Bucharest, February 28, 2024 – Favr., the local pioneer in the production of snacks from secondary raw materials such as fruit pulp and malt from beer, has become the first snack company in Romania to calculate its carbon footprint and receive validation for the Global Carbon Point (GCP). This label provides transparent information about the environmental impact of products and services.
Five years after its launch, the innovative strategy of using secondary raw materials, derived from beverage production, has yielded tangible results: favr. products save 84 g of CO2e per 100 g of product. Favr. thus becomes the first snack company in Romania to conduct Life Cycle Assessment (LCA) of its products, highlighting its commitment to sustainability.
Alexandru Cristinoi, the founder of favr., states: “In 2018, we started with the idea that we can make better snacks for ourselves and the environment by reintroducing fruit pulp and malt from beer into the food chain, which are by-products of beverage production. Thus, we are able to offer products with significantly improved nutritional values and, at the same time, reduce the negative impact on the environment. Calculating the carbon footprint comes as a clear validation that using the remaining raw materials from the production of natural juices and beer, which would otherwise have been discarded, has a beneficial impact on the environment”.
Avoided emissions – a significant change in sustainability approach
Food waste has a significant negative impact on the planet. Food decomposition is one of the main sources of methane, a greenhouse gas that contributes over 80 times more than CO2 to climate change in a 20-year Global Warming Potential (GWP).
The avoided emissions of favr. vary depending on the content of upcycled materials, reaching on average 40% of the product’s carbon footprint, due to the transformation of fruit pulp and beer malt into ingredients and waste avoidance.
The results of favr. products should be considered in two stages. In the first stage, the total analysis of carbon emissions in all stages of the life cycle shows that over 50% of the carbon footprint derives from production, with an emphasis on energy consumption in processes such as drying and raw material acquisition.
The second stage highlights avoided emissions, with a significant impact. By locally sourcing raw materials, which were initially destined for waste, favr. does not contribute to greenhouse gas emissions. This practice generates significant avoided emissions, saving food products from degradation and reducing environmental impact.
Mathieu Gregori, founder and president of ECONOS, favr.’s partner in carbon footprint assessment, emphasizes: “We are proud to contribute to the carbon footprint assessment of favr. products, which is objective, scientific, and transparent. The approval of the third-party verification from Global Carbon Point on the first attempt proved the rigor and accuracy of our evaluations.”
Global Carbon Point – the first label in Romania providing information on product carbon footprint
Global Carbon Point is a label that certifies that the carbon footprint of a product has been calculated according to standards, with data audited by a third party with appropriate diligence. Each certified product receives a unique code. An online platform indexing all certified products is currently in development.
In addition to this notable achievement, favr. continues to strengthen its commitment to the environment and promote a sustainable model in the snack industry. Through constant innovation and partnerships with local beverage producers, favr. demonstrates not only a concern for carbon footprint but also a long-term vision of how products can be designed, manufactured, and consumed sustainably
“We aim to make favr. products available to the widest possible audience in 2024 through presence in large retail chains. We believe that success in the food industry can go hand in hand with responsibility for the planet and the community,” concluded Alexandru Cristinoi.
Favr. offers a wide range of products, from chips to granola and jelly, which can be found in stores, HoReCa, and online, in packaged and bulk versions.
About favr.
Founded in 2018, favr. is committed to creating better snacks for people and the planet. With recipes developed through proprietary methods, favr. uses secondary raw materials, giving new life to fruit pulp and malted barley. The company collaborates with local producers and promotes a 100% Romanian concept. More details about favr. are available on favr.ro.
About ECONOS Consulting
ECONOS is a consulting firm specialized in sustainable requirements for companies, focusing on analyzing and reducing the carbon footprint. The company operates the first carbon footprint assessment software specialized for large organizations in Romania, conducting a comprehensive analysis of Scope 1-2-3 carbon footprint, which becomes mandatory starting from the financial year 2024.
Cum va ajunge “România Neutră” climatic până în 2050?Anul acesta, țara noastră trebuie să reducă emisiile de CO2 din sectorul deșeurilor cu 20%
Din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) din România, 5% provin din gestionarea ineficientă a deșeurilor.
Până în anul 2025,România trebuie să reducă cu 20% cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră (GES), provenite din sectorul deșeurilor, față de valoarea din anul 2019.
În același timp, potrivit angajamentelor asumate ca parte a planului „România Neutră”*, până în 2050, țara noastră ar trebui să ajungă la neutralitate climatică. În sectorul deșeurilor, acest obiectiv se traduce prin generarea de 1.386 de kilotone de emisii de gaze cu efect de seră din deșeuri în 2050, față de 5.941 kt generate în 2019.
Potrivit ultimelor cifre ale Parlamentului European, România ocupă locul 10 în Uniunea Europeană într-un top al țărilor membre cu cele mai mari emisii de GES, cu peste 112 mii de kilotone de emisii de CO2 în anul 2019**.
București, 27 februarie 2024 – România trebuie să reducă cu 20% cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră (GES), provenită din sectorul deșeurilor, până în 2025, comparativ cu valorile din 2019, potrivit planului național “România Neutră”*. Obiectivul final este atingerea neutralității climatice până în 2050, adică reducerea cu 99% a emisiilor nete provenite din toate industriile.
În sectorul deșeurilor, în perioada 1990 – 2019, nivelul emisiilor de CO2 a crescut în mod constant cu aproape 17%. Ulterior însă, el a intrat pe un trend descendent, previziunea fiind ca, până în 2025, să scadă cu 3% față de valoarea de acum 34 de ani.
Țintele cresc însă până în 2050, când emisiile nete ar trebui să fie mai mici cu 73% față de anul 1990, anul de referință al statelor membre.
Angajamentele au fost asumate de țara noastră ca urmare a semnării Acordului de la Paris în anul 2016, alături de restul țărilor membre ale Uniunii Europene. Fiecare stat are obligația de a elabora și implementa o strategie pe cel puțin 30 de ani, privind reducerea emisiilor de gaze din toate sectoarele, inclusiv cel al deșeurilor.
Potrivit ultimelor cifre ale Parlamentului European, România ocupă locul 10 în UE într-un top al țărilor membre cu cele mai mari emisii de GES, cu peste 112 de mii de kilotone de emisii CO2 în anul 2019**. Primele locuri ale acestui clasament, cu emisii mai mari decât ale României, sunt ocupate de Germania, Anglia, Franța, Italia, Polonia, Spania, Olanda, Cehia și Belgia.
Din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) din România, 5% provin din gestionarea ineficientă a deșeurilor.
Începând cu anul 2030, companiile vor avea obligația să valorifice o cantitate de 75% dintre deșeurile de ambalaje generate, cu 10 procente mai mult decât în prezent. De asemenea, potrivit Pactului Verde European***, trebuie limitat și excesul de ambalare, iar în următorii 6 ani, toate ambalajele de pe piața Uniunii Europene trebuie să fie reutilizabile sau reciclabile, precum cele realizate din material biodegradabil, mai punctează specialiștii de la Clean Recycle.
În cazul în care România nu îndeplinește cerințele climatice, riscă amenzi și taxe de mediu mai mari impuse de Uniunea Europeană, care ar putea fi suportate tot de către companii, prin creșterea impozitelor.
„Reducerea emisiilor nete cu 3% până în 2025, comparativ cu nivelul din 1990, reprezintă o provocare majoră, deși procentul pare modest. Pentru a atinge acest obiectiv, este necesară o colaborare strânsă între autorități, populație și mediul de afaceri, precum și investiții în infrastructura de gestionare eficientă a deșeurilor. Până în 2030, emisiile nete din acest sector trebuie să scadă cu 30% față de cele din 1990, ceea ce implică un angajament ferm și o viziune pe termen lung”, declară Cosmin Monda, fondator și CEO Clean Recycle.
