ZBOR: a space for young people in Romania to explore their dreams

Interview with Nicoleta Deliu Pașol, Head of Communication and CSR at BCR

Launched by BCR as a bold educational transformation initiative, ZBOR is more than just a project – it is a network of hubs designed to meet the real needs of young people in Romania.

In a context where safe spaces for learning and exploration are almost entirely lacking, ZBOR provides an environment where curiosity, free expression, and authentic dialogue are encouraged.

With 7 operational hubs currently and a unified curriculum that covers financial education, entrepreneurship, sustainability, digital literacy, and personal development, ZBOR aims to become a scalable intervention model that supports a generation asking to be heard, understood, and empowered. In this interview with Nicoleta Deliu Pașol, Head of Communication and CSR at BCR, we explore how the project came to life, the challenges it faced, and BCR’s vision for the coming years.

1.  How was the educational content of the ZBOR project designed, and what real needs of young people does it address?

Even before launching ZBOR, we had spent many years working with young people at BCR through national initiatives like the Money School. From the beginning, we built a relationship based on mutual learning. We introduced them to the world of financial education, and they taught us about their generation. Today’s youth are ambitious, adaptable, and eager for change, but they often lack spaces designed for them – places where they can explore, dream, and make mistakes in a safe and inclusive environment. That real need was our starting point when developing the educational content for ZBOR. We took time to listen to young people and truly understand them. We realized they need to be heard in order to gain confidence in themselves and their aspirations.

With the way we develop ZBOR’s curriculum, our goal is to democratize access to education by offering the same quality of content to all young people across Romania – from small towns to the heart of Bucharest. In addition to local, contextualized activities adapted to each hub, it is equally important to have a shared curriculum used across all cities where a ZBOR hub exists.

We co-create the educational content with experts from various fields who design courses in a language young people relate to. The current curriculum covers five main areas: financial education, entrepreneurship, sustainability, digital education, and personal development.

2 .  What have been the biggest challenges in launching the seven hubs?

One of the biggest challenges? Making the space feel… natural. A place between school and home where young people genuinely feel like they belong. In a context where such spaces are almost entirely absent from our urban culture, we started from scratch – building not just physical places but also relationships of trust and communities of young people around the project.

One important lesson was related to the consumption behaviour of the new generation. Gen Z spends most of its time in digital environments and finds a sense of community there. That’s why one challenge was showing them that a physical space, if co-created with them, can also become relevant, safe, and authentic.

We adjusted along the way: the space is open even outside of planned activities, we encouraged informal gatherings, spontaneous participation, and co-creation of programs. ZBOR is a living process, where we learn together with young people and constantly adapt – with empathy, patience, and a strong belief that trust is built over time, through real presence and open dialogue.

3. What role does BCR aim to play in the development of young people in Romania?

ZBOR is a space for exploration, for real questions, personal rhythm, and confidence in each young person’s potential. Through ZBOR, we bring young people closer to useful resources, safe communities, and mentors who offer patience, not pressure. We create contexts in which honest conversations about money, the future, and life choices become a natural part of their journey.

Trust is built over time, with small steps and continuous support – exactly what ZBOR brings into the community.

4.  What have you learned from the first months of operation, and what would you change?

So far, something we already sensed from previous projects has been confirmed – young people in Romania are curious, creative, and bold. They need trust and support to truly spread their wings. They want to be heard, and they want their ideas to matter – things they can find at ZBOR. We’d love to expand our educational activities even further, to respond better to the needs they express – whether directly or through their actions.

We continue to learn alongside them. Every day. But one thing is clear: when they’re offered space, support, and resources, they know exactly what they want. That’s why we are here not just to support them, but to work with them – with respect, curiosity, and mutual trust.

5.  How do you envision the expansion of the project over the next 2-3 years?

Expanding the project over the next 2-3 years means more than just opening new hubs. ZBOR comes with a cultural shift: recognizing the role that young people can play in social, economic, and civic life. In the years ahead, we hope ZBOR will become a scalable model of intervention for younger generations – with measurable impact in education, employability, and civic engagement. And we’re building that path together, step by step, with trust and perseverance.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Sustainability Index Magazine no. 3. You can flip through it here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Roxana Chirițoiu, Policy Advisor Parlamentul European – Vocea unei generații care construiește viitorul

Roxana Chirițoiu lucrează în Parlamentul European, în echipa unuia dintre vicepreședinții instituției, contribuind la politici europene în domeniul drepturilor sociale, sănătății publice, educației și competențelor viitorului. Este membră în boardul Rethink Romania, unde sprijină dezvoltarea de strategii pe termen lung pentru viitorul țării, și reprezintă România ca Delegată de Tineret la Consiliul Europei, promovând teme precum sustenabilitatea, echitatea între generații și participarea civică a tinerilor.

Anterior, în calitate de Head of Climate Programs în cadrul unuia dintre cele mai influente ONG-uri de inovație socială din regiune, a dezvoltat inițiative educaționale și civice pentru business-uri și comunități, inclusiv cel mai mare summit de climă din Europa Centrală și de Est. În 2025, a fost selectată printre cei 50 de tineri lideri globali invitați la Forumul Economic Mondial de la Davos. Este frecvent speaker pe teme precum dialogul între generații, sustenabilitate și educație, iar prin podcastul său aduce în prim-plan vocile seniorilor și poveștile lor de viață trăită cu sens.

1.  Anul acesta ai reprezentat România la Forumul Economic Mondial de la Davos — un context în care vocea tinerilor români rămâne încă insuficient reprezentată în marile forumuri globale. Care consideri că ar fi pașii concreți prin care contribuția tinerilor ar putea fi integrată cu adevărat în procesele de luare a deciziilor strategice la nivel global?

Lucrurile nu se întâmplă de la sine; e nevoie de intenționalitate. Trebuie să existe programe dedicate tinerilor delegați, ca la Davos sau la Consiliul Europei, unde am onoarea de a fi delegata de tineret a României. Acesta este, de fapt, primul pas: să nu lăsăm prezența tinerilor la voia întâmplării, ci să o stimulăm în mod structurat și consecvent. Dar simpla prezență nu e suficientă, fără participare activă, iar ea începe prin a le oferi tinerilor încredere.

La Davos, am avut sesiuni de pregătire menite să ne ajute să înțelegem că locul nostru este acolo și că însăși prezența noastră oferă legitimitate acelor conversații. Ca tineri, uneori ne subestimăm, pentru că nu avem încă aceeași experiență ca oamenii cu care ne așezăm la masă. De aceea, e esențial ca cineva aflat într-o poziție de putere să ne strângă mâna și să ne spună: „Locul tău e chiar aici”.

Și totuși, nici participarea activă nu este suficientă dacă nu există mecanisme clare prin care vocile tinerilor să fie cu adevărat integrate în decizii. E nevoie să construim aceste mecanisme și să le urmărim atent aplicarea, chiar noi, tinerii. Să cerem responsabilitate de la politicienii care se opresc doar la declarații și să-i sprijinim, prin vot și implicare civică, pe cei care fac loc real pentru noi în procesele decizionale.

2. În același timp, cum ar trebui regândite actualele mecanisme de guvernanță globală pentru a construi punți autentice între generații, în jurul unor teme esențiale precum schimbările climatice, democrația și participarea civică, și combaterea inegalităților sociale?

