CHEP, a Brambles company, the biggest sustainable logistics solution supplier and one of the biggest B2B circular businesses globally, is the first in its sector to have a regenerative sustainability vision. As pointed out by Gabriel Ivan, Country General Manager CHEP Romania & Bulgaria, the company is a committed advocate and partner in promoting the highest standards in sustainability of the FMCG and Retail sectors.
1. What is your approach in terms of the regenerative sustainability concept?
We are acting within the framework of our current five-year regenerative centered strategy, that target areas where our business can have the most positive impact to support the ‘decade of action’ on the United Nations Sustainable Development Goals (SDGs). In simple terms, it is a strategy that aims to give back more than we take and we need, to become positive by creating more and more value.
Our commitment is to get nature-positive by 2025 through restoring forests, going beyond zero waste, and drawing down more carbon than we produce. For becoming business-positive, we will pioneer regenerative supply chains by improving our circular model every year, increasing the environmental benefits in our customers’ supply chains. To be communities-positive, we will build resilience, promote circularity and account for the connections between society, the economy and nature.
2. What are your long-term objectives and the company evolution since you launched your strategy?
We are now building a business that helps create a nature positive, a business positive, a community positive economy with re-use, resilience and regeneration at its core. And we have a consistent track record of delivering results against our targets. This help us attract customers and investment by minimising risks and increasing confidence in long-term value creation, differentiate our customer value proposition to become strategic partners, attract and retain the best people, but also to identify best practices and areas of improvement which ultimately bring year on year growth.
3. You engaged to reach the carbon neutral level by 2040, ten years before the objective that had been set in the Paris Agreement. What does this mean?
To support the Paris Agreement, we decided to adopt short-, medium- and long-term emissions reduction targets, including using 100% of renewable electricity in our own operations by 2025, maintaining carbon neutrality across our operations, aligning with 2030 Science Based Targets and a 2040 Net-Zero target covering 100% CHEP’s and Brambles’ operational and value chain emissions.
4. What measures have you taken to optimize your communication with all participants to the value chain?
We are a supply chain solutions’ supplier both for production and distribution companies in FMCG as well as for retailers. This placed us in a great position to promote the transition to the circular economy, as well as one-off projects such as Lean&Green or the CHEP issued Sustainability Certificates.
We welcome and support any company willing to promote the benefits of circularity and its yearly progress in terms of environmental savings, in one-off communication projects and annual reports. And we remain open to debate and embrace creative and collaborative ideas and solutions from the industries we are connected with. All our clients and partners are invited to participate to this journey to regeneration.
>>> Community Index Magazine is the only Romanian-English bilingual publication in Romania dedicated to the field of CSR, available in both flip view and print formats. The yearbook includes the results of the Community Index 2023 ranking, exclusive national and international interviews, case studies and sustainability articles.
>>> Readers can enjoy exclusive articles and interviews that highlight the perspectives of recognized leaders from BCR, University of Wisconsin, Kaufland Romania, The Slow Movement or Seeds of Wisdom.
>>> The publication promotes and encourages the adoption of the UN Sustainable Development Goals to support Romania in its efforts to implement the 2030 Agenda.
Community Index Magazine: a source of quality know-how for any professional with a sustainable mindset
The bilingual Community Index Magazine yearbook, now in its fifth edition, contains the results of the Community Index 2023 ranking, exclusive interviews with renowned international professionals, articles and interviews with local professionals in the fields of sustainability and CSR, and numerous case studies of some companies that are considered benchmarks for their community projects.
The publication is particularly useful not only for professionals in the field but also for companies, CEOs, Marketing professionals, community members, NGOs, universities, PR agencies and authorities.
What type of content do readers find in Community Index Magazine?
1.Exclusive interviews with globally recognized sustainability experts:
Riane Eisler, The Real Wealth of Nations
Wakanyi Hoffman, Seeds of Wisdom
Jessica Leclair, University of Wisconsin–Madison School of Nursing
Carl Honoré, The Slow Movement
2. Articles and interviews with nationally recognized professionals:
Ilinka Kajgana, BCR
Katharina Scheidereiter, Kaufland Romania
Gabriel Ivan, CHEP
Adina Teleucă, TOBORO
3. National and international case studies:
“Good Day – Little Volunteer Day on Via Transilvanica!”, Coca-Cola HBC Romania & Tășuleasa Social Association
The Giant T-shirt, Kaufland Romania & 11even Association
Phasing out plastic, Apple
The Money School, BCR, FabLab & Edupedu Association
Personal Sustainability Program (PSP), Auchan Romania
Our Garden, Carrefour Romania
Life Savers Program, Groupama Romania & The Foundation for SMURD
Kokoro Sports Project
Jobs for veterans, Starbucks
Microsoft’s New BING
What is Community Index?
Community Index is the first and only ranking of programs and projects carried out by companies in Romania to invest in communities, launched in 2019. The ranking is the largest database of CSR projects in Romania and represents a useful analysis tool for companies, authorities and communities when making investment decisions.
It is a component of the ranking Romania CST Index (previously Romania CSR Index), the most important analysis of the level of performance and transparency from the perspective of corporate sustainability, in our country, launched in 2016.
There is a wide variety of initiatives and projects on the market, and a well-structured overview provides relevant information to help decision-makers create a strategy well adapted to the local and national context.
In order to establish the projects that were included in the Community Index 2023, more than 800 initiatives, projects or programs that took place in Romania between January 2022 and December 2023 were analyzed. The scorecard on the basis of which the evaluation was made had, in total, 6 categories and 46 indicators aligned with the most important international standards or references in the field of investments in communities.
What new findings did the 2023 analysis reveal?
The investment and donation market in support of communities has grown in recent years and amounts to over 80 million euros annually, mainly for Education projects for students (9.4%, a slight increase of 1% compared to 2022), Health (6%, down from last year) or Disadvantaged environments (23%, up 5% from 2022). Another area of interest for companies is Art/Culture, 10% of projects being developed in this direction, increasing compared to 9.2% in 2022. However, 4% of the projects carried out by companies in Romania are intended to combat Climate change, decreasing by 1% versus 2022, and 1.5% of the projects are in the direction of Sustainable cities, down from 4.4% in 2022.
Among the main trends highlighted following the analysis, we mention an increase in the level of transparency regarding the results and impact of CSR projects or programs. Also, companies are beginning to better align the Sustainability / CSR strategy with the specifics of the industry and the business strategy. As for the employees, they are more eager to help communities and appreciate companies that offer them the opportunity to volunteer for projects. Another observed trend is the fact that there is an increased interest in long-term goals: companies put more emphasis on generating impact over several years and avoid creating a dependency of the community – they focus on developing skills or an infrastructure that will remain in the community even after a company redirects its investment to other projects.
Among the projects that obtained Gold Recognition, we mention the Lifelab Educational Project developed by BCR, FabLab & Edupedu Association, in the Financial Education category – by participating in this program, students learn financial education concepts and practice planning and teamwork. In the Employee Involvement category, Auchan’s Personal Sustainability Program (PSP) was built as an effort to mobilize employees to get actively involved in projects supporting local communities. In the Reduce, Reuse, Recycle category – Banca Transilvania and Ateliere Fără Frontiere developed the Remesh project and fight for the social and professional insertion of vulnerable and marginalized people. Together in the Service of Good, a project developed by Secom Healthcare Group through which several initiatives in the field of health were supported, also received Gold Recognition in the Health category.
The year 2023 comes with a new Community Index distinction: for each individual category, we propose The One to Watch distinction – a special recognition to highlight the originality and innovation of projects that set an important trend for the coming years, in their field. Among the projects mentioned in this category were YOXO Forest – The first digital forest that became a reality, 100 business ideas for Romania – PENNY Romania or Self-confidence is learned in school – Oxygen.
What are the objectives of the Community Index ranking?
The mission of the Community Index is to highlight CSR projects with high performance that place more emphasis on aspects such as dialogue with stakeholders, project sustainability and measurement of medium and long-term impact. In addition, the index aims to highlight those projects that can be considered Best Practices in their category and that can be used as an example in establishing the strategy of a new project.