Pentru a-și îndeplini obiectivele de mediu în sectorul deșeurilor, țara noastră a început implementarea mai multor măsuri:
10% dintre deșeurile municipale vor fi eliminate prin depozitare până în 2035;
Până în 2030, cantitatea de deșeuri municipale va fi redusă cu 10% pe cap de locuitor, comparativ cu 2017 (de exemplu, pentru deșeuri municipale solide: de la 228 kilograme pe cap de locuitor la 204 kg/cap de locuitor);
Creșterea țintelor de reciclare pentru deșeurile de ambalaje;
Până în 2030, 20% din emisiile de metan produse de deșeurile nereciclabile vor fi folosite pentru producția de energie;
Volumul de deșeuri municipale incinerate/co-incinerate va crește la 500 de mii de tone anual.
În 2023, peste 700 de companii active în România, din portofoliul Clean Recycle, au redus emisiile de CO2 prin reciclare, cu 95 de mii de tone. Acestea au pus pe piață anul trecut 135 de mii de tone de ambalaje, din care a fost valorificată o cantitate de peste 87 de mii de tone (conform obiectivului global de reciclare a deșeurilor de ambalaje în 2023, de 65%).
Până în anul 2050, România trebuie să ajungă la neutralitate climatică, adică să își reducă cu 99% emisiile nete provenite din toate industriile, potrivit strategiei naționale*.
Uniunea Europeană este al treilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră din lume, după China și Statele Unite ale Americii.
Clean Recycle este unul dintre primii 5 jucători de pe piața locală a transferului de responsabilitate privind deșeurile de ambalaje (OIREP), preluând obligativitatea raportării, colectării și valorificării ambalajelor și deșeurilor din ambalaje puse pe piață de producători și importatori. Clean Recycle gestionează un portofoliu de peste 700 de companii care produc și pun pe piață deșeuri de ambalaje, active pe întreg teritoriul României, din domenii precum FMCG și retail, agribusiness, automotive, distribuție, producție industrială, farmaceutice ș.a.
Piața muncii din România, între îmbătrânirea populației active,lipsa investițiilor în dezvoltare de forță de muncă competitivă și exod
Până în 2030, piața locală a muncii va avea nevoie de peste 600.000 de persoane care să ocupe locuri de muncă înalt calificate. În România, doar 1% din populația cu vârsta între 25 – 64 de ani participă la cursuri de formare profesională.
În următorii 10 ani, România va avea un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani.
O creștere cu 10% a ponderii populației active cu vârsta de peste 60 de ani reduce cu 5,5% creșterea PIB pe cap de locuitor.
România, pe locul 17 la nivel global la fenomenul migrației populației.
București, 27 februarie 2024 – România se confruntă cu multiple provocări de ordin demografic, care vor impacta major piața muncii în următorii 10 ani: populația țării îmbătrânește, tinerii activi sunt din ce în ce mai puțini pe piața muncii, iar cererea pentru forța de muncă înalt calificată continuă să crească, în condițiile unei economii în plină dezvoltare, arată o analiză BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest). Până în 2030, România va avea nevoie de peste 600.000 de persoane care să ocupe locuri de muncă înalt calificate și, în același timp, în următorul deceniu, fenomenul îmbătrânirii se va accentua: țara noastră va avea un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani.
Astfel, potrivit datelor Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS) analizate de CES Bucharest, până în 2030, ocupațiile care necesită forță de muncă înalt calificată precum specialiști în domeniul IT, juridic sau în domeniul sănătății, vor înregistra creșteri ale cererii cu 624 de mii de persoane[1](în medie, 100.000 persoane/ an), în condițiile în care facultățile de profil din țară, atât cele de stat cât și cele private (Facultățile de Politehnică, Facultățile de Administrație, Afaceri și Drept sau Facultățile de Medicină), furnizează cumulat, anual, un număr total de doar 40 de mii de absolvenți ai acestora, potrivit unei estimări realizate de CES Bucharest pe baza datelor Institutului Național de Statistică[2].
În același timp, tot până în 2030, cererea pentru persoane cu nivel mediu și redus de calificare va înregistra o scădere accentuată, cu peste 400.000 de persoane, potrivit INCSMPS. Pentru a rămâne competitive pe piața muncii, acestea ar trebui să se respecializeze, fie la locul de muncă, fie prin cursuri de reconversie profesională, pentru a dobândi noi abilități adaptate cerințelor actuale ale pieței, precum ar fi competențele de digitalizare și automatizare, sustenabilitate sau managementul resurselor umane, conform unui raport al World Economic Forum[3].
Numărul tinerilor activi pe piața muncii din România, în declin
Fenomenul de îmbătrânire a populației s-a accentuat în ultimii ani, între 2012 și 2022, vârsta medie a populației rezidente din România crescând de la 40,8 la 42,3 de ani, arată dateleInstitutului Național de Statistică. Conform estimărilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP), în următorul deceniu,România ar putea avea pe piața muncii un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani[4].
O creștere cu 10% a ponderii populației active cu vârsta de peste 60 de ani reduce cu 5,5% creșterea PIB pe cap de locuitor, mai arată raportul Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale.
În același timp, numărul tinerilor activi pe piața muncii, cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, ar putea să scadă cu 3,5% în 2035 față de nivelul din 2020, potrivit CEDEFOP.
Doar 21% dintre companiile românești investesc în formarea competențelor angajaților
Potrivit datelor Băncii Mondiale, în România doar 1% din populația cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani participă la cursuri de formare profesională, comparativ cu media europeană de 9,1%.
Pe de altă parte, doar 21% dintre companiile românești investesc în formarea competențelor angajaților adaptate cererii pieței muncii, arată aceleași date[5].
Comparativ, în Luxemburg companiile pot solicita subvenții din partea statului, pentru a acoperi un procent cuprins între 15-20% din cheltuielile anuale de formare a angajaților. Sprijinul de formare este limitat la 7 competențe, printre care digitale, limbi străine, management sau business training, se arată într-o analiză OCDE[6].
România, în primele 20 de țări la nivel global la migrația populației
O altă provocare majoră pentru piața muncii din România este fenomenul migrației. Țara noastră ocupă locul 17 la nivel global, cu peste 5.7 milioane de români care au ales să lucreze și să se stabilească în străinătate. Raportul dintre numărul emigranților români și cel al imigranților străini care s-au stabilit în România este de 6 la 1, potrivit Organizației Mondiale pentru Migrație[7].
În același timp, România importă în ultimii ani din ce în ce mai multă forță de muncă, în special din Asia. În anul 2023, doar în București și județul Ilfov lucrau aproape 30 de mii de persoane venite din Asia, cei mai mulți din Turcia, Nepal, Sri Lanka, China, India sau Bangladesh, conform datelor oficiale ale Inspectoratului General pentru Imigrări[8]. Potrivit datelor publice analizate de CES Bucharest, majoritatea activează în domenii precum construcții, HoReCa, transporturi sau retail.
Pe de altă parte, datele oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe[9] arată că cei mai mulți români din cei 5.7 milioane plecați în străinătate sunt stabiliți în țări precum Italia, Spania, Marea Britanie sau Germania și lucrează preponderent în domenii precum agricultură, vânzări, construcții, sistemul medical sau IT[10]. Printre motivele principale ale exodului românilor se numără nivelul mai crescut de remunerație în alte țări, sistemele de sănătate performante, infrastructura educațională dezvoltată, mentalitate sau condițiile climatice mai favorabile.