Punțile se construiesc, în primul rând, prin ascultare. Prejudecățile apar adesea în golurile de comunicare, în acele spații în care nu reușim să vorbim unii cu ceilalți. Iar temele mari, schimbările climatice, democrația, participarea civică, inegalitățile sociale, sunt subiecte care ne privesc pe toți, dar care vor avea un impact de durată mai ales asupra generațiilor tinere. De asemenea, mi se pare important să recunoaștem și dreptul generațiilor viitoare de a fi reprezentate. La nivel european, acesta este un subiect emergent: mai multe state au introdus în lege prevederi care protejează interesele generațiilor ce vor urma. Este un semnal puternic că putem și că trebuie să gândim deciziile nu doar pentru azi, ci și pentru mâine.

3. În contextul tranziției către o economie sustenabilă, companiile se află la intersecția dintre inovație, competitivitate și responsabilitate față de mediu. Din perspectiva ta, ce rol ar trebui să își asume mediul de afaceri pentru a rămâne relevant și competitiv, contribuind activ la soluționarea crizei climatice și la protejarea planetei?

Este, într-adevăr, o intersecție. Dar partea frumoasă este că nu trebuie să alegem o direcție în detrimentul alteia. De multe ori, soluția la o provocare răspunde și la celelalte. Un exemplu este ceea ce numim energy trilemma: provocarea de a asigura energie curată, accesibilă și sigură în același timp. Investițiile în energie verde au potențialul de a răspunde acestor trei obiective simultan. Și acesta e doar un exemplu. Vedem deja modele de afaceri circulare, cum ar fi cele din zona electronicelor recondiționate, care nu doar că reduc presiunea asupra mediului, dar și inovează, sunt atractive pentru consumatori și devin profitabile. De cele mai multe ori, ce este bine pentru planetă este bine și pentru oameni, și pentru business.

4. Ce abordări inovatoare și acțiuni concrete le-ai recomanda tinerilor pentru a-i încuraja să conștientizeze că fiecare dintre ei sunt agenți ai schimbării în modelarea viitorului societății și al planetei?

I-aș încuraja pe tineri să-și caute modele. Oameni în care se recunosc pe ei înșiși și care le arată că se poate.

Uneori, ideea de a deveni antreprenor, politician sau lider de organizație poate părea foarte îndepărtată, chiar imposibilă. Dar în momentul în care vezi pe cineva de vârsta ta, sau cu doar câțiva ani mai mare, care a reușit, poate chiar din același oraș sau sat ca tine, dintr-o dată totul devine mai accesibil, mai real.

I-aș încuraja să îi găsească și să îi contacteze pe acești oameni. De multe ori, sunt deschiși să ajute, pentru că și ei, la rândul lor, au fost sprijiniți de oameni care au crezut în ei.

Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Sustainability Index Magazine nr. 3. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Proiectul ZBOR: spațiu de explorat pentru visurile tinerilor din România

Interviu cu Nicoleta Deliu Pașol – Head of Communication and CSR, BCR

Lansat de BCR ca un demers curajos de transformare educațională, ZBOR este mai mult decât un proiect – este o rețea de hub-uri gândite pentru a răspunde nevoilor reale ale tinerilor din România. Într-un context în care spațiile sigure de învățare și explorare lipsesc aproape cu desăvârșire, ZBOR oferă un cadru în care curiozitatea, exprimarea liberă și dialogul autentic sunt încurajate.

Cu 7 hub-uri funcționale în prezent și un curriculum unitar care acoperă educația financiară, antreprenoriatul, sustenabilitatea, educația digitală și dezvoltarea personală, ZBOR își propune să devină un model scalabil de intervenție în sprijinul unei generații care cere să fie ascultată, înțeleasă și sprijinită.

În acest interviu cu Nicoleta Deliu Pașol, Head of Communication and CSR la BCR, descoperim cum s-a născut proiectul, ce provocări a întâmpinat și cum arată viziunea BCR pentru următorii ani.

1. Cum a fost conceput conținutul educațional al proiectului ZBOR și pe ce nevoi reale ale tinerilor se bazează?

Chiar dinainte de a lansa ZBOR, am lucrat mulți ani cu tinerii la BCR în proiecte naționale ca Școala de Bani. De la bun început, am creat împreună o relație bazată pe învățare reciprocă. Noi i-am introdus în universul educației financiare, iar ei ne-au învățat despre generația lor. Tinerii de azi au ambiție, adaptabilitate și dorință de schimbare, dar se lovesc de lipsa unor spații create pentru ei, unde pot explora, visa și greși într-un mediu sigur și incluziv. De la această nevoie reală am pornit atunci când am dezvoltat conținutul educațional al proiectului ZBOR. Am stat de vorbă cu tinerii și am vrut să-i înțelegem. Ne-am dat seama că au nevoie să fie ascultați pentru a putea căpăta încredere în ei și în aspirațiile lor.

Prin modul în care dezvoltăm curriculumul ZBOR, ne dorim să democratizăm accesul la educație  oferind același gen de conținut tuturor tinerilor din România – de la cei din orașe mici până la cei din inima Bucureștiului. Cu alte cuvinte, pe lângă activități contextualizate, adaptate fiecărui hub în parte, este important să avem un curriculum comun care să fie folosit în toate orașele în care există un hub ZBOR. Gândim conținutul educațional alături de experți din diferite domenii care creează cursuri pe limba tinerilor. Curriculumul actual acoperă cinci zone: educație financiară, antreprenoriat, sustenabilitate, educație digitală și dezvoltare personală.

2.  Care sunt cele mai mari provocări pe care le-ați întâlnit în lansarea celor 7 hub-uri?

Una dintre cele mai mari provocări? Să facem spațiul terțiar să pară… firesc. Un loc între școală și acasă, unde tinerii să simtă că e al lor, cu adevărat. Într-un context în care astfel de spații lipsesc aproape complet din cultura noastră urbană, am pornit de la zero, construind nu doar un loc fizic, ci și o relație de încredere, comunități de tineri în jurul proiectului.

Una dintre lecțiile importante a fost legată de comportamentul de consum al noii generații. Tinerii din Gen Z își petrec majoritatea timpului în medii digitale și găsesc acolo sensul de comunitate. Tocmai de aceea, una dintre provocări a fost să le arătăm că și un spațiu fizic, dacă e construit împreună cu ei, poate deveni un loc relevant, sigur și autentic.

Am ajustat din mers: spațiul este deschis și în afara activităților planificate, am încurajat întâlnirile informale, participarea spontană, co-crearea programelor. ZBOR este un proces viu, în care învățăm alături de tineri și adaptăm constant – cu empatie, cu răbdare și cu o convingere fermă că încrederea se clădește în timp, prin prezență reală și dialog deschis.

3.  Ce rol își propune BCR să joace în dezvoltarea tinerilor  din România?

ZBOR este un spațiu de explorat, un spațiu pentru întrebări reale, ritm personal și încredere în potențialul fiecărui tânăr. Prin ZBOR, aducem aproape de tineri cu resurse utile, comunități sigure și mentori care oferă răbdare, nu presiune. Construim contexte în care conversațiile sincere despre bani, viitor și alegeri devin parte din parcursul tinerilor. Încrederea se formează în timp, cu pași mici și sprijin constant – exact ceea ce aduce și ZBOR în comunitate.

4.  Ce ați învățat după primele luni de funcționare și ce ați schimba?

Până acum, ni s-a confirmat ceva ce știam deja din proiectele anterioare – tinerii din România sunt curioși, creativi și îndrăzneți. Au nevoie de încredere și sprijin pentru a-și putea întinde aripile. Vor să fie ascultați și vor ca ideile lor să conteze – lucruri pe care le pot găsi la ZBOR. Ne-ar plăcea să extindem activitățiile educaționale, pentru a răspunde și mai bine nevoilor pe care le exprimă direct – cu voce tare sau prin faptele lor.