The Community Index Magazine yearbook is the contribution of The Azores Sustainability & CSR Services agency to the development of the field of Community investments in Romania.
In addition to know-how and authentic content, this publication concretely contributes to the popularization of the concept of sustainability in the business environment: a part of the printed yearbooks will be offered, free of charge, to companies with over 500 employees (>750 companies). In addition, the flip view version will be available for free, to popularize the domain and contribute to its development.
FSC® certified paper from sustainable sources was used for printing the publication. The yearbook provides both valuable information and an authentic visual experience in itself. The cover of the publication is created by Ovidiu Solcan (collage artist), being a sustainable collage from recycled magazines, representing the Masterpiece “The Kiss”, made by the sculptor Constantin Brâncuși in 1907.
*****
About The Azores Sustainability & CSR Services
Consulting agency, established in 2013, with the aim of supporting Romanian companies regarding the integration of corporate sustainability in the business strategy, The Azores Sustainability & CSR Services has an approach focused on long-term results, the use of IT technology for a high level of accuracy of sustainability indicators and analysis/research to support decision-makers in companies in defining the corporate sustainability strategy.
The most important and complex project of the agency is Romania CST Index, previously called Romania CSR Index, a ranking launched in 2016 and which is the only one in Romania that evaluates the sustainability indicators of companies: information on sustainability management, economic, environmental and social impact. The index is launched every year during the Best Practices in Corporate Sustainability conference. The results together with Sustainability Profiles of Romanian companies are presented every year in Sustainability Index Magazine, a bilingual yearbook dedicated to sustainability & ESG in Romania.
In 2019, the agency launched Community Index, the most comprehensive ranking of corporate investment projects in communities and a centralizer of the best CSR campaigns carried out every year by Romanian companies. The results of the ranking, together with case studies and interviews of national and international experts, are presented every year in Community Index Magazine, the only bilingual yearbook dedicated to investments in communities carried out by Romanian companies.
Riane Eisler: A Caring Economy based on Partnerism
Riane Eisler is a walking story. A social systems scientist, cultural historian, and futurist, whose research, writing, and speaking and groundbreaking contributions have transformed the lives of many worldwide. Riane is the recipient of many honours, such as the Distinguished Peace Leadership Award earlier given to the Dalai Lama, and is included in the Great Peacemakers books as one of 20 leaders for world peace, along with Mahatma Gandhi, Mother Teresa, and Martin Luther King.
She is the author of many books, including “The Chalice and the Blade”, “The Real Wealth of Nations”, and “Nurturing Our Humanity”, which focus on her innovative whole-systems research that offers new perspectives and practical tools for constructing a less violent, more egalitarian, gender-balanced, and sustainable future. Riane is the President of the Center for Partnership Systems, which provides practical applications of her work, and editor-in-chief of the online Interdisciplinary Journal of Partnership Studies published at the University of Minnesota.
In this exclusive interview for Community Index Magazine, Riane discusses the key role women play in a nation’s quality of life and the economic value of caring for people and for nature.
1.Your work and books, including the internationally acclaimed “The Real Wealth of Nations”, have inspired and transformed the lives of many worldwide. You are championing the “Partnership System”, focused on building a more equitable, sustainable, and less violent world based on Partnership rather than Domination. Can you briefly describe what this concept means and why domination systems are “trauma factories”?
We are all familiar with domination in our own lives: top-down relations backed up by fear of pain, whether it’s physical, economic, or emotional pain. What we may not yet be familiar with is the family, social, and economic configuration of systems based on domination, or that this configuration heavily depends on what is internalized by us as normal, even divinely ordained, in our intimate family and gender relations.
Our conventional social categories such as right/left, religious/secular, Eastern/Western, capitalist/socialist (all of which we inherited from times when domination in families, economics, and all social institutions was generally accepted) do not let us see this configuration. Nor do they make it possible to see that there is an alternative to domination-oriented societies: the partnership configuration.
Only as we start connecting the dots, which requires including the majority of humanity – women and children – and the millennia of our prehistory, does all this become evident. Why? To begin with, neuroscience shows that what happens in children’s first five years impacts nothing less than how our brains develop, and with this how we think, feel, and act – including how we vote. This means that the nature of family relations, which are marginalized in conventional social studies and categories, are key elements of the interactive, mutually supporting configurations of either a partnership or domination-oriented system.
Our siloed, fragmented education makes it hard to see all this, so it is easier to understand it from a visual that shows these contrasting configurations.
All of which takes me to your second question: why domination systems are trauma factories? Through the lens of the partnership/domination social scale, we see that traumas start in domination-oriented families. These are families that are authoritarian and highly punitive, where male dominance is the ideal norm. Consider that Putin enacted a new law that lowered the penalty for family violence in Russia so that if you hurt or kill a child or other member of your family your penalty is lower than if you hurt or kill a stranger! Putin recognized the connection between families that use violence or the threat of violence as a means of control and a state that does the same. These are not coincidences, they are patterns!
Other institutions in domination-oriented systems also create trauma. For example, physical punishment of children in schools, such as caning, used to be the norm in the West and still is in much of our world, including some southern US states. This causes trauma, as does domination, top-down economics, which create artificial scarcities for most of the population – not to speak of the waste and destruction of resources through war and the failure to adequately support the “women’s work” of caring for children.
2.Gender equality is a key component of the partnership configuration. What alternatives are out there to injustice, cruelty and suffering?
In much of the West, in Canada, Europe, and the US, as well as in bits and pieces all over the world, there is a growing recognition of the importance of how the roles and relations of females and males (and everyone in between) are socially constructed. This recognition is basic to my research, which deviates from earlier methods that marginalize or leave out women and children. What my multidisciplinary, cross-cultural, trans-historical research shows is that how gender roles and relations are constructed is not, as we are still often told, “just a women’s issue” – in other words, a secondary matter. Actually, this is a key family, economic, and social organizing principle. So if we are to successfully build a future that is more just, sustainable, and humane, we must pay special attention to gender!
If we look around us, this is evident. In fact, those today trying to push us back to more rigid domination times pay special attention to gender, whether they are religious or secular, Eastern or Western, and so on. Consider religious societies like the Eastern Muslim Taliban or the Western Christian fundamentalists, where the subordination of women is clearly visible. Consider both fascist Hitler’s Germany and socialist Stalin’s USSR, where women and the “feminine” were culturally subordinated. Consider that these are all domination systems characterized by dehumanizing out-groups, whether “infidels” or Jews or people of colour.
The reality is that rigid male-superior, female-inferior gender stereotypes equate difference with dominating or being dominated, with being served or serving. This ranking of male and “masculine” over female and what is viewed as “feminine” is a template for in-group versus out-group thinking, and with it, as we see all around us, dehumanization and violence.
3.Based on your work findings, the Nordic nations seem to be more oriented towards a partnership system. How can a country like Romania bridge the gap between the willingness to implement the partnership framework and the reality on-site?
Yes, Nordic nations have more caring policies because they do not subscribe to the dominator norm of devaluing women and caring, which in domination systems is labelled feminine, whether in women or what are considered “effeminate” or “girlie” men. Romania has people who recognize that cultural systems and the values they normalize are human creations, and therefore can – and have been – changed.
Perhaps one way Romanians who want to move to a more just and sustainable world can start is by exposing that what we have been taught about our past is false.
”In reality, Balkan countries like Romania have a long prehistory of orienting more to the partnership rather than the domination side of the partnership-domination social scale.
This means spreading findings from archaeology, mythology, and even recent DNA studies, about our Western partnership prehistory. You can find much of that information in books such as “The Chalice and the Blade: Our History, Our Future”, now in 56 US printing and about 30 foreign editions. It is not yet published in Romania, though when it was recently republished in Spain, there were interviews and stories about it in all the major Spanish media.
4.How do you define the Caring Economy and what are the steps towards nurturing and caring for our planet and all the living systems on it?