Educația contribuie la o mai mare productivitate, la creșterea economiei naționale, dar și la identificarea și promovarea inovației, care aduce cu sine dezvoltarea unor noi locuri de muncă mai bine plătite, conform unui alt raport OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)[11], unul dintre cele mai importante foruri interguvernamentale, la care România candidează oficial din anul 2022, dar procesul de aderare poate să dureze chiar și 4-5 ani, potrivit informațiilor apărute în spațiul public. De exemplu, în Belgia, aportul educației în economie este de 14%, arată un studiu al Jurnalului Internațional de Știință și Cercetare[12]. Practic, educația și specializarea continuă a populației active, în linie cu dezvoltarea economică și tehnologică stau la baza unei economii sănătoase și performante.
România are și una dintre cele mai reduse finanțări ale sistemului educațional din Europa, de 3,2% din PIB față de o medie europeană de 4,8%[13], iar acest lucru se reflectă în numărul din ce în ce mai scăzut al studenților și masteranzilor care urmează o formă de învățământ superior în universitățile din țară. Din 2020 până în 2022 facultățile românești au înregistrat o scădere de aproape 22.000 de tineri, arată cifrele Institutului Național de Statistică.
O platformă de analiză, cercetare și informare pentru mediul economic și societate, CES Bucharest (BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY) este o organizație independentă, înființată pentru a contribui la dezbaterea celor mai importante subiecte în România, cu obiectivul susținerii unui mediu de business competitiv și dezvoltării sociale sustenabile.
București, 31 ianuarie 2024 – Efectele recentului pachet de modificărifiscale, aderarea parțială a României la spațiul Schengen, cele patru tipuri de alegeri din acest an, digitalizarea sau reorganizarea instituțiilor publice sau o potențială nouă legislație anticorupție sunt doar câteva dintre cele mai importante evenimente care marchează major anul 2024 și care aduc un impact semnificativ asupra mediului de business privat, dar și asupra societății românești, conform unei analize BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest).
După peste un deceniu de negocieri intense, unul dintre cele mai așteptate evenimente ale anului 2024 va fi aderarea României la spațiul Schengen, așteptată în luna martie a anului curent. Este cel mai mare astfel de spațiu de liberă circulație din lume, din care fac parte 27 de țări europene, facilitând libera circulație a peste 420 de milioane de persoane[i]. Momentan, România și Bulgaria vor fi acceptate în spațiul european fără frontiere doar parțial: pe cale maritimă și aeriană, începând din data de 31 martie, conform datelor publice[ii].
Aderarea la spațiul Schengen, chiar și în formă parțială, aduce oportunități economice semnificative pentru România: va spori accesibilitatea și gradul de încredere al investitorilor străini, în același timp eficientizând transportul mărfurilor cu aeronave de tip cargo, în domenii precum cel farmaceutic, infrastructura critică (militară), e-commerce ș.a. De asemenea, Portul Constanța ar putea deveni principala poartă de acces, din estul Europei pentru mărfurile Uniunii Europeane. După declanșarea conflictului din Ucraina, traficul de marfă de la malul mării este pe un trend ascendent, iar în anul 2023 s-a înregistrat o creștere de 22,5% față de anul precedent[iii].
Într-o rezoluție a Parlamentului European se arată că țările care nu fac parte din spațiul Schengen au costuri comerciale pentru mărfuri crescute cu o rată cuprinsă între 0,4 % și 0,9 % din valoarea comercială la fiecare frontieră Schengen, în timp ce costurile aplicabile în cazul comerțului cu servicii sunt chiar mai mari: pentru întregul spațiu Schengen se ridică la sume cuprinse între 6,5-13 miliarde EUR pe an[iv].
Alegerile europarlamentare, cel mai important semnal al anului
Anul acesta, în România vor avea loc patru tipuri de alegeri și este de așteptat ca acestea să creeze un context de așteptare și de tensiune socială, care se poate amplifica având în vedere că spațiul media va fi dominat de informațiile despre alegeri, potrivit analizei CES Bucharest.
Deși alegerile europarlamentare în general nu au o miză majoră pentru populație, de data aceasta situația este diferită, având în vedere că sunt primele alegeri după o perioadă tensionată ce urmează pandemiei, conflictului din Ucraina și crizei economice. În urma acestora, pot avea loc reorganizări majore în spectrul politic, care pot alimenta starea de tensiune.
De asemenea, în contextul în care componenta de imagine a României joacă un rol esențial la nivelul Uniunii Europene, alegerile europarlamentare din 9 iunie vor determina cine sunt cei 33 de eurodeputați care vor reprezenta România în Parlamentul European pentru următorii 5 ani.
Acesta nu este doar un exercițiu democratic, ci și o oportunitate pentru orientarea deciziilor care vor determina direcția economică a țării. Stabilitatea politică și imaginea externă a României pot accelera investițiile străine, pentru a menține trendul de dezvoltare și un mediu economic prosper în România. Repartizarea fondurilor europene și a stabilirii priorităților programelor de dezvoltare pot fi influențate, de asemenea, de rezultatele alegerilor europarlamentare. Eurodeputații sunt, de asemenea, cei care stabilesc direcții pentru politicile monetare și fiscale ale Uniunii Europene, cu rol fundamental în mediul economic.
După alegerile europarlamentare este așteptată reluarea proiectului de reorganizare a instituțiilor publice, ca măsură care să contribuie la recuperarea deficitului bugetar de 20 de miliarde de lei, amânată până în data de 1 iulie 2024, după alegeri.
FMI recomandă noi modificări ale politicilor fiscale și bugetare pentru România
Raportul FMI, publicat la data de 8 decembrie 2023, subliniază reziliența economiei românești în ultimii ani, în contextul șocurilor provocate de pandemie, al conflictului din Ucraina sau al creșterii prețurilor la energie și alimente, previzionând o redresare modestă a creșterii, urmată de o revenire la ritmul său potențial pe termen mediu, sub rezerva unor riscuri substanțiale, precum o escaladare a conflictului din Ucraina, o posibilă încetinire a activității economice în Europa sau o încetinire globală abruptă. Potrivit raportului, politicile fiscale, cele de cheltuieli publice sau cele monetare sunt elemente asupra cărora trebuie acționat cu atenție, subliniind de asemenea necesitatea predictibilității politicilor fiscale și de cheltuieli pentru consolidarea fiscală necesară.
România are potențial semnificativ pentru a susține creșterea veniturilor și convergența în continuare cu Europa de Vest, iar pentru aceasta sunt necesare investiții în infrastructura fizică, precum și în oameni și educație și întărirea eficienței statului, subliniază raportul.
Punerea în aplicare a recomandărilor FMI ar putea produce noi efecte în economie. Eforturile politicilor de reducere a deficitului bugetar ar putea duce la o creștere a costurilor fiscale pentru companii și, implicit la o destabilizare a bugetelor actorilor privați, care se pot resimți ulterior asupra pieței muncii.
Mizele pentru business ale digitalizării instituțiilor
Modernizarea și digitalizarea instituțiilor a reprezentat una dintre cele mai importante priorități ale României în ultimii ani. Între proiectele anunțate încă din 2022 se numără implementarea unei platforme complexe de tip Big Data prin care să fie integrate și valorificate în termeni operaționali și analitici volume mari de date, sau proiectul SFERA, care își propune să atingă un nivel mai bun de gestionare a obligațiilor fiscale.
Sistemul E-Factura, un jalon important în alinierea României la standardele de raportare fiscală la nivel european, a generat confuzie în prima lună de la implementare, autoritățile procedând deja la corecturi și actualizări ale sistemului. Îngrijorările mediului de afaceri cu privire la buna funcționare a sistemului au fost temperate prin stabilirea datei de 1 iulie 2024 ca limită privind impunerea de sancțiuni pentru agenții economici care nu se conformează noilor standard de raportare. Totodată, mediul de afaceri a manifestat îngrijorări cu privire la gestionarea și securitatea datelor.