Învățăm în continuare alături de tineri. Zilnic. Dar un lucru e clar: atunci când li se oferă spațiu, susținere și resurse, știu foarte bine ce vor. Și tocmai de aceea suntem aici nu doar pentru a-i susține, ci pentru a lucra împreună – cu respect, curiozitate și încredere reciprocă.

5.  Cum vedeți extinderea proiectului în următorii 2-3 ani?

Extinderea proiectului în următorii 2-3 ani înseamnă mai mult decât deschiderea unor noi huburi.  ZBOR vine la pachet cu o schimbare culturală: recunoașterea rolului pe care tinerii îl pot juca în viața socială, economică și civică.

Ne dorim ca, în următorii ani, ZBOR să devină un model scalabil de intervenție pentru generațiile tinere – cu impact măsurabil în educație, angajabilitate și implicare civică. Iar acest drum îl construim împreună, pas cu pas, cu încredere și perseverență.

Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Sustainability Index Magazine nr. 3. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Andreas Rasche – Copenhagen Business School: Cum să ieșim din capcana „Bullshit-ului” în sustenabilitate

În lumea corporativă de astăzi, „bullshit-ul” poate să apară sub multe forme și în diverse situații. Însă, conform lui Andreas Rasche, nu este doar o expresie populară, ci și un concept academic riguros. Profesor de Afaceri în Societate la Centrul pentru Sustenabilitate din cadrul Copenhagen Business School și Decan Asociat al programului MBA fulltime al CBS, Andreas și-a dedicat cariera studierii sustenabilității corporative.

Este autorul a șapte cărți, a publicat peste 60 de articole academice și studii de caz și a colaborat cu organizații precum Națiunile Unite, Organizația Mondială a Sănătății și Comitetul de Coordonare al UN Global Compact LEAD.De-a lungul anilor, el a analizat modul în care companiile abordează sustenabilitatea, observând că multe ajung să fie prinse într-un cerc vicios al conformării, al angajamentelor goale și al oportunităților ratate. De multe ori, sustenabilitatea este tratată ca un exercițiu birocratic, în care respectarea reglementărilor primează în fața impactului real.

În acest interviu exclusiv pentru Sustainability Index Magazine, Andreas analizează modul în care mentalitatea axată pe conformitate împiedică organizațiile să vadă adevăratul scop al sustenabilității: crearea de valoare pe termen lung, reducerea riscurilor și realizarea unei diferențe concrete. Descoperă argumentele lui Andreas, care susține că afacerile trebuie să se elibereze de abordarea „doar business case și nimic în plus” și să adopte sustenabilitatea în mod autentic, chiar și atunci când reglementările nu o impun.

1.  În articolul dumneavoastră „Bullshit and Organization Studies”, explorați felul în care „bullshit”-ul poate fi atât funcțional, cât și disfuncțional în cadrul organizațiilor. Ați putea împărtăși cele mai provocatoare concluzii? Privind spre viitor, care credeți că este cel mai mare punct orb în discursul actual despre sustenabilitatea corporativă?

În primul rând, deși poate părea surprinzător, „bullshit”-ul este un concept academic serios, în ciuda denumirii. Ne-am bazat reflecțiile pe observațiile profesorului Harry Frankfurt de la Princeton cu privire la acest subiect. El susține că, spre deosebire de mincinoși – care, de regulă, știu că mint – cei care practică „bullshit”-ul pur și simplu nu sunt interesați dacă ceea ce spun este adevărat sau fals.

„Bullshit”-ul este, într-un anumit sens, un discurs gol de conținut, iar cei care îl folosesc nu urmăresc adevărul, ci mai degrabă vor să impresioneze. Gândiți-vă, de exemplu, la Donald Trump, care este un exemplu perfect. De multe ori minte, dar și mai frecvent face afirmații fără substanță, doar de dragul de a spune ceva.

Una dintre concluziile noastre principale a fost că, în anumite contexte, acest tip de discurs poate avea totuși o funcție. Luați, de exemplu, interviurile de evaluare a performanței angajaților – șeful vrea să fie convingător și să lase o impresie pozitivă, dar fără să spună neapărat lucrurile pe nume.

Un punct vulnerabil major în discursul despre sustenabilitate este că nu reflectăm suficient asupra motivului fundamental pentru care aceasta contează cu adevărat. Companiile sunt adesea prea concentrate pe inițiative de conformare și caută cu disperare un model de afaceri care să justifice sustenabilitatea. Într-o anumită măsură, pot înțelege această abordare, dar ea vine și cu un cost: orbește.

Avem nevoie de o reflecție mai profundă asupra scopului real al implicării în sustenabilitate, iar acest lucru presupune, uneori, să acceptăm adevăruri incomode – cum ar fi faptul că este nevoie urgentă de acțiune și de impact real, indiferent dacă legea impune asta sau dacă există un beneficiu economic imediat.

2. Capabilitățile „Nordic Nine” pun un accent puternic pe transparența în educație. Cum vedeți aplicarea acestui principiu în raportarea de sustenabilitate, mai ales în contextul noilor cerințe CSRD care evoluează în Europa? Poate transparența, de una singură, să genereze o schimbare corporativă reală sau este nevoie de mecanisme de aplicare mai ferme?

Copenhagen Business School a dezvoltat capabilitățile „Nordic Nine” ca un fel de „Stea a Nordului” – un reper care ghidează educația în toate programele noastre. Este un exercițiu extrem de valoros pentru o școală de afaceri de dimensiunea noastră. Multe dintre aceste capabilități sunt esențiale pentru implementarea eficientă a reglementărilor privind sustenabilitatea, cum este și cazul CSRD. De exemplu, una dintre capabilități vorbește despre a fi competitiv și, în același timp, empatic – o combinație care contează enorm când vine vorba de raportare și de procesele de due diligence.

Transparența poate sprijini schimbarea la nivel organizațional. Dacă vrei să gestionezi și să reduci emisiile de carbon, ai nevoie de date concrete, colectate pe mai mulți ani, pentru a putea evalua progresul. Altfel, e ca și cum ai naviga fără busolă. Nu cred că aplicarea mai strictă a reglementărilor, în sine, va face raportarea mai relevantă. Relevanța este dată de companii, care trebuie să analizeze cu adevărat semnificația datelor pe care le colectează.

3. Rolul școlilor de afaceri în formarea liderilor cu o viziune regenerativă este mai relevant ca niciodată. Ați subliniat, de asemenea, importanța cunoașterii bazate pe știință în educația pentru sustenabilitate. Cum putem reduce decalajul dintre rigoarea academică și realitățile practice ale luării deciziilor în mediul de afaceri, unde presiunile financiare pe termen scurt predomină adesea?

Trebuie să facem cunoașterea academică mai accesibilă – și nu mă refer doar la a pune la dispoziție articole sau cărți pentru publicul larg. Avem nevoie să traducem rezultatele cercetărilor în practici concrete, care să poată fi integrate în mediul de afaceri și în elaborarea politicilor publice.

Cercetarea academică poate arăta clar că orientarea excesivă pe termen scurt este o strategie înșelătoare – atât în ceea ce privește supraviețuirea pe termen lung a companiilor, cât și impactul lor asupra sustenabilității. Totuși, trebuie să ne uităm și la partea care primește aceste informații. Este nevoie ca managerii și factorii de decizie politică să fie dispuși să aibă încredere în știință și să-și reanalizeze deciziile în lumina acestor date.