As you noted, my book “The Real Wealth of Nations” details not only the problems with current economic operating systems, whether capitalist or socialist, but also proposes a caring economics of Partnerism.
Consider that both capitalism and socialism came out of early industrial times in the seventies and eighteen hundred – and we are today in the 21st century post-industrial knowledge-service age. So our current economic operating systems would be antiquated on that count alone. But the problem is deeper: both the “fathers” of capitalism and socialism perpetuated a gendered system of values: a system in which caring is coded “feminine” and hence out of bounds for the “real men” in charge. There is nothing in Smith’s or Marx’s writings about caring for nature, which both viewed as only there to be exploited. As for caring for people – for children, the sick, the elderly, for everyone – for both men and their economic theories, this work was to be done for free by a woman in a male-controlled household. Even in the mid eighteen hundreds, when Marx wrote, a wife could not sue for injuries negligently inflicted on her; only her husband could, for loss of her services! Not surprisingly both Marx and Smith called caring for people, starting at birth, and caring for nature, just “reproductive” rather than “productive” work – which is still taught in business and economics schools.
It is also reflected in currently used metrics like GNP and GDP, where, for example, trees on which we depend to breathe, are only included when they are dead: as logs. Not only that, the work of care in households has only recently been valued through government policies like paid parental leave, pioneered by Nordic nations, and it is still available only in a few US states, rather than nationally, This devaluation of care work continues worldwide, even though a recent Australian study showed that if the unpaid work of care in households, still primarily performed by women for free, were included, it would be 50 per cent of the reported Australian GDP!
”So the first step is recognizing this fundamental problem. We need new metrics that show the enormous economic value of caring for people, starting at birth, and caring for our natural environment. Women and children are the mass of the world’s poor and the poorest of the poor, so shifting to a caring economics of partnerism that adequately rewards care work is essential if we are to reduce poverty.
So the first step is recognizing this fundamental problem. We need new metrics that show the enormous economic value of caring for people, starting at birth, and caring for our natural environment. Women and children are the mass of the world’s poor and the poorest of the poor, so shifting to a caring economics of partnerism that adequately rewards care work is essential if we are to reduce poverty.
It all starts with changes in consciousness. Let’s remember that all our gains in shifting from domination to partnership, from abolishing child labour and women getting the vote to even the idea that there is such a thing as human rights and that these must also be applied to protect the majority of humanity (women and children), all these gains were due to a small, in their time unpopular, dedicated group of women and men who were persistent and did not give up. We can each make a difference!
Highlight: “We are interested that the message of a project reaches as large an audience as possible. It is important both for the NGO, which gains visibility, new opportunities, new volunteers, other sources of funding, but also for us, because community investments are a main pillar in the company’s corporate communication strategy, through which we aim to promote best practices in the market, increase reputation or attract new talents.“
1.What is the company’s current CSR strategy and how has it changed since you started?
Active involvement in the communities in which we do business has always been a priority for us, and our commitment has intensified as we have evolved. During 2022, we have strengthened the support given to the five strategic directions of community investments, focusing on projects aimed at education, environmental protection, social issues, sports and health, as well as promoting culture.
We particularly pursue large-scale projects with long-term impact, as well as innovative initiatives, united by a common goal: improving the quality of life in the community. We also quickly adapt to exceptional situations, such as the COVID19 pandemic or the war in Ukraine, and intervene according to needs. The most powerful example for adaptation is the In Stare sa Ajut call for projects, developed within the In Stare de Bine financing platform, which later became a permanent component and now functions as a funding mechanism for projects addressing pressing societal issues, such as consumption of drugs in adolescents.
In Stare de Bine is our annual NGO funding program. In the last 5 years, we have awarded non-refundable grants totalling 1,000,000 euros annually to winning projects and I am glad that, in 2023, we have allocated a budget of 1,200,000 euros.
2.Who are the stakeholders involved and how do you take their input into account?
For social responsibility projects, we collaborate exclusively with non-governmental organizations, with whom we develop and establish the forms of intervention or the appropriate ways of involvement.
Moreover, we consider that the non-profit environment is one of the essential stakeholders for CSR activity. At the same time, we annually ask our clients which social responsibility or sustainability topics are of particular interest to them in relation to the company’s activity, and then we integrate the results into our strategy. Every time we aim to always have a top 3 relevant themes in our action plan and in our communication.
3.Lately, there is a lot of talk about Impact Investing. Are there projects where you have this approach?
Regardless of the terms used, we at Kaufland have always aimed for the investments made to bring added value for the environment, people and society in the long term. As proof, for 5 years we have ranked first in the top of transparent and performing companies in the direction of sustainability at the national level, recognition offered by CST Index.
Moreover, 5 independent market studies, carried out by professional agencies, place us in the top of the companies that carry out sustainability projects at the level of the general public’s perception. This makes us happy but also makes us responsible to continue in this direction.
Whether it’s installing solar panels or green roofs on our stores, planting a network of urban mini-forests or developing measures to reduce food waste, our investments always aim for a consistent impact.
4.How do you measure the success of a program or project?
We have several indicators that we track both on the implementation side of community investment projects and for their visibility. From the pre-funding stage, we ask organizations to detail the identified need, the number of targeted beneficiaries and their geographical area, as well as the project continuation plan at the end of our funding.
We are interested in seeing that the organization has the capacity to implement the project and that the proposed objectives are realistic. And then in the reporting stage we look at the post-implementation data and see if there are notable differences and why these differences occurred, positive or negative.
For us, the greatest success is when the financed project manages to become financially independent, as is the case of „Sol și Suflet”, the first farm with regenerative agriculture in Romania and an educational center for future farmers, which in three years after the launch managed to support itself from its economic activity.
And at the communication level, we are interested that the message of a project reaches as large an audience as possible. It is important both for the NGO, which gains visibility, new opportunities, new volunteers, other sources of funding, but also for us, because community investments are a main pillar in the company’s corporate communication strategy, through which we aim to promote best practices in the market, increase reputation or attract new talents.
5.Do you have examples of communities that you have helped to develop over time, independent of the support offered at the beginning?
We have strategic partnerships with non-governmental organizations with whom we have undertaken long-term interventions because change takes time. For example, in partnership with „Hope and Homes for Children” we have already built 5 family-type houses, and this translates into a home for over 100 children from the social protection system.
Another relevant example is in the area of the environment, which for us is a priority area, and where we intervene on several levels: firstly we are interested in the elimination of waste from nature and for this we have numerous greening actions with volunteers throughout the country.
Secondly, we make sure that we offer citizens the opportunity to develop responsible behaviors such as collecting recyclable containers at the separate collection machines in our stores, and we complement it with numerous education and awareness campaigns about the importance of environmental protection, aimed especially at the little ones.
Ministerul Belgian pentru Climă, Mediu, Dezvoltare Durabilă și Pactul Verde European au organizat în perioada 4-5 martie, la Bruxelles, o conferință de nivel înalt pe tema mecanismului pentru o tranziție justă, sub auspiciile președinției Regatului Belgiei la Consiliul Uniunii Europene. Consilierul de stat László Borbély a fost invitat să ia cuvântul în sesiunea de nivel înalt în calitate de președinte al Rețelei Europene pentru Dezvoltare Durabilă (ESDN), funcție în care a fost ales la sfârșitul anului trecut.