Implementarea fiecăruia dintre marile proiecte de digitalizare ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului de afaceri din România. Pe de o parte, companiile ar trebui să se aștepte la o mai mare transparență și la o mai bună colaborare cu autoritățile fiscale și în același timp, eforturile de combatere a evaziunii fiscale ar putea duce la o creștere a costurilor de conformare pentru companii, dar și la migrarea unor agenți economici către zonele gri ale economiei.
România are în derulare în prezent și un proiect de modernizare a sistemului vamal și implementarea vămii electronice. Astfel, potrivit anunțurilor publice, birourile vamale de frontieră vor fi dotate în următorii ani cu 26 de sisteme de scanare, Proiectul face parte din PNRR, cu o finanțare nerambursabilă de 34 de milioane de euro și este de așteptat să producă efecte în diminuarea economiei gri, care impactează în mod negativ Produsul Intern Brut, reprezintă o concurență neloială asupra mediului de business, traficul ilicit de mărfuri reprezentând de asemenea un pericol pentru siguranța consumatorilor. Prin modernizarea sistemului vamal, România își îndeplinește, de asemenea, una dintre condițiile esențiale prin care poate fi acceptată și la nivel terestru în Schengen, prin sporirea siguranței la granițele spațiului liber, mai ales în contextul unor crize majore, precum cea a migranților.
Noi politici anticorupție la nivelul UE s-ar putea transpune și în România
Comisia Europeană a publicat în luna mai 2023 un pachet de propuneri legislative împotriva corupției la nivel național și UE. Aceste propuneri includ o nouă directivă privind combaterea corupției, care ar trebui să armonizeze cadrul legal actual al UE anticorupție[v]. Propunerea de directivă se va afla pe traseul mecanismelor de decizie al UE, pe parcursul anului, fiind necesare adoptarea în Parlamentul European, aprobarea de către Consiliu, pentru ca abia apoi să se ajungă în etapa armonizării legislației interne.
Adoptarea unor noi măsuri de prevenire a corupției, concomitent cu urmărirea penală a autorilor și reducerea fenomenului infracțional al corupției ar putea genera o reducere a costurilor economice și sociale și va avea un impact pozitiv asupra economiei. În egală măsură, mediul institutional ar putea intra într-o nouă etapă a transparenței în raport cu cetățenii și mediul privat, dar și a precauției și responsabilității față de propriile acțiuni, potrivit analizei CES Bucharest.
Noi surse de capital în economie
În curând, proiectul Neptun Deep, prin care România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, este așteptat să intre în faza de dezvoltare, peste 80% din valoarea contractelor de execuţie aferente proiectului fiind deja atribuită contractorilor şi furnizorilor, potrivit comunicărilor publice. Primii metri cubi de gaze naturale vor fi extrași și livrați în rețeaua națională în anul 2027, iar estimările oficiale arată că Neptun Deep va aduce venituri bugetare estimate la 20 de miliarde de euro, contribuind de asemenea la crearea a 9.000 de noi locuri de muncă.
Avansarea șantierelor pentru autostrăzi ar putea să genereze, de asemenea, fonduri suplimentare în economie. Aproape 200 de kilometri de autostradă ar putea intra în etapa de lucrări efective în 2024, între care tronsoane precum noi loturi pe Autostrada Bucureștiului sau primul tronson din Autostrada A8.
Nu în ultimul rând, creșterile salariale din învățământ din acest an și schimbarea încadrării la nivel de venit a tuturor cadrelor didactice vor determina un efect pozitiv vizibil în sectorul bancar, practic cei peste 300.000 de angajați din sectorul educației având acces la credite imobiliare bancare.
Impactul social al evenimentelor din 2024
Pe lângă impactul asupra mediului de afaceri, evenimentele din 2024 ar putea avea și un impact social semnificativ. Modernizarea instituțiilor ar putea duce la o creștere a costurilor de conformare pentru companii, prin direcționarea unor părți de activitate către sectorul informal, ceea ce ar putea însemna o reducere a locurilor de muncă fiscalizae.
Implementarea impozitului pe cifra de afaceri ar putea avea un impact negativ asupra pensiilor. Acest lucru se datorează faptului că impozitul pe cifra de afaceri ar fi suportat de consumatori, care ar putea avea venituri mai mici. Scumpirile în lanț la produse și servicii, din cauza inflației galopante pot produce efecte negative în puterea de cumpărare a populației, cu efect în diminuarea consumului.
Totodată, cele patru rânduri de alegeri pot aduce o stare de tensiune socială, amplificată de rezultatele succesive ale acestora și de dezbaterile din spațiul public, care se va descărca în rezultatele finale din urma alegerilor.
Nu în ultimul rând, întregul context al anului va defavoriza focusul pe componenta educațională, având în vedere că celelalte priorități majore ale anului vor ocupa în întregime spațiul public. România se află printre ultimele locuri în rândul țărilor din Uniunea Europeană la acest capitol, cu una dintre cele mai mari rate ale analfabetismului funcțional: peste 40% dintre tinerii cu vârsta de 15 ani[vi]. România are la dispoziție peste 3,6 mld. EUR prin PNRR pentru dezvoltarea sistemului de învățământ, însă gradul de absorbție al acestora va fi vizibil la final de an, precum și dacă au avut loc modificări de percepție în rândul actorilor publici privind faptul că o economie competitivă, performantă, înseamnă în primul rând o țară educată.
O platformă de analiză, cercetare și informare pentru mediul economic și societate, CES Bucharest (BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY) este o organizație independentă, înființată pentru a contribui la dezbaterea celor mai importante subiecte în România, cu obiectivul susținerii unui mediu de business competitiv și dezvoltării sociale sustenabile.
Case Study Auchan Romania: Personal Sustainability Program (PSP)
Project strategy
Built in the form of an effort to mobilize employees to get actively involved in projects supporting local communities, the PSP program aims to become a source of inspiration for Auchan store customers as well, thus contributing to supporting social causes, as well as reducing the effects caused by climate problems, food waste and the excessive use of plastic.
Objectives
The Personal Sustainability Program (PSP) was launched by Auchan Romania in 2020 as the first action under the #nuepreatârziu umbrella and offers all its more than 7,000 employees the opportunity to get involved in various sustainability and social responsibility actions.
PSP program supports 4 causes:
• Environmental Protection
• Healthy food
• Social solidarity
• Food solidarity
PSP was created out of the desire to highlight the responsible actions already carried out by Auchan employees, both in their personal lives and through involvement in the company’s projects, over the years. Following their mobilization, we decided that this internal program can become a source of collective transformation for a more sustainable future and inspiration for our customers as well.
Business Alignment
The project involves encouraging the development of social and sustainability activities or participating in those organized by the company. Auchan supports the principle of volunteering and makes available to employees various actions in which they can participate and carry out “CSR Days”, as they are called internally.
At the same time, for customers, Auchan distributes informative materials in the digital space about tips and tricks for managing leftover food; healthy recipes and information about organic, sustainable or local products. The company also encourages customers and employees to participate in the CSR and sustainability actions and campaigns that they organize, such as Food Day, blood donation actions in stores and in the headquarters, planting or various commercial campaigns.
Statistics
Human activity generates effects on nature and these can be seen more and more in recent decades and include the degradation of agricultural land, air pollution, water contamination and climate change.