4. Ați vorbit despre importanța autenticității în cazul companiilor responsabile – și anume că este necesar să trăiască valorile pe care le declară. Având în vedere presiunile de reglementare din ce în ce mai mari, credeți că firmele acționează din convingere sau doar reacționează la cerințele de conformare?

Cred că una dintre greșelile majore ale reglementărilor incluse în Pactul Verde European – precum CSRD și CSDDD – a fost că nu am reușit să transformăm discursul despre conformare într-un discurs despre creare de valoare.

În cele din urmă, multe companii percep aceste reglementări ca pe o povară financiară, ceea ce le determină să le implementeze fără convingere. Astfel, sustenabilitatea ajunge să fie tratată strict ca o obligație legală. Iar atunci când pornești de la o perspectivă exclusiv de conformare, este firesc să nu generezi beneficii semnificative pentru organizație – ceea ce, la rândul său, întărește viziunea inițială că „nu merită”. Este un cerc vicios.

Pentru a ieși din el, companiile trebuie să reflecteze asupra (1) valorilor proprii ca organizație și (2) valorii pe care reglementările o pot aduce, fie că vorbim de o mai bună gestionare a riscurilor sau de investiții strategice în capitalul uman.

5.  Multe companii din România sunt încă la început de drum în ceea ce privește integrarea sustenabilității. Ce pași concreți le-ați recomanda celor care vor să meargă dincolo de conformare și să creeze un impact real? Și, dacă ați face o predicție curajoasă despre viitorul sustenabilității în Europa în următorul deceniu, care ar fi aceea?

Dacă sunteți la început, începeți prin a vă pune o întrebare esențială: De ce ne implicăm în sustenabilitate? Această întrebare aparent simplă obligă la o reflecție sinceră asupra valorilor companiei și asupra potențialului de creare de valoare.

Companiile pot avea motivații diferite pentru a se implica în sustenabilitate – și este perfect în regulă. Important este să clarificați această motivație și să o integrați în deciziile de management.

În ceea ce privește o predicție pentru următorul deceniu, cred că vom asista la o tensiune crescândă între ambițiile declarate ale Europei privind Pactul Verde și capacitatea reală a continentului de a le atinge. În prezent, Uniunea Europeană încearcă să reformuleze Pactul Verde pentru a-l face mai compatibil cu logica competitivității economice.

Este o mișcare de înțeles, având în vedere schimbările din contextul economic și politic. Dar această recalibrare va genera tensiuni, pentru că realitățile economice și necesitatea unor acțiuni curajoase în domeniul sustenabilității nu se aliniază întotdeauna în mod armonios.

Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Sustainability Index Magazine nr. 3. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Gemma Webb – CEO RetuRO SGR: The DRS is a concrete step towards a more responsible and sustainable future for Romania

As Europe moves steadily toward a green transition, Romania has the chance to position itself as a regional leader in sustainability. Gemma Webb, CEO of RetuRO SGR, the company administrating the Deposit-Return System in Romania, explains how the implementation of the DRS marks a significant advancement in the country’s environmental strategies.

1. This is the third year since the Deposit-Return System has been operational in Romania. How has the DRS made a difference to Romania’s efforts towards sustainability?

In many ways, the DRS is a turning point for Romania. Being the largest fully integrated system of its kind globally and one of the most ambitious circular economy projects in the region, the DRS has demonstrated that Romania can successfully implement an efficient and impactful system of this scale.

From the very start, the DRS has proven its effectiveness in encouraging sustainable practices, contributing decisively to strengthening the local circular economy. The impact created by the DRS is visible both socially and economically: a cleaner environment, the development of the local recycling industry and the creation of new business opportunities. In just our first year of operation, we collected approximately 3.5 billion beverage containers and delivered over 230,000 tons of high-quality materials to recyclers. That’s a game-changer for both environmental protection and economic development.

But one of the most exciting outcomes is the cultural shift we’re seeing. People now see packaging not as waste, but as a valuable resource. That’s a fundamental change. The fact that more than half of Romanians constantly use the system confirms to me that this project has a real impact on society and gives a chance for other similar projects to take shape. When the mechanisms are well set up, people naturally get involved in the process. The DRS is a concrete step towards a more responsible and sustainable future for Romania.

2. Can Romania become a leading destination for sustainable investments in the region?

The DRS is not just an environmental initiative, but a multisector investment platform. If we look at the economic impact of the Romanian DRS, RetuRO has created 800 green jobs in our counting and sorting centers plus our HQ alone.

On top of that, the system has generated demand for logistics infrastructure, traceability technologies, IT platforms and systems, recycling capacities and local production of sustainable packaging. The recycling industry is a great example. The DRS provides not only a steady flow of high-quality materials – PET, glass, aluminium, month by month, but also generates expansion and investment opportunities for this industry in order to ensure the necessary processing capacities for the increasing quantities of materials handed in for recycling through the DRS.

We see, therefore, how sustainability creates real and predictable economic value.

3. What makes Romania an attractive place for sustainability-focused investors?

Romania offers a unique competitive advantage in the region — a large and growing market where systemic changes, such as DRS, can generate rapid scale-up and long-term predictability.

Romania offers not only compliance with European regulations, but also tangible opportunities for vertical development – from technology and production, to local partnerships and regional integration.

The implementation of the Deposit-Return System in Romania marks a significant advancement in the country’s environmental strategies. The DRS not only helps Romania meet European recycling targets but also demonstrates the country’s efforts towards a greener future and its commitment to the transition towards sustainable solutions. For any investor interested in sustainability-centered opportunities, that is a strong sign of stability.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Sustainability Index Magazine no. 3. You can flip through it here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

ESG și economie sustenabilă: Raiffeisen Bank primește scor 62 de la Sustainable Fitch

Ratingul ESG „3” evidențiază angajamentele băncii privind decarbonizarea, finanțarea economiei reale și dezvoltarea durabilă

Raiffeisen Bank România a primit din partea Sustainable Fitch ratingul ESG „3”, cu un scor de 62, ceea ce reflectă progresul semnificativ al băncii în implementarea strategiei de sustenabilitate la nivel operațional și în activitatea de creditare.

„Acest rating ESG reflectă progresele realizate în consolidarea guvernanței, gestionarea responsabilă a riscurilor de mediu și sociale și sprijinirea tranziției către o economie durabilă. Ne oferă un reper independent pentru a calibra în continuare strategia de finanțare și politicile interne și pentru a prioritiza acțiunile viitoare. Vom continua să susținem proiecte care generează valoare pe termen lung pentru clienții noștri, comunități și economie.” – Roxana Barbato, Director ESG și Sustenabilitate, Raiffeisen Bank România.

Evaluarea Sustainable Fitch reflectă performanța, angajamentele și modul în care Raiffeisen Bank România integrează criteriile de mediu, sociale și de guvernanță în strategia, activitatea și procesele sale de management.

Astfel, în dimensiunea de mediu, în 2024, Raiffeisen Bank a continuat finanțările sustenabile, acestea reprezentând 24% din totalul finanțărilor acordate destinate clienților corporate, iar 39% din noile credite ipotecare au fost acordate pentru clădiri cu certificat de performanță energetică clasa A sau superioară. În paralel, banca monitorizează și raportează emisiile operaționale din Scope 1, 2 și 3, precum și emisiile finanțate, angajându-se să reducă intensitatea emisiilor finanțate din portofoliul corporate cu 21,6% până în 2030, contribuind totodată la obiectivul grupului Raiffeisen Bank International de reducere a emisiilor operaționale cu 42% până în 2030, în vederea atingerii neutralității climatice până în 2050.