„Se vorbește mult, la toate nivelurile de decizie, despre provocările pe care tranziția verde le aduce în ceea ce privește impactul socio-economic. România este una dintre țările direct interesate de evoluția acestui mecanism, având nevoie de investiții serioase pentru a balansa pierderile economice cauzate de reducerea emisiilor de carbon. Oportunitățile sunt strâns legate de finanțările pe care le avem disponibile, suntem a treia țară din UE în ceea ce privește fondurile alocate. La fel de important este că reușim să fim și un partener recunoscut pe zona dezvoltării durabile, astfel încât astăzi am avut ocazia să vorbesc în numele ESDN. Această organizație a fost înființată în urmă cu 21 de ani, iar de atunci a reușit să creeze un cadru foarte apreciat pentru calitatea expertizei furnizate, numărul mare de specialiști din administrație pe care îi aduce împreună și pentru facilitarea schimburilor de bune practice. Iată că, prin implicare și activitate intensă, avem ocazia să ne promovăm interesele alături de cei mai relevanți actori europeni în domeniul dezvoltării durabile.”, a declarat László Borbély
Peste 350 de participanți, inclusiv comisari europeni, miniștri, diplomați, reprezentanți ai angajatorilor și lucrătorilor, reprezentanți ai societății civile organizate, precum și ONG-uri din cele 27 de state membre, au răspuns invitației de a se alătura acestei Conferințe al cărei scop este de a contura așteptările pe care segmentele sociale le au de la viitoarea Comisie Europeană. Printre ideile cele mai vehiculate au fost necesitatea continuării finanțărilor pentru tranziția la economie verde, posibilitatea înființării unei instituții europene cu rolul de observator al Mecanismului privind Tranziția Justă, dar și menținerea competitivității economiei Uniunii Europene.
În marja conferinței, Consilierul de stat László Borbély, coordonatorul național al implementării Agendei ONU pentru dezvoltare duraiblă, a avut discuții privind progresul Românieie în acest domeniu cu doamna Zakia Khattabi, ministrul federal belgian pentru Climă, Mediu, Dezvoltare Durabilă și Pactul Verde European, și cu domnul Vesa Tarava, șeful unității pentru Pactul Verde European, din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene.
Community Index Magazine este singura publicație bilingvă Română-Engleză din România dedicată domeniului CSR, disponibilă atât în format flipview, cât și print. Anuarul cuprinde rezultatele ranking-ului Community Index 2023, interviuri naționale și internaționale în exclusivitate, studii de caz și articole din domeniul sustenabilității.
În premieră, cititorii se pot bucura în această ediție de articole și interviuri exclusive care pun în valoare perspectivele unor lideri recunoscuți din cadrul BCR, University of Wisconsin, Kaufland Romania, The Slow Movement sau Seeds of Wisdom.
Publicația promovează și încurajează adoptarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU pentru a veni în sprijinul României în eforturile de implementare a Agendei 2030.
Community Index Magazine: o sursă de know-how de calitate pentru orice profesionist care are un mindset sustenabil
Anuarul bilingv Community Index Magazine, ajuns la cea de-a cincea ediție, conține rezultatele ranking-ului Community Index 2023, interviuri în exclusivitate cu profesioniști internaționali de renume, articole și interviuri cu profesioniști localidin domeniile sustenabilitate și CSR, și numeroase studii de caz ale unor companii care pot fi considerate reper la nivel de proiecte pentru comunități.
Publicația este deosebit de utilă nu doar pentru profesioniștii din domeniu, ci și pentru companii, membrii comunităților, ONG-uri, universități, agenții de PR și autorități.
Ce tip de conținut regăsesc cititorii în anuarul Community Index Magazine?
1.Interviuri în exclusivitate cu experți recunoscuți la nivel global din domeniul sustenabilității:
Riane Eisler, The Real Wealth of Nations
Wakanyi Hoffman, Seeds of Wisdom
Jessica Leclair, University of Wisconsin–Madison School of Nursing
Carl Honoré, The Slow Movement
2. Articole și interviuri cu pofesioniști recunoscuți la nivel național:
Ilinka Kajgana, BCR
Katharina Scheidereiter, Kaufland România
Gabriel Ivan, CHEP
Adina Teleucă, TOBORO
3. Studii de caz naționale și internaționale:
„Ziua Bună – Ziua Voluntarilor Mici pe Via Transilvanica!”, Coca-Cola HBC România & Asociația Tășuleasa Social
Tricou de uriaș, Kaufland România & Asociația 11even
Phasing out plastic, Apple
Școala de Bani a BCR, FabLab & Asociația Edupedu
Programul de Sustenabilitate Personală (PSP), Auchan România
Grădina Noastră, Carrefour Romania
Salvatorii de vieți, Groupama & Fundația pentru SMURD
Kokoro Sports Project
Jobs for veterans, Starbucks
Microsoft’s New BING
Ce este Community Index?
Community Index este primul și singurul index al programelor şi proiectelor derulate de companiile din România pentru a investi în comunităţi, lansat în 2019. Ranking-ul este cea mai mare bază de date a proiectelor de CSR din România și reprezintă un instrument de analiză util companiilor, autorităților și comunităților atunci când iau decizii de investiție.
Este parte componentă a ranking-ului Romania CST Index (anterior Romania CSR Index), cea mai importantă analiză a nivelului de performanţă şi transparenţă din perspectiva sustenabilităţii corporative, din țara noastră, lansat în 2016.
Există o mare varietate de inițiative și proiecte pe piață, iar o privire de ansamblu, bine structurată, oferă informații relevante ajută factorii decizionali să creioneze o strategie bine adaptată la contextul local și național.
Pentru a stabili proiectele care au fost incluse în Community Index 2023, au fost analizate peste 800 de inițiative, proiecte sau programe care au avut loc în România în perioada ianuarie 2022 – decembrie 2022. Scorecard-ul pe baza căruia a fost făcută evaluarea a avut, în total, 6 categorii și46 de indicatori aliniaţi la cele mai importante standarde sau referinţe internaţionale din domeniul investiţiilor în comunităţi.
Ce noi descoperiri a scos la suprafață analiza din 2023?
Piaţa de investiţii şi donaţii în sprijinul comunităţilor a crescut în ultimii ani şi se ridică la peste 80 milioane euro anual, în principal pentru proiecte de educaţie pentru elevi (9.4%, o usoară creștere de 1% față de 2022), sănătate (6%, în scadere față de anul trecut) sau medii defavorizate (23%, în creștere cu 5% față de 2022). Un alt domeniu de interes pentru companii este Artă/Cultură, 10% dintre proiecte fiind dezvoltate în această direcţie, în creștere față de 9.2% în 2022. Totuşi, 4% dintre proiectele derulate de companiile din România sunt destinate combaterii schimbărilor climatice, în scadere cu 1% versus 2022, iar 1.5% dintre proiecte sunt în direcţia oraşe sustenabile, în scădere față de 4.4% în 2022.
Printre principalele trenduri evidenţiate în urma analizei, menţionăm o creştere a nivelului de transparenţă privind rezultatele şi impactul proiectelor sau programelor de CSR. De asemenea, companiile încep să alinieze mai bine strategia de Sustenabilitate / CSR la specificul industriei şi la strategia de business. În ceea ce priveşte angajaţii, aceştia sunt tot mai dornici de a ajuta comunităţile şi apreciază companiile care le oferă oportunitatea de a se implica voluntar în proiecte. Un alt trend observat este faptul că există un interes crescut privind obiectivele pe termen lung: companiile pun mai mult accent pe a genera impact pe mai mulţi ani şi a evita crearea unei dependenţe a comunităţii – se concentrează pe dezvoltarea unor abilităţi sau a unei infrastructuri care să ramană în comunitate chiar şi după ce o companie îşi redirecționează investiția către alte proiecte.
Printre proiectele care au obținut Gold Recognition, menționăm proiectul educațional Lifelab dezvoltat de BCR, FabLab & Asociația Edupedu, la categoria Educație financiară – prin participarea în acest program, elevii învață noțiuni de educație financiară și exersează planificarea și munca în echipă. La categoria Implicarea angajaților, Programul de Sustenabilitate Personală (PSP) Auchan a fost construit sub formă unui demers de mobilizare a angajaților de a se implica activ în proiecte de susținere a comunităților locale. La categoria Reduce, Reuse, Recycle – Banca Transilvania și Ateliere Fără Frontiere au dezvoltat proiectul Remesh și luptă pentru inserția socială și profesională a persoanelor vulnerabile și marginalizate. Împreună în Slujba Binelui, proiect dezvoltat de Secom Healthcare Group prin care au fost susținute mai multe inițiative din domeniul sănătății, a primit de asemenea Gold Recognition la categoria Sănătate.