According to the National Footprint and Biocapacity Accounts (NFA) and the UN, humanity currently uses 75% more than what the planet’s ecosystems can regenerate. Thus, Auchan Romania aims to fight to limit these effects. That is why, in 2022, most of the PSP actions carried out at local and national level had as their main goal the reduction of carbon emissions and the protection of the environment.
According to World Bank, 2018, 4 out of 10 children in Romania come from poor families. Auchan fights to reduce social inequalities and reduce poverty. Through the PSP project, Auchan supports the programs of the Habitat for Humanity Association through which children and their families are supported in the fight against poverty, by building them decent homes in Berceni commune in Prahova County. Each additional year of schooling lowers the risk of poverty. In 2020, within PSP, colleagues from the Central Services and stores voluntarily participated in the construction of humanitarian houses, thus realizing „CSR days” and supporting the noble goal of the project.
Impact and Results
We quantify monthly the responsible actions that Auchan employees record, in the form of “CSR days” after carrying out activities, and we also keep track of colleagues who have been involved in donation actions, volunteering, blood donation, greening, etc. We are happy to see that last year we recorded 6,450 “CSR days” carried out by Auchan employees all over the country, and more than half of them participated in sustainability and social responsibility actions.
Communicating the Project
The Personal Sustainability Program benefited from extensive communication on all Auchan communication channels, both externally (on www.auchan.ro and the Facebook & LinkedIn pages) and internally, on the intranet portal, the employees’ internal Facebook page, email directly, posters in stores and headquarters.
The employees were very excited about the new project and enthusiastically participated in the PSP actions, as evidenced by the 6,450 CSR days accumulated during the past year.
– Rapoartele acestora au fost analizate pe baza Romania Corporate Sustainability & Transparency Index 2023 –
Companiile din România care au adoptat și raportat transparent cele mai bune practici din domeniul sustenabilității au fost anuntațe marți, 19 decembrie, la București, în cadrul celei de-a opta ediții a evenimentului Best Practices in Corporate Sustainability.
Ediția din acest an, organizată de agenția The Azores Sustainability & CSR Services și găzduită de Teodora Tompea, s-a desfășurat sub sloganul Sustainability is Unstoppable. So are you! și a reprezentat cea mai importantă evaluare a domeniului sustenabilității și responsabilităţii corporative din România.
Agenția The Azores Sustainability & CSR Services a analizat rapoartele de sustenabilitate ale marilor companii din România, cu minimum 500 de angajați, depuse pentru exercițiul financiar 2022. Rapoartele au fost evaluate pe baza unui scorecard (tabel de punctaj) cu 11 categorii, 78 de indicatori de sustenabilitate și 201 datapoints, și reflectă strategia și obiectivele de sustenabilitate, precum și impactul pe care companiile îl au din punct de vedere economic, de mediu și social.
În urma amplei analize, 24 de companii din România au îndeplinit cele mai multe criterii conform Romania Corporate Sustainability & Transparency Index.
Gold Recognition a fost oferit companiilor Coca-Cola HBC România (care a acumulat 97 de puncte), Kaufland România (93 de puncte), Banca Transilvania (93 de puncte), Greenpoint Management (93 de puncte), Autonom Services (92 de puncte), Antibiotice (90 de puncte), Raiffeisen Bank (90 de puncte), Romgaz (88 de puncte), Romstal (87 de puncte) și Autoklass (86 de puncte).
În categoria Silver Recognition s-au încadrat Penny România (84 de puncte), One United Properties (82 de puncte), Teraplast (82 de puncte), Orange România (82 de puncte), LIDL România (79 de puncte), Groupama Asigurări (75 de puncte), Auchan România (73 de puncte), Adrem (73 de puncte), Transelectrica (67 de puncte) și Roca Industry (66 de puncte).
La Bronze Recognition au fost incluse Regina Maria (63 de puncte), Omniasig (54 de puncte), Transavia (53 de puncte) și Nuclearelectrica (51 de puncte).
Rapoartele companiilor au fost analizate luând în calcul 78 de indicatori încadrați în 11 categorii: guvernanță corporativă, diversitate, impact economic, schimbări climatice, mediul înconjurător, drepturile omului și politica anti-corupție, angajator responsabil, produse și marketing responsabil, investiții în comunități, lanțul de aprovizionare și aspecte materiale.
Alina Liciu, Managing Partner The Azores Sustainability & CSR Services, explică mecanismul prin care a fost implementat Romania Corporate Sustainability & Transparency Index 2023.
”Rapoartele companiilor au fost evaluate pe baza unui scorecard (tabel de punctaj) cu 11 categorii, 78 de indicatori de sustenabilitate și 201 datapoints. Pentru fiecare indicator inclus în cele 11 sectiuni, punctajul maxim acordat a fost de 4 puncte și este obținut în condițiile în care compania a comunicat atât informații textuale despre politica, analiza riscurilor sau sistemele de management cu privire la dezvoltarea durabilă, cât și informații despre rezultatele obținute, folosind indicatori de performanță cantitativi. Punctajul pentru anumiți indicatori, marcați în fișa de evaluare ca fiind opționali, este calculat în funcție de relevanță pentru industria din care face parte compania. Astfel, dacă cel puțin o companie din industria respectivă a publicat informatii despre acel indicator, această companie primește de la 1 punct până la 4 puncte, în funcție de informațiile oferite, iar companiile care nu au publicat date nu primesc puncte, deci sunt depunctate când se calculează punctajul final. Dacă nicio companie din industria respectivă nu a publicat date, indicatorul nu se ia în calcul pentru punctajul final și nicio companie nu este astfel depunctată”, explică Alina Liciu.
Ce scoring au avut companiile și unde au excelat
GOLD RECOGNITION
COCA-COLA HBC ROMÂNIA (97 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2011
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Și-a propus ca, până în 2030, pornind de la un obieciv bazat pe știință, să reducă emisiile generate de lanțul de valoare cu 25%, la care se adaugă o reducere suplimentară de 50% în următorul deceniu.
KAUFLAND ROMÂNIA (93 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Și-a fixat obiectivul de a deveni cea mai accesibilă și comodă destinație pentru reciclare din România. Campania Tricoul de Uriaș a adus României un loc în Guinness World Records.
BANCA TRANSILVANIA (93 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2020
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. În noiembrie, a lansat prima emisiune de obligațiuni cu o etichetă de tip ESG, cu o componentă de social (minim 50%) și o componentă verde.
GREENPOINT MANAGEMENT (93 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Derulează mai multe campanii de informare, conştientizare și educare a populației privind colectarea separată a deșeurilor, unul dintre proiecte fiind „Străzi deschise”
AUTONOM SERVICES (92 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2022
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului și standardul aplicabil din industrie SASB (Sustainability Accounting Standard Board). În 2022, a aderat la UN Global Compact.
ANTIBIOTICE (90 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2018
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Compania se concentrează pe redefinirea Sistemului de Management Integrat pentru susținerea sustenabilității afacerii.
RAIFFEISEN BANK (90 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2009
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. 673 de milioane de euro este valoarea nominală cumulată din obligațiuni verzi și de sustenabilitate în ultimii doi ani.
ROMGAZ (88 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2017
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Dezvoltă portofoliul de resurse cu accent pe atenuarea efectelor generate de schimbările climatice.
ROMSTAL (87 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Se concentrează pe a oferi clienților produse inovative care să ajute la reducerea consumurilor și a amprentei de carbon.
AUTOKLASS (86 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2020
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Sucursalele Autoklass trec printr-un proces periodic de auditare care evaluează corectitudinea selectării deșeurilor și predarea acestora în conformitate cu legislația în vigoare.