În dimensiunea socială, banca a alocat 1,7 miliarde lei pentru credite încadrate ca sociale, destinate clienților corporate, susținând proiecte cu impact pozitiv asupra comunităților și economiei reale.

În ceea ce privește guvernanța corporativă, Raiffeisen Bank respectă standardele internaționale privind drepturile omului și aplică cele mai bune practici de guvernanță, asigurând integrarea responsabilă a criteriilor ESG în procesele decizionale.

Prin aceste demersuri, Raiffeisen Bank își reafirmă angajamentul de a susține dezvoltarea durabilă și de a contribui activ la atingerea obiectivelor de sustenabilitate pe termen lung.

Despre Raiffeisen Bank România

Raiffeisen Bank, bancă universală de top, cu capitalizare și lichiditate solide activează pe piața bancară din România deservind aproximativ 2,3 milioane de clienți, persoane fizice și juridice. 

De peste 25 de ani, Raiffeisen Bank susține mediul economic din România, oferind produse și servicii financiare dezvoltate pentru a acoperi nevoile clienților. Având ca principiu fundamental responsabilitatea, contribuie la dezvoltarea societății prin finanțarea economiei reale și sustenabile. Totodată, este implicată în comunitate, prin susținerea a 5 piloni de dezvoltare: educație, ecologie urbană, sport ca stil de viață sănătos, inovație și nu în ultimul rând, artă și cultură. 

Despre Sustainable Fitch

Sustainable Fitch Ratings oferă o soluție globală pentru evaluarea performanței de mediu, sociale și de guvernanță pentru toate clasele de active, la nivel de entitate, cadru și instrument, ajutând comunitatea financiară să ia decizii mai bune și mai bine informate. A dezvoltat un cadru de analiză modular, care îi permite să furnizeze o  evaluare independent, precum și un set monitorizat de ratinguri Sustainable Fitch, inclusiv Rating de Entitate, Rating de Cadru și Rating de Instrument.

Ratingurile Sustainable Fitch indică performanța unei entități, angajamentul acesteia și integrarea considerentelor de mediu și sociale în activitatea, strategia și managementul său, precum și eficacitatea guvernanței. Ratingurile sunt acordate pe o scară de la „1” la „5”, unde „1” reprezintă cel mai bun nivel, iar „5” cel mai slab, precum și sub formă de scoruri de la „0” la „100”, unde „0” este cel mai slab, iar „100” cel mai bun.

Sursa: Comunicat de presă Raiffeisen Bank România

Interviu cu Gemma Webb, CEO RetuRO SGR: SGR este un pas concret către un viitor mai responsabil și mai sustenabil pentru România

Pe măsură ce Europa avansează în direcția tranziției verzi, România are șansa de a se poziționa ca lider regional în domeniul sustenabilității. Gemma Webb, CEO RetuRO SGR, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare în România, explică modul în care implementarea SGR reprezintă un progres important pentru strategiile de mediu ale țării.

1. Acesta este al treilea an de funcționare a SGR în România. Ce impact a avut sistemul asupra eforturilor țării pentru un viitor sustenabil?

În multe privințe, SGR reprezintă un moment de cotitură pentru România. Fiind cel mai mare sistem complet integrat de acest tip la nivel global și unul dintre cele mai ambițioase proiecte de economie circulară din regiune, SGR a demonstrat că România poate implementa cu succes un sistem eficient, cu impact la scară largă.

Încă de la început, SGR și-a dovedit eficiența în promovarea practicilor sustenabile, contribuind la consolidarea economiei circulare la nivel local. Rezultatele sunt vizibile: mediul e mai curat, industria locală de reciclare se dezvoltă și apar noi oportunități de afaceri.

În primul an, am colectat ~3,5 mld. de ambalaje SGR și am predat 230.000t de materiale către reciclatori. Este o schimbare majoră atât pentru protecția mediului, cât și pentru dezvoltarea economică.

Una dintre cele mai mari reușite este schimbarea de mentalitate pe care o observăm: ambalajele nu mai sunt văzute ca deșeuri, ci ca resurse valoroase. Faptul că peste jumătate dintre români folosesc constant sistemul îmi confirmă că proiectul are un impact real în societate și deschide calea pentru inițiative similare. Când mecanismele sunt bine puse la punct, implicarea oamenilor vine firesc. SGR este cu siguranță un pas spre un viitor mai responsabil pentru România.

2. Poate deveni România o destinație de top pentru investițiile sustenabile din regiune?

SGR nu este doar o inițiativă de mediu, ci o platformă de investiții. Dacă analizăm impactul economic al SGR în România, vedem că RetuRO a creat 800 de locuri de muncă verzi în centrele de sortare și la sediul central. Pe lângă acestea, sistemul a generat cerere pentru infrastructură logistică, soluții de trasabilitate, platforme și sisteme IT, capacități suplimentare de reciclare și producție locală de ambalaje sustenabile. SGR nu doar că asigură un flux constant de materiale de înaltă calitate – PET, sticlă, aluminiu – ci și generează oportunități pentru extinderea și modernizarea industriei de reciclare. Vedem, așadar, cum sustenabilitatea generează valoare economică reală și predictibilă.

3. Ce face ca România să fie un loc atractiv pentru investitorii interesați de sustenabilitate?

România oferă un avantaj competitiv unic în regiune – o piață în plină dezvoltare, unde schimbările sistemice, precum SGR, pot fi implementate rapid și pot aduce predictibilitate pe termen lung.

România nu doar că respectă reglementările europene, dar oferă și oportunități concrete de dezvoltare pe verticală – de la tehnologie și producție, la parteneriate locale și integrare regională.

Implementarea SGR în România reprezintă un pas important în consolidarea strategiilor de mediu ale țării. SGR nu doar că ajută România să-și îndeplinească obiectivele europene privind reciclarea, dar demonstrează și angajamentul țării către un viitor mai verde. Pentru orice investitor interesat de oportunități centrate pe sustenabilitate, acesta este un semnal clar de stabilitate.

Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Sustainability Index Magazine nr. 3. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Interviu cu Marco HÖßL, CEO Kaufland România și Republica Moldova: Modelăm viitorul, farfurie cu farfurie

Cum promovează Kaufland România nutriția, sustenabilitatea și sănătatea comunității

De la sute de produse dedicate dietelor speciale, la educație nutrițională în școli, mese calde în comunități vulnerabile și susținerea producătorilor locali – Kaufland construiește un ecosistem în care alegerile sănătoase devin accesibile, firești și de impact. Prin investiții strategice și parteneriate pe termen lung, compania redefinește rolul retailerului în sănătatea publică și în dezvoltarea durabilă a României.

1. Kaufland a devenit un lider în promovarea unui stil de viață sănătos în România. De ce considerați nutriția o prioritate strategică pentru companie?

Kaufland este o companie conectată la nevoile clienților și își adaptează direcțiile strategice pe măsura acestora. În magazinele noastre pot găsi o gamă largă de produse sănătoase și sustenabile prin intermediul cărora susținem o nutriție echilibrată și accesibilă. Un sondaj realizat de Kaufland și Asociația Plan B arată că 65% dintre copiii sub 14 ani consumă dulciuri zilnic, iar 43% beau sucuri carbogazoase săptămânal.

Ca retailer alimentar, avem nu doar responsabilitatea, ci și capacitatea de a influența alegerile alimentare. Nu doar prin ce punem pe raft, ci și prin felul în care informăm, inspirăm și sprijinim alegerile mai bune.