Anul 2023 vine cu o nouă distincție Community Index: pentru fiecare categorie în parte propunem distincția The One to Watch – o recunoaștere specială pentru a evidenția originalitatea și inovația proiectelor care stabilesc un trend important pentru următorii ani, în domeniul lor. Printre proiectele menționate la această categorie au fost YOXO Forest – Prima pădure digitală devenită realitate, 100 de idei de business pentru România – PENNY România sau Încrederea în sine se învață în școală – Oxygen.
Care sunt obiectivele ranking-ului Community Index?
Misiunea Community Index este de a evidenția proiectele de CSR cu o performanţă ridicată care pun mai mult accent pe aspecte precum dialogul cu stakeholderii, sustenabilitatea proiectelor şi măsurarea impactului pe termen mediu şi lung. În plus, indexul are scopul de a evidenția acele proiecte care pot fi considerate Best Practices la categoria lor și care pot fi folosite drept exemplu în stabilirea strategiei unui proiect nou.
Anuarul Community Index Magazine este contribuția agenției The Azores Sustainability & CSR Services la dezvoltarea domeniului investițiilor în comunități din România.
Pe lângă know-how și conținut autentic, această publicație contribuie în mod concret la popularizarea conceptului de responsabilitate socială în mediul de business: o parte dintre anuarele tiparite va fi oferită, în mod gratuit, companiilor care au peste 500 de angajați (>750 de companii). În plus, varianta flipview va fi disponibilă gratuit o lună de zile, pentru a populariza domeniul și a contribui la dezvoltarea acestuia.
Pentru tipărirea publicației a fost folosită hârtie certificată FSC®, din surse sustenabile. Anuarul oferă atât informații valoroase cât și o experiență autentică în sine, din punct de vedere vizual. Coperta publicației este creată de Ovidiu Solcan (collage artist), fiind un colaj sustenabil din reviste reciclate, reprezentând Capodopera ”Sărutul”, realizată de sculptorul Constantin Brâncuși în anul 1907.
*****
Despre The Azores Sustainability & CSR Services
Agenţie de consultanță, înființată în 2013, cu scopul de a sprijini companiile din România privind integrarea sustenabilității corporative în strategia de business, The Azores Sustainability & CSR Services are o abordare axată pe rezultate pe termen lung, utilizarea tehnologiei IT pentru un nivel ridicat de acuratețe a indicatorilor de sustenabilitate și analize/research care să sprijine decidenții din companii în definirea strategiei de sustenabilitate corporativă.
Cel mai important și complex proiect al agenției este Romania CST Index, în trecut denumit Romania CSR Index, ranking lansat în 2016 şi care este singurul din România care evaluează indicatorii de sustenabilitate ai companiilor: informaţii despre managementul sustenabilității, impactul economic, de mediu şi social. Indexul este lansat în fiecare an în cadrul conferinţei Best Practices in Corporate Sustainability. În 2019, agenția a lansat Community Index, cel mai cuprinzător ranking al proiectelor corporate de investiții în comunități și un centralizator al celor mai bune campanii de CSR derulate în fiecare an de companiile din România. Rezultatele ranking-ului, împreună cu studii de caz şi interviuri ale unor experţi naţionali şi internaţionali sunt prezentate în fiecare an în Community Index Magazine, singurul anuar bilingv dedicat investițiilor în comunități derulate de companiile din România.
Bucharest, February 28, 2024 – Favr., the local pioneer in the production of snacks from secondary raw materials such as fruit pulp and malt from beer, has become the first snack company in Romania to calculate its carbon footprint and receive validation for the Global Carbon Point (GCP). This label provides transparent information about the environmental impact of products and services.
Five years after its launch, the innovative strategy of using secondary raw materials, derived from beverage production, has yielded tangible results: favr. products save 84 g of CO2e per 100 g of product. Favr. thus becomes the first snack company in Romania to conduct Life Cycle Assessment (LCA) of its products, highlighting its commitment to sustainability.
Alexandru Cristinoi, the founder of favr., states: “In 2018, we started with the idea that we can make better snacks for ourselves and the environment by reintroducing fruit pulp and malt from beer into the food chain, which are by-products of beverage production. Thus, we are able to offer products with significantly improved nutritional values and, at the same time, reduce the negative impact on the environment. Calculating the carbon footprint comes as a clear validation that using the remaining raw materials from the production of natural juices and beer, which would otherwise have been discarded, has a beneficial impact on the environment”.
Avoided emissions – a significant change in sustainability approach
Food waste has a significant negative impact on the planet. Food decomposition is one of the main sources of methane, a greenhouse gas that contributes over 80 times more than CO2 to climate change in a 20-year Global Warming Potential (GWP).
The avoided emissions of favr. vary depending on the content of upcycled materials, reaching on average 40% of the product’s carbon footprint, due to the transformation of fruit pulp and beer malt into ingredients and waste avoidance.
The results of favr. products should be considered in two stages. In the first stage, the total analysis of carbon emissions in all stages of the life cycle shows that over 50% of the carbon footprint derives from production, with an emphasis on energy consumption in processes such as drying and raw material acquisition.
The second stage highlights avoided emissions, with a significant impact. By locally sourcing raw materials, which were initially destined for waste, favr. does not contribute to greenhouse gas emissions. This practice generates significant avoided emissions, saving food products from degradation and reducing environmental impact.
Mathieu Gregori, founder and president of ECONOS, favr.’s partner in carbon footprint assessment, emphasizes: “We are proud to contribute to the carbon footprint assessment of favr. products, which is objective, scientific, and transparent. The approval of the third-party verification from Global Carbon Point on the first attempt proved the rigor and accuracy of our evaluations.”
Global Carbon Point – the first label in Romania providing information on product carbon footprint
Global Carbon Point is a label that certifies that the carbon footprint of a product has been calculated according to standards, with data audited by a third party with appropriate diligence. Each certified product receives a unique code. An online platform indexing all certified products is currently in development.
In addition to this notable achievement, favr. continues to strengthen its commitment to the environment and promote a sustainable model in the snack industry. Through constant innovation and partnerships with local beverage producers, favr. demonstrates not only a concern for carbon footprint but also a long-term vision of how products can be designed, manufactured, and consumed sustainably
“We aim to make favr. products available to the widest possible audience in 2024 through presence in large retail chains. We believe that success in the food industry can go hand in hand with responsibility for the planet and the community,” concluded Alexandru Cristinoi.
Favr. offers a wide range of products, from chips to granola and jelly, which can be found in stores, HoReCa, and online, in packaged and bulk versions.
About favr.
Founded in 2018, favr. is committed to creating better snacks for people and the planet. With recipes developed through proprietary methods, favr. uses secondary raw materials, giving new life to fruit pulp and malted barley. The company collaborates with local producers and promotes a 100% Romanian concept. More details about favr. are available on favr.ro.
About ECONOS Consulting
ECONOS is a consulting firm specialized in sustainable requirements for companies, focusing on analyzing and reducing the carbon footprint. The company operates the first carbon footprint assessment software specialized for large organizations in Romania, conducting a comprehensive analysis of Scope 1-2-3 carbon footprint, which becomes mandatory starting from the financial year 2024.
Cum va ajunge “România Neutră” climatic până în 2050?Anul acesta, țara noastră trebuie să reducă emisiile de CO2 din sectorul deșeurilor cu 20%
Din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) din România, 5% provin din gestionarea ineficientă a deșeurilor.
Până în anul 2025,România trebuie să reducă cu 20% cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră (GES), provenite din sectorul deșeurilor, față de valoarea din anul 2019.
În același timp, potrivit angajamentelor asumate ca parte a planului „România Neutră”*, până în 2050, țara noastră ar trebui să ajungă la neutralitate climatică. În sectorul deșeurilor, acest obiectiv se traduce prin generarea de 1.386 de kilotone de emisii de gaze cu efect de seră din deșeuri în 2050, față de 5.941 kt generate în 2019.
Potrivit ultimelor cifre ale Parlamentului European, România ocupă locul 10 în Uniunea Europeană într-un top al țărilor membre cu cele mai mari emisii de GES, cu peste 112 mii de kilotone de emisii de CO2 în anul 2019**.