SILVER RECOGNITION
PENNY ROMÂNIA (84 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2018
Raportul a fost realizat urmărind cadrele de raportare SASB (Sustainability Accounting Standards Board) din industria specifică Food Retail & Distributor Industry și metodologia propusă de standardele GRI – Global Reporting Initiative 2021.
ORANGE ROMÂNIA (82 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Se angajează să reducă inegalitățile legate de accesarea sau utilizarea echipamentelor și serviciilor digitale, promovând în același timp conectivitatea, incluziunea și dezvoltarea competențelor
ONE UNITED PROPERTIES (82 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2022
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. În 2022, compania și-a măsurat pentru prima dată amprenta de CO2, cu scopul de a implementa monitorizarea anuală riguroasă și eforturile de reducere a acesteia.
TERAPLAST (82 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului si ține cont și de cadrul de raportare Sustainability Accounting Standards Board.
LIDL ROMÂNIA (79 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2016
Raportul este realizat în conformitate cu GRI și este auditat la nivel local.
94.960 de tone de fructe și legume românești achiziționate de la furnizori locali.
GROUPAMA ASIGURĂRI (75 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2018
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Susţine industria cinematografică ca una dintre direcţiile principale de sponsoring.
AUCHAN ROMÂNIA (73 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate de trei ani.
A utilizat standardul GRI, opțiunea Core pentru elaborarea raportului. A implementat zone „zero risipă” în toate tipurile de magazine Auchan.
ADREM (73 de puncte)
Este al patrulea raport de sustenabilitate al Grupului ADREM.
GRI a analizat Content Index-ul si a confirmat ca raportul este prezentat în concordanță cu standardele.
TRANSELECTRICA (67 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019.
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Pune accent pe inovație pentru trecerea la energie verde.
ROCA INDUSTRY (66 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2023
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului.
Investiții în panouri fotovoltaice și alte surse de energie regenerabilă.
BRONZE RECOGNITION
REGINA MARIA (63 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2020.
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Unul dintre pilonii strategici de dezvoltare ai REGINA MARIA este digitalizarea.
OMNIASIG (54 de puncte)
Au luat în considerare, pe lângă prevederile legale, bunele practici stabilite în cadrul Grupului Vienna Insurance Group (VIG).
Transformarea digitală este una dintre prioritățile OMNIASIG.
TRANSAVIA (53 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Au investiii masive în energie verde.
NUCLEARELECTRICA (51 de puncte)
Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019
A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului, suplimentul specific sectorului de energie și sectorului de producție din surse nucleare
Speakeri cu greutate în cadrul conferinței Best Practices in Corporate Sustainability 2023
Conferința Best Practices in Corporate Sustainability, desfășurată anul acesta sub sloganul Sustainability is Unstoppable. So are you!, a inclus prezentări ale reprezentanților unor instituții, companii și agenții cu renume: László Borbély (Consilier de Stat la Cabinetul Prim-Ministrului și coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă), Andrei Dinescu (Deputy CEO, GreenPoint Management), Alice Nichita (Coca-Cola HBC România), Valer Hancaș (Kaufland România), Andreea Ghiocel (The CSR Agency), Zuzanna Kurek (One United Properties), Ana Cocîrlea (Corporate Sustanability & ESG Raiffeisen Bank), Corina Radu (B Leader, Impact Market România) și Alina Liciu (The Azores Sustainability & CSR Services).
Ce este Romania CST Index
Romania CST Index este o analiză complexă, unică în România, prin care sunt evaluați indicatorii de sustenabilitate ai companiilor din perspectiva nivelului de performanță și transparență în domenii precum schimbări climatice, guvernanță, politici privind diversitatea și anticorupția, responsabilitatea față de angajați, marketing responsabil sau lanț valoric.
Un index al sustenabilității corporative este util din mai multe motive, deoarece oferă o modalitate structurată și standardizată de a evalua performanța de sustenabilitate a companiilor în funcție de industrie.
”Pe lângă faptul că o companie poate să își compare nivelul de raportare în funcție de standardele internaționale din domeniu, aceasta poate să își compare performanța și nivelul de transparență cu alți jucători din industrie și cu cei considerați top performeri. Investitorii iau și ei în considerare din ce în ce mai mult factorii de mediu, sociali și de guvernanță (ESG) în procesele de luare a deciziilor. Un index de sustenabilitate poate ghida deciziile acestora de a investi, oferind acces la informații concise privind managementul și performanța ESG. În plus, indexul pune accent și pe creșterea nivelului de transparență privind un număr mare de indicatori de sustenabilitate”, încheie Alina Liciu, Managing Partner The Azores.
Scorecard-ul utilizat pentru Romania Corporate Sustainability & Transparency Index este un instrument de evaluare aliniat la cele mai importante standarde sau referințe internaționale din domeniul sustenabilității corporative și responsabilității sociale:
· Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU (ODD);
· Business for Societal Impact (cunoscut anterior ca LBG).
Punctajul final al fiecărei companii este ponderat în funcție de industrie, astfel încât la final obținem un procent (nu o adunare de puncte), iar metodologia este aliniată la practicile internaționale.
Rapoartele, obligatorii pentru mai multe firme, de la 1 ianuarie 2025
De la 1 ianuarie 2025 raportul de sustenabilitate va fi obligatoriu pentru și mai multe firme, odată cu noua directivă UE. Astfel, începând cu anul viitor, companiile aflate sub incidența Non-Financial Reporting Directive (NFRD) vor fi nevoite sa înceapă colectarea informațiilor conform noii Corporate Sustainability Reporting Directive (CSRD) care crește gradul de complexitate al unui raport de sustenabilitate. Rapoartele pregătite astfel vor fi publicate începând cu 2025. Mai mult, pentru anul financiar 2025, toate companiile care îndeplinesc cel puțin două din următoarele trei criterii – au peste 250 de angajați, au o cifră de afaceri de 40 de milioane de euro și/sau active totale de 20 de milioane de euro – vor avea obligația de a pregăti un raport de sustenabilitate.
“Noua Directivă UE privind Raportarea Sustenabilității Corporative (CSRD) modifică actuala Directivă de Raportare Nefinanciară (NFRD) și este aplicabilă unui număr mai mare de entități europene, care vor avea obligativitatea de a raporta conform unor standarde comune la nivelul UE (European Sustainability Reporting Standards – ESRS), începand cu 1 ianuarie 2025 (pentru anul 2024). În plus, rapoartele vor avea nevoie de un audit de specialitate, iar indicatorii de sustenabilitate trebuie să fie etichetați digital pentru a putea fi găsiți ușor de motoarele de căutare”, spune Alina Liciu, Managing Partner The Azores.
The Azores Sustainability & CSR Services este o agenţie de consultanță in sustenabilitate, înființată în 2013, cu scopul de a sprijini companiile din România privind integrarea sustenabilității corporative în strategia de business. The Azores Sustainability & CSR Services are o abordare axată pe rezultate pe termen lung, utilizarea tehnologiei IT pentru un nivel ridicat de acuratețe a indicatorilor de sustenabilitate și analize/research care să sprijine decidenții din companii în definirea strategiei de sustenabilitate corporativă.
Cel mai important și complex proiect al agenției este Romania CST Index, în trecut denumit Romania CSR Index, ranking lansat în 2016 şi care este singurul din România care evaluează indicatorii de sustenabilitate ai companiilor: informaţii despre managementul sustenabilității, impactul economic, de mediu şi social. Indexul este lansat în fiecare an în cadrul conferinţei Best Practices in Corporate Sustainability.
În 2019, agenția a lansat Community Index, cel mai cuprinzător ranking al proiectelor corporate de investiții în comunități și un centralizator al celor mai bune campanii de CSR derulate în fiecare an de companiile din România. Rezultatele ranking-ului, împreună cu studii de caz şi interviuri ale unor experţi naţionali şi internaţionali sunt prezentate în fiecare an în Community Index Magazine, singurul anuar bilingv dedicat investițiilor în comunități derulate de companiile din România.