Sub deviza „Nutriție bună – acum și în viitor ”, investim în proiecte care promovează alimentația echilibrată, reducerea risipei, alternativele sustenabile și consumul de produse locale. E o direcție strategică, cu impact direct asupra sănătății comunităților în care activăm. Reducerea cantității de zahăr, sare și grăsimi în produsele de marcă proprie, creșterea consumului de produse alternative pe bază de plante și produse fără lactoză, precum și creșterea consumului de cereale integrale și proteine vegetale sunt doar câteva exemple de nutriție pe care le considerăm sustenabile pentru oameni și mediu.

2. Proiectele Akademia Kinderland și NutriCOOLtura ajung anual la mii de copii. Ce impact concret ați observat în comunitățile unde aceste inițiative sunt implementate?

Nutriția nu se oprește la raft. Înseamnă și educație – iar educația începe devreme. Un copil care înțelege nu doar ce înseamnă alimentația sănătoasă, ci și de ce e importantă, va face alegeri mai bune, va influența familia și va deveni un adult mai conștient.

Akademia Kinderland este un exemplu de intervenție timpurie cu efecte vizibile. De 8 ani, caravana străbate țara și îi învață pe copii, prin joacă, cum să mănânce sănătos, de ce contează ce pun în farfurie și ce înseamnă echilibrul alimentar.

NutriCOOLtura, lansat în 2024, în parteneriat cu Edenred și Fundația United Way, aduce educația nutrițională în școli – prin film, muzică și materiale creative. E un mod eficient de a transmite informații utile pe înțelesul copiilor.

3. Sortimentul Kaufland include sute de produse marcă proprie pentru diete speciale, precum K-free sau K-bio. Cum decideți ce produse să aduceți în magazin și cum răspundeți nevoilor clienților cu cerințe alimentare speciale?

Ascultându-i. Pentru unii, o alimentație sănătoasă e o alegere. Pentru alții, e o necesitate. De aceea, am construit un sortiment dedicat, cu peste 1.300 de produse bio, vegane, fără gluten sau lactoză. Marca proprie K-free este gândită pentru accesibilitate și calitate cu adresabilitate către cei care au nevoie de opțiuni alimentare speciale. Întreg sortimentul de paste K-free este realizat de către un producător local, iar produsele sunt distribuite în toată rețeaua de magazine, în cele 8 țări în care activăm.

Deciziile de listare țin cont de cerere, dialog cu comunitățile și parteneriate strategice. De peste 6 ani, colaborăm cu Asociația Română pentru Intoleranță la Gluten. Împreună, am adus României titlul World Guinness Record pentru cea mai mare porție de paste fără gluten și am organizat prima caravană națională de informare „România fără gluten”: 10 orașe, 1.500 de participanți la sesiunile de informare, 870 testări pentru boala celiacă și 370 medici formați într-un program acreditat de Colegiul medicilor.

4. Un exemplu emoționant este sprijinul constant acordat comunității din Ponorâta. Ce v-a marcat personal din această experiență?

Faptul că educația chiar poate schimba vieți. Acum 10 ani, în Ponorâta, la școală veneau doi copii. Astăzi, sălile sunt pline, grădinița a fost extinsă, elevii merg la liceu, iar unii dintre ei visează chiar la facultate.

Kaufland este prezent acolo din 2015. Masa caldă zilnică și tichetele sociale oferite pentru prezență și rezultate școlare au fost esențiale. Într-o comunitate unde hrana zilnică nu e garantată, o mâncare caldă la prânz poate face diferența dintre abandon școlar și o șansă reală la un viitor mai bun.

Ce m-a marcat personal? Bucuria copiilor când primesc un ghiozdan nou, curiozitatea lor, încrederea că pot visa mai departe. Ponorâta nu e o poveste despre caritate. E o lecție despre potențial, răbdare și impact pe termen lung.

5. Kaufland România investește nu doar în clienți, ci și în echipă – cu servicii medicale, activități sportive și inițiative de sănătate. Cum vedeți legătura dintre grijă pentru angajați și succesul pe termen lung al companiei?

Oamenii sănătoși construiesc companii sănătoase. La Kaufland, avem o cultură organizațională care pune pe primul loc starea de bine a echipei – de la servicii medicale gratuite, până la campanii dedicate nutriției, activități sportive și inițiative de prevenție.

Investim constant în sănătatea fizică și emoțională a colegilor noștri, pentru că știm că motivația, retenția și performanța vin atunci când oamenii se simt respectați și susținuți.

Grija pentru angajați nu e un beneficiu. E fundația unui business performant pe termen lung.

6. România se confruntă cu provocări serioase legate de nutriția copiilor. Ce credeți că ar trebui să facă mai mult mediul de business pentru a susține sănătatea publică?

România are una dintre cele mai ridicate rate de obezitate infantilă din Europa. Este o problemă majoră, iar soluțiile nu pot veni doar din partea statului sau unei singure companii. E nevoie de un efort colectiv – stat, companii, ONG-uri, părinți, specialiști. Fiecare are un rol. Mediul de business are forța de implementare, de scalare și de inovație.

Iar dacă vrea să contribuie real la sănătatea publică, trebuie să treacă de la CSR de imagine la intervenție cu impact. Pe termen lung, în școli, în comunități, în mentalitate.

7. Cum se reflectă angajamentul Kaufland față de sustenabilitate în deciziile de achiziție de la producători locali și în extinderea portofoliului de produse vegane și pe bază de plante?

În politica de achiziții, prioritizăm parteneriatele locale. Concret, peste 85% din produsele alimentare de la Kaufland sunt românești.

În 2024, achizițiile de bunuri și servicii de la furnizorii locali au depășit 2,93 miliarde euro – o abordare care susține economia, reduce impactul asupra mediului și asigură prospețimea la raft.

În paralel, extindem constant gama de produse vegane și pe bază de plante. Deși segmentul e încă unul de nișă, interesul este în creștere – iar marca proprie K- take it veggie oferă opțiuni sustenabile, accesibile și relevante pentru noile obiceiuri de consum.

Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Sustainability Index Magazine nr. 3. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

TRANSAVIA obține nivelul Silver în CST Index 2025, cel mai important clasament de sustenabilitate din România

Liderul pieței românești de carne de pui se remarcă prin practici sustenabile, transparență și responsabilitate socială în toate etapele lanțului de producție

TRANSAVIA, liderul pieței de carne de pui din România și una dintre cele mai reputate afaceri de familie cu capital 100% românesc, a obținut un scor de 81 de puncte în urma evaluării realizate deRomania Corporate Sustainability & Transparency Index (CST Index) 2025, cel mai important și complex clasament de sustenabilitate din România, fiind încadrată la nivelul Silver. Acest rezultat reflectă o performanță solidă și consecventă în raport cu criteriile de sustenabilitate analizate în baza a 243 de puncte de date, organizate în11 categorii (Guvernanța sustenabilității, Politica de diversitate, Impact economic, Schimbări climatice și energie, Guvernanța de mediu, Drepturile omului și politica anticorupție, Angajator responsabil, Responsabilitatea privind produsele și marketingul, Investiții în comunități, Lanțul valoric, Impact și aspecte materiale – DMA / Disclosure on Management Approach) și 99 de indicatori.

„Recunoașterea CST Index Silver poziționează TRANSAVIA printre companiile cu performanțe solide într-un context național în care nivelul de raportare și maturitate în domeniul sustenabilității rămâne redus, reflectând munca consecventă a echipei noastre, care zi de zi face totul exact așa cum trebuie și modul în care am ales să acționăm pentru a crește durabil, pe termen lung: cu reguli clare, responsabilitate și transparență”, spun reprezentanții TRANSAVIA.