București, 27 februarie 2024 – România trebuie să reducă cu 20% cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră (GES), provenită din sectorul deșeurilor, până în 2025, comparativ cu valorile din 2019, potrivit planului național “România Neutră”*. Obiectivul final este atingerea neutralității climatice până în 2050, adică reducerea cu 99% a emisiilor nete provenite din toate industriile.
În sectorul deșeurilor, în perioada 1990 – 2019, nivelul emisiilor de CO2 a crescut în mod constant cu aproape 17%. Ulterior însă, el a intrat pe un trend descendent, previziunea fiind ca, până în 2025, să scadă cu 3% față de valoarea de acum 34 de ani.
Țintele cresc însă până în 2050, când emisiile nete ar trebui să fie mai mici cu 73% față de anul 1990, anul de referință al statelor membre.
Angajamentele au fost asumate de țara noastră ca urmare a semnării Acordului de la Paris în anul 2016, alături de restul țărilor membre ale Uniunii Europene. Fiecare stat are obligația de a elabora și implementa o strategie pe cel puțin 30 de ani, privind reducerea emisiilor de gaze din toate sectoarele, inclusiv cel al deșeurilor.
Potrivit ultimelor cifre ale Parlamentului European, România ocupă locul 10 în UE într-un top al țărilor membre cu cele mai mari emisii de GES, cu peste 112 de mii de kilotone de emisii CO2 în anul 2019**. Primele locuri ale acestui clasament, cu emisii mai mari decât ale României, sunt ocupate de Germania, Anglia, Franța, Italia, Polonia, Spania, Olanda, Cehia și Belgia.
Din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) din România, 5% provin din gestionarea ineficientă a deșeurilor.
Începând cu anul 2030, companiile vor avea obligația să valorifice o cantitate de 75% dintre deșeurile de ambalaje generate, cu 10 procente mai mult decât în prezent. De asemenea, potrivit Pactului Verde European***, trebuie limitat și excesul de ambalare, iar în următorii 6 ani, toate ambalajele de pe piața Uniunii Europene trebuie să fie reutilizabile sau reciclabile, precum cele realizate din material biodegradabil, mai punctează specialiștii de la Clean Recycle.
În cazul în care România nu îndeplinește cerințele climatice, riscă amenzi și taxe de mediu mai mari impuse de Uniunea Europeană, care ar putea fi suportate tot de către companii, prin creșterea impozitelor.
„Reducerea emisiilor nete cu 3% până în 2025, comparativ cu nivelul din 1990, reprezintă o provocare majoră, deși procentul pare modest. Pentru a atinge acest obiectiv, este necesară o colaborare strânsă între autorități, populație și mediul de afaceri, precum și investiții în infrastructura de gestionare eficientă a deșeurilor. Până în 2030, emisiile nete din acest sector trebuie să scadă cu 30% față de cele din 1990, ceea ce implică un angajament ferm și o viziune pe termen lung”, declară Cosmin Monda, fondator și CEO Clean Recycle.
Pentru a-și îndeplini obiectivele de mediu în sectorul deșeurilor, țara noastră a început implementarea mai multor măsuri:
10% dintre deșeurile municipale vor fi eliminate prin depozitare până în 2035;
Până în 2030, cantitatea de deșeuri municipale va fi redusă cu 10% pe cap de locuitor, comparativ cu 2017 (de exemplu, pentru deșeuri municipale solide: de la 228 kilograme pe cap de locuitor la 204 kg/cap de locuitor);
Creșterea țintelor de reciclare pentru deșeurile de ambalaje;
Până în 2030, 20% din emisiile de metan produse de deșeurile nereciclabile vor fi folosite pentru producția de energie;
Volumul de deșeuri municipale incinerate/co-incinerate va crește la 500 de mii de tone anual.
În 2023, peste 700 de companii active în România, din portofoliul Clean Recycle, au redus emisiile de CO2 prin reciclare, cu 95 de mii de tone. Acestea au pus pe piață anul trecut 135 de mii de tone de ambalaje, din care a fost valorificată o cantitate de peste 87 de mii de tone (conform obiectivului global de reciclare a deșeurilor de ambalaje în 2023, de 65%).
Până în anul 2050, România trebuie să ajungă la neutralitate climatică, adică să își reducă cu 99% emisiile nete provenite din toate industriile, potrivit strategiei naționale*.
Uniunea Europeană este al treilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră din lume, după China și Statele Unite ale Americii.
Clean Recycle este unul dintre primii 5 jucători de pe piața locală a transferului de responsabilitate privind deșeurile de ambalaje (OIREP), preluând obligativitatea raportării, colectării și valorificării ambalajelor și deșeurilor din ambalaje puse pe piață de producători și importatori. Clean Recycle gestionează un portofoliu de peste 700 de companii care produc și pun pe piață deșeuri de ambalaje, active pe întreg teritoriul României, din domenii precum FMCG și retail, agribusiness, automotive, distribuție, producție industrială, farmaceutice ș.a.
Piața muncii din România, între îmbătrânirea populației active,lipsa investițiilor în dezvoltare de forță de muncă competitivă și exod
Până în 2030, piața locală a muncii va avea nevoie de peste 600.000 de persoane care să ocupe locuri de muncă înalt calificate. În România, doar 1% din populația cu vârsta între 25 – 64 de ani participă la cursuri de formare profesională.
În următorii 10 ani, România va avea un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani.
O creștere cu 10% a ponderii populației active cu vârsta de peste 60 de ani reduce cu 5,5% creșterea PIB pe cap de locuitor.
România, pe locul 17 la nivel global la fenomenul migrației populației.
București, 27 februarie 2024 – România se confruntă cu multiple provocări de ordin demografic, care vor impacta major piața muncii în următorii 10 ani: populația țării îmbătrânește, tinerii activi sunt din ce în ce mai puțini pe piața muncii, iar cererea pentru forța de muncă înalt calificată continuă să crească, în condițiile unei economii în plină dezvoltare, arată o analiză BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest). Până în 2030, România va avea nevoie de peste 600.000 de persoane care să ocupe locuri de muncă înalt calificate și, în același timp, în următorul deceniu, fenomenul îmbătrânirii se va accentua: țara noastră va avea un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani.
Astfel, potrivit datelor Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS) analizate de CES Bucharest, până în 2030, ocupațiile care necesită forță de muncă înalt calificată precum specialiști în domeniul IT, juridic sau în domeniul sănătății, vor înregistra creșteri ale cererii cu 624 de mii de persoane[1](în medie, 100.000 persoane/ an), în condițiile în care facultățile de profil din țară, atât cele de stat cât și cele private (Facultățile de Politehnică, Facultățile de Administrație, Afaceri și Drept sau Facultățile de Medicină), furnizează cumulat, anual, un număr total de doar 40 de mii de absolvenți ai acestora, potrivit unei estimări realizate de CES Bucharest pe baza datelor Institutului Național de Statistică[2].
În același timp, tot până în 2030, cererea pentru persoane cu nivel mediu și redus de calificare va înregistra o scădere accentuată, cu peste 400.000 de persoane, potrivit INCSMPS. Pentru a rămâne competitive pe piața muncii, acestea ar trebui să se respecializeze, fie la locul de muncă, fie prin cursuri de reconversie profesională, pentru a dobândi noi abilități adaptate cerințelor actuale ale pieței, precum ar fi competențele de digitalizare și automatizare, sustenabilitate sau managementul resurselor umane, conform unui raport al World Economic Forum[3].
Numărul tinerilor activi pe piața muncii din România, în declin
Fenomenul de îmbătrânire a populației s-a accentuat în ultimii ani, între 2012 și 2022, vârsta medie a populației rezidente din România crescând de la 40,8 la 42,3 de ani, arată dateleInstitutului Național de Statistică. Conform estimărilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP), în următorul deceniu,România ar putea avea pe piața muncii un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani[4].