CASE STUDY: THE GIANT SHIRT, Kaufland Romania in partnership with 11even Association
Project strategy
„A small PET for man, a Giant T-shirt for mankind” – this was the motto of the recycling promotion project, started by the 11even Association, with the support of Kaufland Romania and the Romanian Rugby Federation, through which the organizers proposed to achieve a Guinness World Record for the largest T-shirt in the world, made entirely of recycled plastic fabric, derived from the recovery of over 250,000 PETs.
Objectives
The record for „The world’s largest recycled plastic T-shirt” was certified by Guinness World Records on International Earth Day, celebrated on April 22nd, at the Arch of Triumph rugby stadium in Bucharest, in the presence of 1,500 spectators. The Giant’s T-shirt weighed about 4 tons and was similar in size to a rugby field, measuring 108.96 meters long and 73.48 meters wide.
default
Alignment to business
For Kaufland Romania, a business objective is to collect as many recyclable containers as possible at the separate collection machines, and this was the basis of the mechanism for the „Giant T-shirt” campaign, which thus developed a creative idea to encourage recycling and learning responsible behaviors. Moreover, the campaign was also a form of testing the collection capacity of the devices, in order to prepare for the implementation of the Guarantee-Return System.
Impact and Results
The „Giant T-shirt” initiative was designed from the very beginning on sustainable principles, with the objectives of encouraging the separate collection and recycling of plastic waste, and citizens from all over the country responded positively to the invitation to recycle. In the collection campaign, more than 500,000 PETs were deposited at the machines in Kaufland stores, double the amount needed to make the T-shirt. Moreover, more than 3,000 people and 132 other sports teams registered on www.tricoudeurias.ro, for the raffle with prizes offered by the organizers.
In addition, over 12,000 T-shirts for adults and children were produced from the material used for the Giant T-Shirt, most of which were donated throughout the year during the Bucurie în Mișcare events, one of the most important programs to promote sport movement in Romania, organized by the 11even Association, with the support of Kaufland Romania.
Some of the shirts became equipment for several sports clubs in the country, mainly rugby.
Project communication
The project enjoyed a comprehensive communication campaign, adapted to the stages of project implementation – collecting PETs, making the T-shirt and achieving the world record, which took place on several channels and consisted of promoting the campaign at collection machines and in Kaufland stores, radio spots, digital campaigns and more than 100 appearances in national and local press, with an audience of more than 1 million people.
– Agenția The Azores Sustainability & CSR Services lansează a opta ediție a Romania CST Index –
Companiile din România care adoptă și raportează transparent cele mai bune practici din domeniul sustenabilității vor fi anunțate marți, 19 decembrie, la București, în cadrul celei de-a opta ediții a evenimentului Best Practices in Corporate Sustainability, care va avea loc la GlobalWorth Nord Events Center și va fi găzduit de Teodora Tompea.
Conferința, desfășurată sub sloganul Sustainability is Unstoppable. So are you! reprezintă cea mai importantă evaluare a domeniului sustenabilității și responsabilităţii corporative din România. Speakerii evenimentului sunt László Borbély (Consilier de Stat la Cabinetul Prim-Ministrului și coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă), Dan Ceaușescu (GreenPoint Management), Alice Nichita (Coca-Cola HBC România), Valer Hancaș (Kaufland România), Andreea Ghiocel (The CSR Agency), Zuzanna Kurek (One United Properties), Ana Cocîrlea (Corporate Sustanability & ESG Raiffeisen Bank), Corina Radu (Impact Market Romania) și Alina Liciu (The Azores Sustainability & CSR Services).
Agenția The Azores Sustainability & CSR Services analizează în această perioadă rapoartele de sustenabilitate depuse de zeci de companii mari din România, in principal cele care au minimum 500 de angajați. Aceste rapoarte, depuse pentru exercițiul financiar 2022, sunt evaluate pe baza unui scorecard (tabel de punctaj) care are 11 categorii, 78 de indicatori de sustenabilitate și 201 datapoints. Aceste rapoarte reflectă strategia și obiectivele de sustenabilitate, precum și impactul pe care companiile îl au din punct de vedere economic, de mediu și social.
Scorecard-ul utilizat pentru Romania Corporate Sustainability & Transparency Index este un instrument de evaluare aliniat la cele mai importante standarde sau referințe internaționale din domeniul sustenabilității corporative și responsabilității sociale:
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU (ODD);
Directiva 2014/95/UE & Directiva UE privind Raportarea Sustenabilității Corporative (CSRD)
Business for Societal Impact (cunoscut anterior ca LBG).
Punctajul final al fiecărei companii este ponderat în funcție de industrie, astfel încât la final obținem un procent (nu o adunare de puncte), iar metodologia este aliniată la practicile internaționale.
Doar 43 de rapoarte publicate în 2023, deși există peste 750 de companii mari
Romania CST Index este o analiză complexă, unică în România, prin care sunt evaluați indicatorii de sustenabilitate ai companiilor din perspectiva nivelului de performanță și transparență în domenii precum schimbări climatice, guvernanță, politici privind diversitatea și anticorupția, responsabilitatea față de angajați, marketing responsabil sau lanț valoric.
Totuși, din cele 750 de companii cu mai mult de 500 de angajați, existente în România în prezent, un procent redus publică rapoarte de sustenabilitate.
“În 2016, de exemplu, erau 10 rapoarte de sustenabilitate pe piața din România, în general în domeniul bancar și Petrol și Gaze. În 2023 avem în jur de 40 de rapoarte de sustenabilitate publicate, aferente anului 2022. Numărul se menține scăzut dacă luăm în considerare că sunt peste 750 de companii care trebuie să crească gradul de transparență și să performeze în ritm accelerat în domeniul dezvoltării durabile”, declară Alina Liciu, Managing Partner The Azores, agenția care analizează rapoartele companiilor din România, pe baza scorecard-ului aliniat la nivel internațional.
Rapoartele, transparente și mai complexe, de la 1 ianuarie 2025
Din 2024, companiile aflate sub incidența NFRD vor fi nevoite sa înceapă colectarea informațiilor conform noii Directive (CSRD) care crește gradul de complexitate al unui raport de sustenabilitate. Rapoartele pregătite astfel vor fi publicate începând cu 2025. Mai mult, pentru anul financiar 2025, toate companiile care îndeplinesc cel puțin două din următoarele trei criterii: au peste 250 de angajați, au o cifră de afaceri de 40 de milioane de euro și/sau active totale de 20 de milioane de euro, vor avea obligația de a pregăti un raport de sustenabilitate. “Noua Directivă UE privind Raportarea Sustenabilității Corporative (CSRD) modifică actuala Directivă de Raportare Nefinanciară (NFRD) și este aplicabilă unui număr mai mare de entități europene, care vor avea obligativitatea de a raporta conform unor standarde comune la nivelul UE (European Sustainability Reporting Standards – ESRS) începand cu 1 ianuarie 2025 (pentru anul 2024). În plus, rapoartele vor avea nevoie de un audit de specialitate, iar indicatorii de sustenabilitate trebuie să fie etichetați digital pentru a putea fi găsiți ușor de motoarele de căutare”, spune Alina Liciu, Managing Partner The Azores.
Cum va fi decis clasamentul Romania CST Index 2023
În urma analizei rapoartelor de sustenabilitate, respectând 11 categorii, 78 de indicatori de sustenabilitate și 201 data points, la data de 19 decembrie vom afla care sunt companiile din România care adoptă și raportează transparent cele mai bune practici din domeniul sustenabilității și al investițiilor în comunități.