Prin activitatea sa, liderul pieței avicole din România contribuie în mod constant la bunăstarea oamenilor și a comunităților în care activează, având ca obiectiv principal producerea de alimente sigure și de calitate, esențiale pentru milioanele de familii din țară și de pretutindeni care aleg zilnic din magazine carne de pui produsă în fermele TRANSAVIA. Modelul de afaceri unic în regiune, integrat 100%, de la bob la furculiță, cu facilități proprii, permite trasabilitatea completă a produselor și susține siguranța alimentară, în timp ce protecția mediului și utilizarea responsabilă a resurselor sunt preocupări asumate, reflectate în toate etapele procesului de producție.

„Întreg procesul nostru este gândit circular, astfel încât să valorificăm integral resursele și să reducem pierderile. De exemplu, dacă materia primă provenită din fermele noastre vegetale este utilizată în Fabrica de Nutrețuri Combinate, resturile vegetale și paiele sunt folosite ca așternut pentru păsări. În același timp, materiile secundare rezultate din procesul de producție al nutrețurilor, precum resturi vegetale sau coji de semințe, sunt redirecționate înapoi către agricultură, fie pentru creșterea animalelor, fie pentru fertilizarea culturilor. La fel procedăm și cu subprodusele de origine animală, nedestinate consumului uman, din care recuperăm eficient proteinele și grăsimile în stațiile și fabrica noastră de făinuri proteice. Reușim astfel să evităm producerea de deșeuri și valorificăm 100% produsele rezultate”, explică reprezentanții TRANSAVIA.

Datorită siguranței și calității constante a produselor oferite, a abordării sustenabile, a rapidității și flexibilității în onorarea comenzilor, TRANSAVIA este un partener și un furnizor de încredere pentru mari rețele comerciale, de distribuție și pentru operatorii din segmentul restaurantelor de tip fast-food, consolidându-și astfel an de an poziția de lider de piață.

Romania CST Index 2025 marchează ediția aniversară de 10 ani a clasamentului și se bazează pe o metodologie riguroasă, aliniată la cele mai relevante cadre internaționale de sustenabilitate și raportare non-financiară (CSRD, ESRS, GRI Universal Standards 2021, Dow Jones World Index, Corporate Sustainability Assessment (CSA), Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU (SDGs) și principiile UN Global Compact), asigurând o evaluare cuprinzătoare a performanței economice, de mediu și sociale pe termen lung.

„Raportat la cele 714 companii care au avut peste 500 de angajați în 2024, rezultă că aproximativ 92% dintre companii nu ar depăși pragul de 50% în evaluarea Romania CST Index, în principal din cauza lipsei unui raport sau a unei declarații de sustenabilitate”, se arată în comunicatul The Azores Sustainability & CSR Services agency.

TRANSAVIA este liderul pieței locale de carne de pui, fiind una dintre cele mai importante afaceri de familie, care deține și produce brandurile de carne de pui Fragedo și semipreparate pe bază de carne pui Papane. Cu capital 100% românesc, compania este unul dintre cei mai mari contribuitori la buget și angajatori români, având aproximativ 2.300 de angajați. Este singurul mare producător din regiune care controlează întregul lanț de producție, de la cultivarea cerealelor până la produsul finit livrat consumatorilor. Toți puii provin exclusiv din fermele proprii (reproducție, incubație și creștere) și sunt procesați doar în facilitățile deținute, asigurând trasabilitate completă și standarde constante de calitate și siguranță deplină. În fiecare an, în fermele localizate în 8 județe, abatoarele și fabrica de procesare deținute, afacerea de familie produce peste 120.000 de tone de carne de pui, respectând cele mai înalte standarde de calitate și siguranță alimentară, confirmate prin certificări prestigioase internaționale. Aproximativ 30% din producție este destinată exportului în state europene și pe alte piețe internaționale. În cei peste 34 de ani de activitate, TRANSAVIA a investit constant în modernizare și în tehnologie de ultimă generație și a adoptat inovația ca sursă de creștere sustenabilă a business-ului și de predictibilitate pentru viitor.

Despre TRANSAVIA

TRANSAVIA este liderul pieței avicole locale și una dintre cele mai importante afaceri de familie cu capital 100% românesc. Cu un portofoliu puternic de branduri, precum Fragedo (carne de pui premium) și Papane (semipreparate din carne de pui), TRANSAVIA se poziționează și ca lider în zona de capital de brand, deținând cel mai valoros portofoliul de mărci din industria alimentară, conform topului Brand Finance® Romania 2025. Fragedo, marca emblemă a companiei, este primul brand din România care, în urma evaluării Consiliului Român pentru Publicitate (RAC) a primit dreptul de a purta pe spotul TV sigiliul Marca Etică, ceatestă respectarea principiilor etice și a bunelor practici de publicitate.

De peste 34 de ani, TRANSAVIA se diferențiază printr-un model de afacere complet integrat „de la bob la furculiță”, fiind singurul mare producător din regiune care controlează întregul lanț de producție, de la cultivarea cerealelor până la produsul finit livrat consumatorilor. Toți puii provin exclusiv din fermele proprii (reproducție, incubație și creștere) și sunt procesați doar în facilitățile deținute, asigurând trasabilitate completă și standarde constante de calitate și siguranță deplină. În fiecare an, în fermele localizate în 8 județe, abatoarele și fabrica de procesare deținute, afacerea de familie produce peste 120.000 de tone de carne de pui, respectând cele mai înalte standarde de calitate și siguranță alimentară, confirmate prin certificări prestigioase internaționale. Aproximativ 30% din producție este destinată exportului în state europene și pe alte piețe internaționale. Compania a integrat constant tehnologie de ultimă generație și inovații în procesele sale, folosind echipamente moderne pentru a optimiza trasabilitatea, a reduce risipa și a garanta consistența produselor. De altfel, TRANSAVIA este un pionier al sustenabilității în industria alimentară din România, realizând cea mai mare investiție în energie verde din sector, asigurându-și în mare parte, energia necesară proceselor de producție din surse proprii regenerabile. Începând cu 2019, compania publică Rapoarte de Sustenabilitate, consolidându-și angajamentul față de transparență, responsabilitate și guvernanță solidă. În plus, TRANSAVIA este singura companie românească semnatară a Codului de Conduită al Uniunii Europene privind Practicile Responsabile Comerciale și de Marketing în Sectorul Alimentar.

Cu aproximativ 2.300 de angajați, TRANSAVIA este unul dintre cei mai mari angajatori români. Echipa companiei, formată din profesioniști din multiple arii, fiind fundamentul dezvoltării sustenabile și al reputației solide de care compania se bucură.

TRANSAVIA își extinde operațiunile în domenul producției hranei de animale de companie din regiune, completând astfel modelul său integrat, de la bob la furculiță, cu o nouă verigă, „la bol”, realizând cea mai mare investiție antreprenorială (peste 150 de milioane de euro, din fonduri proprii, prin reinvestera profitului realizat) din regiune, în acest sector.

Sursa: Comunicat de presă TRANSAVIA

Al treilea Raport Anual de Sustenabilitate al Trendyol: Compania a trecut integral la energie electrică certificată I-REC

Analiza anuală pune în prim-plan reducerea amprentei de carbon, dezvoltarea produselor eco și performanțele operaționale obținute prin energie regenerabilă

Trendyol a publicat al treilea său Raport Anual de Sustenabilitate, în care detaliază impactul transformării accelerate a companiei și prioritățile sale strategice pentru viitor. Prin trecerea la energie electrică certificată I-REC în toate depozitele și birourile, compania va atinge mai devreme decât era planificat o parte semnificativă din obiectivul său pentru 2040 de a obține neutralitatea emisiilor de carbon în propriile operațiuni.

