economic prosper în România. Repartizarea fondurilor europene și a stabilirii priorităților programelor de dezvoltare pot fi influențate, de asemenea, de rezultatele alegerilor europarlamentare. Eurodeputații sunt, de asemenea, cei care stabilesc direcții pentru politicile monetare și fiscale ale Uniunii Europene, cu rol fundamental în mediul economic.
După alegerile europarlamentare este așteptată reluarea proiectului de reorganizare a instituțiilor publice, ca măsură care să contribuie la recuperarea deficitului bugetar de 20 de miliarde de lei, amânată până în data de 1 iulie 2024, după alegeri.
FMI recomandă noi modificări ale politicilor fiscale și bugetare pentru România
Raportul FMI, publicat la data de 8 decembrie 2023, subliniază reziliența economiei românești în ultimii ani, în contextul șocurilor provocate de pandemie, al conflictului din Ucraina sau al creșterii prețurilor la energie și alimente, previzionând o redresare modestă a creșterii, urmată de o revenire la ritmul său potențial pe termen mediu, sub rezerva unor riscuri substanțiale, precum o escaladare a conflictului din Ucraina, o posibilă încetinire a activității economice în Europa sau o încetinire globală abruptă. Potrivit raportului, politicile fiscale, cele de cheltuieli publice sau cele monetare sunt elemente asupra cărora trebuie acționat cu atenție, subliniind de asemenea necesitatea predictibilității politicilor fiscale și de cheltuieli pentru consolidarea fiscală necesară.
România are potențial semnificativ pentru a susține creșterea veniturilor și convergența în continuare cu Europa de Vest, iar pentru aceasta sunt necesare investiții în infrastructura fizică, precum și în oameni și educație și întărirea eficienței statului, subliniază raportul.
Punerea în aplicare a recomandărilor FMI ar putea produce noi efecte în economie. Eforturile politicilor de reducere a deficitului bugetar ar putea duce la o creștere a costurilor fiscale pentru companii și, implicit la o destabilizare a bugetelor actorilor privați, care se pot resimți ulterior asupra pieței muncii.
Mizele pentru business ale digitalizării instituțiilor
Modernizarea și digitalizarea instituțiilor a reprezentat una dintre cele mai importante priorități ale României în ultimii ani. Între proiectele anunțate încă din 2022 se numără implementarea unei platforme complexe de tip Big Data prin care să fie integrate și valorificate în termeni operaționali și analitici volume mari de date, sau proiectul SFERA, care își propune să atingă un nivel mai bun de gestionare a obligațiilor fiscale.
Sistemul E-Factura, un jalon important în alinierea României la standardele de raportare fiscală la nivel european, a generat confuzie în prima lună de la implementare, autoritățile procedând deja la corecturi și actualizări ale sistemului. Îngrijorările mediului de afaceri cu privire la buna funcționare a sistemului au fost temperate prin stabilirea datei de 1 iulie 2024 ca limită privind impunerea de sancțiuni pentru agenții economici care nu se conformează noilor standard de raportare. Totodată, mediul de afaceri a manifestat îngrijorări cu privire la gestionarea și securitatea datelor.
Implementarea fiecăruia dintre marile proiecte de digitalizare ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului de afaceri din România. Pe de o parte, companiile ar trebui să se aștepte la o mai mare transparență și la o mai bună colaborare cu autoritățile fiscale și în același timp, eforturile de combatere a evaziunii fiscale ar putea duce la o creștere a costurilor de conformare pentru companii, dar și la migrarea unor agenți economici către zonele gri ale economiei.
România are în derulare în prezent și un proiect de modernizare a sistemului vamal și implementarea vămii electronice. Astfel, potrivit anunțurilor publice, birourile vamale de frontieră vor fi dotate în următorii ani cu 26 de sisteme de scanare, Proiectul face parte din PNRR, cu o finanțare nerambursabilă de 34 de milioane de euro și este de așteptat să producă efecte în diminuarea economiei gri, care impactează în mod negativ Produsul Intern Brut, reprezintă o concurență neloială asupra mediului de business, traficul ilicit de mărfuri reprezentând de asemenea un pericol pentru siguranța consumatorilor. Prin modernizarea sistemului vamal, România își îndeplinește, de asemenea, una dintre condițiile esențiale prin care poate fi acceptată și la nivel terestru în Schengen, prin sporirea siguranței la granițele spațiului liber, mai ales în contextul unor crize majore, precum cea a migranților.