O creștere cu 10% a ponderii populației active cu vârsta de peste 60 de ani reduce cu 5,5% creșterea PIB pe cap de locuitor, mai arată raportul Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale.
În același timp, numărul tinerilor activi pe piața muncii, cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, ar putea să scadă cu 3,5% în 2035 față de nivelul din 2020, potrivit CEDEFOP.
Doar 21% dintre companiile românești investesc în formarea competențelor angajaților
Potrivit datelor Băncii Mondiale, în România doar 1% din populația cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani participă la cursuri de formare profesională, comparativ cu media europeană de 9,1%.
Pe de altă parte, doar 21% dintre companiile românești investesc în formarea competențelor angajaților adaptate cererii pieței muncii, arată aceleași date[5].
Comparativ, în Luxemburg companiile pot solicita subvenții din partea statului, pentru a acoperi un procent cuprins între 15-20% din cheltuielile anuale de formare a angajaților. Sprijinul de formare este limitat la 7 competențe, printre care digitale, limbi străine, management sau business training, se arată într-o analiză OCDE[6].
România, în primele 20 de țări la nivel global la migrația populației
O altă provocare majoră pentru piața muncii din România este fenomenul migrației. Țara noastră ocupă locul 17 la nivel global, cu peste 5.7 milioane de români care au ales să lucreze și să se stabilească în străinătate. Raportul dintre numărul emigranților români și cel al imigranților străini care s-au stabilit în România este de 6 la 1, potrivit Organizației Mondiale pentru Migrație[7].
În același timp, România importă în ultimii ani din ce în ce mai multă forță de muncă, în special din Asia. În anul 2023, doar în București și județul Ilfov lucrau aproape 30 de mii de persoane venite din Asia, cei mai mulți din Turcia, Nepal, Sri Lanka, China, India sau Bangladesh, conform datelor oficiale ale Inspectoratului General pentru Imigrări[8]. Potrivit datelor publice analizate de CES Bucharest, majoritatea activează în domenii precum construcții, HoReCa, transporturi sau retail.
Pe de altă parte, datele oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe[9] arată că cei mai mulți români din cei 5.7 milioane plecați în străinătate sunt stabiliți în țări precum Italia, Spania, Marea Britanie sau Germania și lucrează preponderent în domenii precum agricultură, vânzări, construcții, sistemul medical sau IT[10]. Printre motivele principale ale exodului românilor se numără nivelul mai crescut de remunerație în alte țări, sistemele de sănătate performante, infrastructura educațională dezvoltată, mentalitate sau condițiile climatice mai favorabile.
Educația contribuie la o mai mare productivitate, la creșterea economiei naționale, dar și la identificarea și promovarea inovației, care aduce cu sine dezvoltarea unor noi locuri de muncă mai bine plătite, conform unui alt raport OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)[11], unul dintre cele mai importante foruri interguvernamentale, la care România candidează oficial din anul 2022, dar procesul de aderare poate să dureze chiar și 4-5 ani, potrivit informațiilor apărute în spațiul public. De exemplu, în Belgia, aportul educației în economie este de 14%, arată un studiu al Jurnalului Internațional de Știință și Cercetare[12]. Practic, educația și specializarea continuă a populației active, în linie cu dezvoltarea economică și tehnologică stau la baza unei economii sănătoase și performante.
România are și una dintre cele mai reduse finanțări ale sistemului educațional din Europa, de 3,2% din PIB față de o medie europeană de 4,8%[13], iar acest lucru se reflectă în numărul din ce în ce mai scăzut al studenților și masteranzilor care urmează o formă de învățământ superior în universitățile din țară. Din 2020 până în 2022 facultățile românești au înregistrat o scădere de aproape 22.000 de tineri, arată cifrele Institutului Național de Statistică.
O platformă de analiză, cercetare și informare pentru mediul economic și societate, CES Bucharest (BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY) este o organizație independentă, înființată pentru a contribui la dezbaterea celor mai importante subiecte în România, cu obiectivul susținerii unui mediu de business competitiv și dezvoltării sociale sustenabile.
București, 31 ianuarie 2024 – Efectele recentului pachet de modificărifiscale, aderarea parțială a României la spațiul Schengen, cele patru tipuri de alegeri din acest an, digitalizarea sau reorganizarea instituțiilor publice sau o potențială nouă legislație anticorupție sunt doar câteva dintre cele mai importante evenimente care marchează major anul 2024 și care aduc un impact semnificativ asupra mediului de business privat, dar și asupra societății românești, conform unei analize BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest).
După peste un deceniu de negocieri intense, unul dintre cele mai așteptate evenimente ale anului 2024 va fi aderarea României la spațiul Schengen, așteptată în luna martie a anului curent. Este cel mai mare astfel de spațiu de liberă circulație din lume, din care fac parte 27 de țări europene, facilitând libera circulație a peste 420 de milioane de persoane[i]. Momentan, România și Bulgaria vor fi acceptate în spațiul european fără frontiere doar parțial: pe cale maritimă și aeriană, începând din data de 31 martie, conform datelor publice[ii].
Aderarea la spațiul Schengen, chiar și în formă parțială, aduce oportunități economice semnificative pentru România: va spori accesibilitatea și gradul de încredere al investitorilor străini, în același timp eficientizând transportul mărfurilor cu aeronave de tip cargo, în domenii precum cel farmaceutic, infrastructura critică (militară), e-commerce ș.a. De asemenea, Portul Constanța ar putea deveni principala poartă de acces, din estul Europei pentru mărfurile Uniunii Europeane. După declanșarea conflictului din Ucraina, traficul de marfă de la malul mării este pe un trend ascendent, iar în anul 2023 s-a înregistrat o creștere de 22,5% față de anul precedent[iii].
Într-o rezoluție a Parlamentului European se arată că țările care nu fac parte din spațiul Schengen au costuri comerciale pentru mărfuri crescute cu o rată cuprinsă între 0,4 % și 0,9 % din valoarea comercială la fiecare frontieră Schengen, în timp ce costurile aplicabile în cazul comerțului cu servicii sunt chiar mai mari: pentru întregul spațiu Schengen se ridică la sume cuprinse între 6,5-13 miliarde EUR pe an[iv].
Alegerile europarlamentare, cel mai important semnal al anului
Anul acesta, în România vor avea loc patru tipuri de alegeri și este de așteptat ca acestea să creeze un context de așteptare și de tensiune socială, care se poate amplifica având în vedere că spațiul media va fi dominat de informațiile despre alegeri, potrivit analizei CES Bucharest.
Deși alegerile europarlamentare în general nu au o miză majoră pentru populație, de data aceasta situația este diferită, având în vedere că sunt primele alegeri după o perioadă tensionată ce urmează pandemiei, conflictului din Ucraina și crizei economice. În urma acestora, pot avea loc reorganizări majore în spectrul politic, care pot alimenta starea de tensiune.
De asemenea, în contextul în care componenta de imagine a României joacă un rol esențial la nivelul Uniunii Europene, alegerile europarlamentare din 9 iunie vor determina cine sunt cei 33 de eurodeputați care vor reprezenta România în Parlamentul European pentru următorii 5 ani.
Acesta nu este doar un exercițiu democratic, ci și o oportunitate pentru orientarea deciziilor care vor determina direcția economică a țării. Stabilitatea politică și imaginea externă a României pot accelera investițiile străine, pentru a menține trendul de dezvoltare și un mediu economic prosper în România. Repartizarea fondurilor europene și a stabilirii priorităților programelor de dezvoltare pot fi influențate, de asemenea, de rezultatele alegerilor europarlamentare. Eurodeputații sunt, de asemenea, cei care stabilesc direcții pentru politicile monetare și fiscale ale Uniunii Europene, cu rol fundamental în mediul economic.
După alegerile europarlamentare este așteptată reluarea proiectului de reorganizare a instituțiilor publice, ca măsură care să contribuie la recuperarea deficitului bugetar de 20 de miliarde de lei, amânată până în data de 1 iulie 2024, după alegeri.