Trendyol, marketplace online internațional de top, a făcut un pas esențial în parcursul său de sustenabilitate, trecând la energie electrică certificată I-REC în peste 300 de locații, inclusiv toate birourile și centrele de distribuție și transfer. De la începutul acestui an, compania beneficiază de un centru logistic dedicat și în România, la Ștefăneștii de Jos, lângă Capitală. 

I-REC este un sistem internațional care verifică energia electrică generată din surse regenerabile, permițând companiilor să demonstreze în mod transparent impactul asupra mediului al consumului lor de energie. În acest context, Trendyol își propune să reducă la minimum amprenta asupra mediului, punând accent pe energia solară și eoliană, deși sistemul poate certifica și alte tipuri de energie regenerabilă, inclusiv hidroenergie.

În 2024, consumul de energie electrică în depozitele și birourile Trendyol a reprezentat 3,84% din emisiile totale ale lanțului valoric, iar emisiile asociate electricității Scope 1 și 2 au constituit 71% din amprenta totală. Prin urmare, trecerea la energie electrică regenerabilă certificată I-REC reprezintă unul dintre cele mai importante demersuri ale companiei pentru atingerea obiectivului de neutralitate a emisiilor de carbon pentru propriile operațiuni până în 2040.

Strategia de sustenabilitate optimizată prin feedback-ul stakeholderilor

Tranziția Trendyol la 100% energie electrică certificată I-REC reprezintă unul dintre cele mai importante momente din planul său strategic de reducere a impactului asupra mediului, fiind și unul dintre angajamentele cheie prezentate în Raportul de Sustenabilitate 2024. Elaborat conform standardelor GRI 2021, raportul oferă o imagine detaliată asupra abordării companiei privind reducerea emisiilor de carbon, producție sustenabilă, gestionarea deșeurilor și ambalajelor, inițiative de impact social și planurile sale mai ample pentru un viitor sustenabil.

Anul acesta, Trendyol a actualizat cadrul de bază al strategiei de sustenabilitate, identificând 20 de subiecte prioritare în domeniile de mediu și social, printr-o evaluare cuprinzătoare bazată pe abordarea dublei materialități. În acest proces, feedback-ul tuturor stakeholderilor – angajați, comercianți, parteneri de afaceri și clienți – a fost integrat, permițând companiei să își modeleze strategia de sustenabilitate în concordanță cu aceste perspective.

Traseu clar către neutralitatea emisiilor de carbon

După finalizarea tranziției către energie regenerabilă în întreaga sa activitate, Trendyol a menținut eficiența emisiilor de carbon pe parcursul anului trecut, chiar și în condițiile creșterii volumului operațional. Platforma reciclează acum 99% din deșeuri și utilizează saci pentru transport cu minimum 50% plastic reciclat. Datorită inițiativelor de eficiență a resurselor, în anul precedent, compania a evitat emisii echivalente cu 307.000 de tone de dioxid de carbon și a economisit 336 milioane de metri cubi de apă.

Gama de produse marcă proprie axată pe sustenabilitate s-a extins rapid. În 2024, peste 520.000 de produse care îndeplinesc criterii de producție sustenabilă au ajuns la clienți sub eticheta Trendyol Care, înregistrând o creștere de 225% față de colecția anterioară. În Raportul de Sustenabilitate 2024, Trendyol și-a stabilit angajamente clare pentru traseul său de sustenabilitate pe termen lung. Compania își propune să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon în propriile operațiuni până în 2040 și pe întregul lanț valoric până în 2050. De asemenea, intenționează să obțină certificarea zero-deșeuri în toate centrele logistice până la finalul anului 2025 și să se asigure că toate materialele de ambalaj pentru retail provin din surse certificate.

În ceea ce privește producția sustenabilă, Trendyol își propune ca 20% din produsele sale marcă proprie să fie realizate din materiale sustenabile certificate și patentate până în 2030.

„Folosim puterea tehnologiei și a inovației pentru a crea un impact semnificativ asupra societății și a planetei.”

Erdem İnan, CEO al Trendyol Group, a subliniat că sustenabilitatea ocupă un rol central în prioritățile companiei:

„Am încheiat al treilea an al parcursului nostru de sustenabilitate la Trendyol. Încă de la început, am avansat cu o convingere comună care ne menține motivați: folosim puterea tehnologiei și a inovației pentru a crea un impact semnificativ asupra societății și planetei. Ne conturăm strategia în jurul unui adevăr simplu, dar puternic: creșterea sustenabilă nu mai este o alegere, ci o necesitate. Anul acesta marchează trei ani de strategie de sustenabilitate, iar noi ne-am am evaluat cu onestitate poziția, revizuind obiectivele stabilite inițial. Pe tot parcursul anului 2024, ne-am concentrat pe soluții dezvoltate cu ajutorul AI în domenii precum analiza datelor, eficiența lanțului de aprovizionare și managementul energiei, făcând pași importanți pentru reducerea impactului asupra mediului. Nu vedem nivelul la care am ajuns ca pe o destinație finală, ci ca pe începutul unui nou capitol. La baza acestei abordări stă înțelegerea faptului că sustenabilitatea este o călătorie dinamică, care necesită reflecție și reașezare continuă pe măsură ce nevoile și riscurile evoluează. Vom continua să actualizăm strategia de sustenabilitate pentru a rămâne aliniați la mediul în schimbare, așteptările stakeholderilor și la cerințele globale.”

Extinderea impactului pozitiv prin inițiative centrate pe oameni și comunitate

Trendyol pune în centrul strategiei sale de sustenabilitate crearea unui impact pozitiv pentru natură, societate și toți stakeholderii. Această abordare permite companiei să contribuie nu doar la ecosistemul comercial, ci și la o paletă largă de domenii sociale.

Prin inițiative precum “Villages of Tomorrow”, care urmărește să reducă decalajul digital în zonele rurale; “Goodness Movement”, care sprijină ONG-urile; “Trendyol Art”, care facilitează accesul la artă; și “Muzeele Turciei”, compania creează valoare socială în multiple domenii. În timp ce Trendyol își continuă eforturile de impact social conform acestei abordări, feedback-ul stakeholderilor, așteptările și nevoile locale joacă un rol definitoriu în conturarea tuturor acestor programe.

Prin programul “Digital Master”, lansat recent, Trendyol a făcut un pas important în acest an pentru accelerarea transformării digitale a IMM-urilor. Proiectele pe care le derulează în diferite categorii acoperă acum un ecosistem larg și diversificat.

Grupul Trendyol își propune, de asemenea, să ducă această abordare și pe piețele sale internaționale, sporind impactul său pozitiv pe termen lung.

Raportul complet de Sustenabilitate al Trendyol pentru anul 2024 poate fi accesat aici.

Despre Trendyol

Trendyol a fost fondat la Istanbul în 2010 și între timp a devenit primul decacorn din Turcia și una dintre cele mai importante platforme de comerț electronic din lume. Marketplace-ul conectează peste 250.000 de comercianți și branduri cu mai bine de 40 de milioane de clienți prin intermediul aplicațiilor dedicate în limbile locale din Turcia, Azerbaidjan, statele din Golf, Europa Centrala și de Est și nu numai.

Sursa: Comunicat de presă Trendyol