Noi politici anticorupție la nivelul UE s-ar putea transpune și în România
Comisia Europeană a publicat în luna mai 2023 un pachet de propuneri legislative împotriva corupției la nivel național și UE. Aceste propuneri includ o nouă directivă privind combaterea corupției, care ar trebui să armonizeze cadrul legal actual al UE anticorupție[v]. Propunerea de directivă se va afla pe traseul mecanismelor de decizie al UE, pe parcursul anului, fiind necesare adoptarea în Parlamentul European, aprobarea de către Consiliu, pentru ca abia apoi să se ajungă în etapa armonizării legislației interne.
Adoptarea unor noi măsuri de prevenire a corupției, concomitent cu urmărirea penală a autorilor și reducerea fenomenului infracțional al corupției ar putea genera o reducere a costurilor economice și sociale și va avea un impact pozitiv asupra economiei. În egală măsură, mediul institutional ar putea intra într-o nouă etapă a transparenței în raport cu cetățenii și mediul privat, dar și a precauției și responsabilității față de propriile acțiuni, potrivit analizei CES Bucharest.
Noi surse de capital în economie
În curând, proiectul Neptun Deep, prin care România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, este așteptat să intre în faza de dezvoltare, peste 80% din valoarea contractelor de execuţie aferente proiectului fiind deja atribuită contractorilor şi furnizorilor, potrivit comunicărilor publice. Primii metri cubi de gaze naturale vor fi extrași și livrați în rețeaua națională în anul 2027, iar estimările oficiale arată că Neptun Deep va aduce venituri bugetare estimate la 20 de miliarde de euro, contribuind de asemenea la crearea a 9.000 de noi locuri de muncă.
Avansarea șantierelor pentru autostrăzi ar putea să genereze, de asemenea, fonduri suplimentare în economie. Aproape 200 de kilometri de autostradă ar putea intra în etapa de lucrări efective în 2024, între care tronsoane precum noi loturi pe Autostrada Bucureștiului sau primul tronson din Autostrada A8.
Nu în ultimul rând, creșterile salariale din învățământ din acest an și schimbarea încadrării la nivel de venit a tuturor cadrelor didactice vor determina un efect pozitiv vizibil în sectorul bancar, practic cei peste 300.000 de angajați din sectorul educației având acces la credite imobiliare bancare.
Impactul social al evenimentelor din 2024
Pe lângă impactul asupra mediului de afaceri, evenimentele din 2024 ar putea avea și un impact social semnificativ. Modernizarea instituțiilor ar putea duce la o creștere a costurilor de conformare pentru companii, prin direcționarea unor părți de activitate către sectorul informal, ceea ce ar putea însemna o reducere a locurilor de muncă fiscalizae.
Implementarea impozitului pe cifra de afaceri ar putea avea un impact negativ asupra pensiilor. Acest lucru se datorează faptului că impozitul pe cifra de afaceri ar fi suportat de consumatori, care ar putea avea venituri mai mici. Scumpirile în lanț la produse și servicii, din cauza inflației galopante pot produce efecte negative în puterea de cumpărare a populației, cu efect în diminuarea consumului.
Totodată, cele patru rânduri de alegeri pot aduce o stare de tensiune socială, amplificată de rezultatele succesive ale acestora și de dezbaterile din spațiul public, care se va descărca în rezultatele finale din urma alegerilor.
Nu în ultimul rând, întregul context al anului va defavoriza focusul pe componenta educațională, având în vedere că celelalte priorități majore ale anului vor ocupa în întregime spațiul public. România se află printre ultimele locuri în rândul țărilor din Uniunea Europeană la acest capitol, cu una dintre cele mai mari rate ale analfabetismului funcțional: peste 40% dintre tinerii cu vârsta de 15 ani[vi]. România are la dispoziție peste 3,6 mld. EUR prin PNRR pentru dezvoltarea sistemului de învățământ, însă gradul de absorbție al acestora va fi vizibil la final de an, precum și dacă au avut loc modificări de percepție în rândul actorilor publici privind faptul că o economie competitivă, performantă, înseamnă în primul rând o țară educată.
O platformă de analiză, cercetare și informare pentru mediul economic și societate, CES Bucharest (BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY) este o organizație independentă, înființată pentru a contribui la dezbaterea celor mai importante subiecte în România, cu obiectivul susținerii unui mediu de business competitiv și dezvoltării sociale sustenabile.