FMI recomandă noi modificări ale politicilor fiscale și bugetare pentru România
Raportul FMI, publicat la data de 8 decembrie 2023, subliniază reziliența economiei românești în ultimii ani, în contextul șocurilor provocate de pandemie, al conflictului din Ucraina sau al creșterii prețurilor la energie și alimente, previzionând o redresare modestă a creșterii, urmată de o revenire la ritmul său potențial pe termen mediu, sub rezerva unor riscuri substanțiale, precum o escaladare a conflictului din Ucraina, o posibilă încetinire a activității economice în Europa sau o încetinire globală abruptă. Potrivit raportului, politicile fiscale, cele de cheltuieli publice sau cele monetare sunt elemente asupra cărora trebuie acționat cu atenție, subliniind de asemenea necesitatea predictibilității politicilor fiscale și de cheltuieli pentru consolidarea fiscală necesară.
România are potențial semnificativ pentru a susține creșterea veniturilor și convergența în continuare cu Europa de Vest, iar pentru aceasta sunt necesare investiții în infrastructura fizică, precum și în oameni și educație și întărirea eficienței statului, subliniază raportul.
Punerea în aplicare a recomandărilor FMI ar putea produce noi efecte în economie. Eforturile politicilor de reducere a deficitului bugetar ar putea duce la o creștere a costurilor fiscale pentru companii și, implicit la o destabilizare a bugetelor actorilor privați, care se pot resimți ulterior asupra pieței muncii.
Mizele pentru business ale digitalizării instituțiilor
Modernizarea și digitalizarea instituțiilor a reprezentat una dintre cele mai importante priorități ale României în ultimii ani. Între proiectele anunțate încă din 2022 se numără implementarea unei platforme complexe de tip Big Data prin care să fie integrate și valorificate în termeni operaționali și analitici volume mari de date, sau proiectul SFERA, care își propune să atingă un nivel mai bun de gestionare a obligațiilor fiscale.
Sistemul E-Factura, un jalon important în alinierea României la standardele de raportare fiscală la nivel european, a generat confuzie în prima lună de la implementare, autoritățile procedând deja la corecturi și actualizări ale sistemului. Îngrijorările mediului de afaceri cu privire la buna funcționare a sistemului au fost temperate prin stabilirea datei de 1 iulie 2024 ca limită privind impunerea de sancțiuni pentru agenții economici care nu se conformează noilor standard de raportare. Totodată, mediul de afaceri a manifestat îngrijorări cu privire la gestionarea și securitatea datelor.
Implementarea fiecăruia dintre marile proiecte de digitalizare ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului de afaceri din România. Pe de o parte, companiile ar trebui să se aștepte la o mai mare transparență și la o mai bună colaborare cu autoritățile fiscale și în același timp, eforturile de combatere a evaziunii fiscale ar putea duce la o creștere a costurilor de conformare pentru companii, dar și la migrarea unor agenți economici către zonele gri ale economiei.
România are în derulare în prezent și un proiect de modernizare a sistemului vamal și implementarea vămii electronice. Astfel, potrivit anunțurilor publice, birourile vamale de frontieră vor fi dotate în următorii ani cu 26 de sisteme de scanare, Proiectul face parte din PNRR, cu o finanțare nerambursabilă de 34 de milioane de euro și este de așteptat să producă efecte în diminuarea economiei gri, care impactează în mod negativ Produsul Intern Brut, reprezintă o concurență neloială asupra mediului de business, traficul ilicit de mărfuri reprezentând de asemenea un pericol pentru siguranța consumatorilor. Prin modernizarea sistemului vamal, România își îndeplinește, de asemenea, una dintre condițiile esențiale prin care poate fi acceptată și la nivel terestru în Schengen, prin sporirea siguranței la granițele spațiului liber, mai ales în contextul unor crize majore, precum cea a migranților.
Noi politici anticorupție la nivelul UE s-ar putea transpune și în România
Comisia Europeană a publicat în luna mai 2023 un pachet de propuneri legislative împotriva corupției la nivel național și UE. Aceste propuneri includ o nouă directivă privind combaterea corupției, care ar trebui să armonizeze cadrul legal actual al UE anticorupție[v]. Propunerea de directivă se va afla pe traseul mecanismelor de decizie al UE, pe parcursul anului, fiind necesare adoptarea în Parlamentul European, aprobarea de către Consiliu, pentru ca abia apoi să se ajungă în etapa armonizării legislației interne.
Adoptarea unor noi măsuri de prevenire a corupției, concomitent cu urmărirea penală a autorilor și reducerea fenomenului infracțional al corupției ar putea genera o reducere a costurilor economice și sociale și va avea un impact pozitiv asupra economiei. În egală măsură, mediul institutional ar putea intra într-o nouă etapă a transparenței în raport cu cetățenii și mediul privat, dar și a precauției și responsabilității față de propriile acțiuni, potrivit analizei CES Bucharest.
Noi surse de capital în economie
În curând, proiectul Neptun Deep, prin care România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, este așteptat să intre în faza de dezvoltare, peste 80% din valoarea contractelor de execuţie aferente proiectului fiind deja atribuită contractorilor şi furnizorilor, potrivit comunicărilor publice. Primii metri cubi de gaze naturale vor fi extrași și livrați în rețeaua națională în anul 2027, iar estimările oficiale arată că Neptun Deep va aduce venituri bugetare estimate la 20 de miliarde de euro, contribuind de asemenea la crearea a 9.000 de noi locuri de muncă.
Avansarea șantierelor pentru autostrăzi ar putea să genereze, de asemenea, fonduri suplimentare în economie. Aproape 200 de kilometri de autostradă ar putea intra în etapa de lucrări efective în 2024, între care tronsoane precum noi loturi pe Autostrada Bucureștiului sau primul tronson din Autostrada A8.
Nu în ultimul rând, creșterile salariale din învățământ din acest an și schimbarea încadrării la nivel de venit a tuturor cadrelor didactice vor determina un efect pozitiv vizibil în sectorul bancar, practic cei peste 300.000 de angajați din sectorul educației având acces la credite imobiliare bancare.
Impactul social al evenimentelor din 2024
Pe lângă impactul asupra mediului de afaceri, evenimentele din 2024 ar putea avea și un impact social semnificativ. Modernizarea instituțiilor ar putea duce la o creștere a costurilor de conformare pentru companii, prin direcționarea unor părți de activitate către sectorul informal, ceea ce ar putea însemna o reducere a locurilor de muncă fiscalizae.
Implementarea impozitului pe cifra de afaceri ar putea avea un impact negativ asupra pensiilor. Acest lucru se datorează faptului că impozitul pe cifra de afaceri ar fi suportat de consumatori, care ar putea avea venituri mai mici. Scumpirile în lanț la produse și servicii, din cauza inflației galopante pot produce efecte negative în puterea de cumpărare a populației, cu efect în diminuarea consumului.
Totodată, cele patru rânduri de alegeri pot aduce o stare de tensiune socială, amplificată de rezultatele succesive ale acestora și de dezbaterile din spațiul public, care se va descărca în rezultatele finale din urma alegerilor.
Nu în ultimul rând, întregul context al anului va defavoriza focusul pe componenta educațională, având în vedere că celelalte priorități majore ale anului vor ocupa în întregime spațiul public. România se află printre ultimele locuri în rândul țărilor din Uniunea Europeană la acest capitol, cu una dintre cele mai mari rate ale analfabetismului funcțional: peste 40% dintre tinerii cu vârsta de 15 ani[vi]. România are la dispoziție peste 3,6 mld. EUR prin PNRR pentru dezvoltarea sistemului de învățământ, însă gradul de absorbție al acestora va fi vizibil la final de an, precum și dacă au avut loc modificări de percepție în rândul actorilor publici privind faptul că o economie competitivă, performantă, înseamnă în primul rând o țară educată.
O platformă de analiză, cercetare și informare pentru mediul economic și societate, CES Bucharest (BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY) este o organizație independentă, înființată pentru a contribui la dezbaterea celor mai importante subiecte în România, cu obiectivul susținerii unui mediu de business competitiv și dezvoltării sociale sustenabile.