Companiile care vor întruni peste 80% din punctajul total vor primi distincția Gold Level. Cele care vor avea peste 70% vor intra în categoria Silver Level, iar cele cu peste 50% în categoria Bronze Level.
De ce este important CST Index pentru România
Un index al sustenabilității corporative este util din mai multe motive, deoarece oferă o modalitate structurată și standardizată de a evalua performanța de sustenabilitate a companiilor în funcție de industrie.
”Pe lângă faptul că o companie poate să își compare nivelul de raportare în funcție de standardele internaționale din domeniu, aceasta poate să își compare performanța și nivelul de transparență cu alți jucători din industrie și cu cei considerați top performeri. Investitorii iau și ei în considerare din ce în ce mai mult factorii de mediu, sociali și de guvernanță (ESG) în procesele de luare a deciziilor. Un index de sustenabilitate poate ghida deciziile acestora de a investi, oferind acces la informații concise privind managementul și performanța ESG. În plus, indexul pune accent și pe creșterea nivelului de transparență privind un număr mare de indicatori de sustenabilitate”, încheie Alina Liciu, Managing Partner The Azores.
Companiile fruntașe la ediția precedentă
Anul trecut, la ediția cu numărul șapte a Romania CST Index, în trecut Romania CSR Index, au fost analizate și anunțate o serie de companii care au adoptat și raportat transparent, în 2021, cele mai bune practici din domeniul sustenabilității și al investițiilor în comunități.
Gold Level Recognition: Kaufland România, Coca-Cola HBC România, CEZ România, Raiffeisen Bank, HeidelbergCement România, Banca Transilvania, Greenpoint, Autonom, Romstal, Telekom România, Lidl România, Romgaz şi PENNY România.
Silver Level Recognition: Secom, Teraplast.
Bronze Level Recognition: Transelectrica, Groupama, Profi România.
Evenimentul Best Practices in Corporate Sustainability va fi transmis LIVE pe canalul de YouTube al agenției. Partenerii evenimentului sunt GreenPoint Management, Romgaz, Coca-Cola HBC România și Transelectrica.
Mai multe detalii sunt disponibile pe site-ul agenţiei: www.sustainabilityindex.ro
……………….
Despre The Azores Sustainability & CSR Services
The Azores Sustainability & CSR Services este o agenţie de consultanță in sustenabilitate, înființată în 2013, cu scopul de a sprijini companiile din România privind integrarea sustenabilității corporative în strategia de business. The Azores Sustainability & CSR Services are o abordare axată pe rezultate pe termen lung, utilizarea tehnologiei IT pentru un nivel ridicat de acuratețe a indicatorilor de sustenabilitate și analize/research care să sprijine decidenții din companii în definirea strategiei de sustenabilitate corporativă.
Cel mai important și complex proiect al agenției este Romania CST Index, în trecut denumit Romania CSR Index, ranking lansat în 2016 şi care este singurul din România care evaluează indicatorii de sustenabilitate ai companiilor: informaţii despre managementul sustenabilității, impactul economic, de mediu şi social. Indexul este lansat în fiecare an în cadrul conferinţei Best Practices in Corporate Sustainability.
În 2019, agenția a lansat Community Index, cel mai cuprinzător ranking al proiectelor corporate de investiții în comunități și un centralizator al celor mai bune campanii de CSR derulate în fiecare an de companiile din România. Rezultatele ranking-ului, împreună cu studii de caz şi interviuri ale unor experţi naţionali şi internaţionali sunt prezentate în fiecare an în Community Index Magazine, singurul anuar bilingv dedicat investițiilor în comunități derulate de companiile din România.
Case Study: The Money School – education for smart financial choices
Project strategy
Money School is a financial education program developed by the Romanian Commercial Bank. Launched in 2016, it started from the need to educate Romanians financially. Over 1,500 BCR employees have become financial education teachers for more than 500,000 Romanians.
In 2022, the Money School set out to create even more impact, right where education starts: in school and in the family.
Objectives of the program:
• Financial education for over 60,000 Romanians;
• Developing an intervention in the educational system to prepare future generations for smart financial choices;
• Contribution to improving the standard of living of Romanians.
Stakeholder engagement
In 2022, the Money School online learning platform added 4 new courses:
• 2 courses for adults, together with Mai Mult Verde Association, psychologist Raluca Anton and BCR experts;
• 2 financial education courses for children: with Itsy and Bitsy and Pepper the robot.
BCR specialists and Școala de Valori Association helped 52,000 students and adults make smart financial choices through workshops organized throughout the country.
On the occasion of the first national day of Financial Education, on April 11th, BCR and Școala de Valori Association organized #EduFin Fest, the first festival dedicated to financial education in Romania. More than 2,500 students from more than 30 counties participated in 100 non-formal education events where BCR employees, entrepreneurs and local personalities provided them with information to make better financial decisions.
In addition, to bring financial education closer to students and teachers, in September 2022, BCR and the Money School launched LifeLab, a pilot program of financial education and development of students’ life skills, run together with FabLab and the Association Edupedu.
The program involved more than 1,200 students and more than 50 teachers. LifeLab brought to the school system a hands-on education format with an interdisciplinary approach, through which the notions of financial education were introduced within a varied series of subjects from all education cycles. Through experiential learning, students understand the connection between financial education and the fulfilment of desires, and learn analytical, collaborative and planning skills useful for the future. Teachers involved in the program become „life teachers”, act as mentors for their students and help them achieve their dreams with financial education.
Alignment with business and industry
BCR, through the Money School, pursues a systemic intervention to financially educate Romanians of all ages.
Socio-economic Analyses
The World Bank placed Romania last out of 127 countries from the perspective of financial education (2018). This exposes Romanians to vulnerability, and wrong financial choices affect the level of satisfaction and quality of life.
99% of teachers believe there is a clear need to teach financial education in schools (2022). Both teachers and students need practical financial education content with examples and exercises.
Impact and communication of the program
In 2022, over 66,000 children, young people and adults benefited from financial education through the Money School, the largest financial education program in Romania. Since the launch of the program, over 600,000 Romanians have had the opportunity to learn how to make smart financial decisions. As a consequence:
• Beneficiaries have become more aware of the importance of accurate money management;
• Participants in the financial education workshops started saving, investing and dividing their budget according to the 20/50/30 rule;
• Adults started shopping with a list, thinking long-term and dividing their budget taking into account needs and then wants;
• 80% of those who saw the Money School messages remembered the main rules.
Cei 15.000 de elevi care învață în prezent într-o formă de învățământ dual trebuie să își dezvolte competențe în domeniul digitalizării, astfel încât să contribuie la creșterea competitivității economiei României.
Ray F. IUNIUS, membru în board-ul CCE-R și consilier al premierului Marcel Ciolacu: ”Dacă vrei să devii un bun manager și să conduci oamenii, învață întâi să faci tu, cu mâna ta, ceea ce vei cere echipei tale să facă”.
Brașov, 20noiembrie 2023: România are nevoie de o creștere accelerată a numărului de elevi din învățământul dual, dar și de dezvoltarea competențelor digitale ale viitorilor meseriași pentru a crește competitivitatea, arată una dintre concluziile conferinței ”EDU.DUAL – Relevanța practicii în formarea profesională”, organizată pe 17 și 18 noiembrie la Brașov de Primăria Brașov în parteneriat cu Camera de Comerț Elveția – România (CCE-R).
”Digitalizarea joacă un rol esențial în dezvoltarea învățământului dual și poate oferi oportunități noi pentru tineri, pentru că aduce flexibilitate în procesul de învățare, în timp ce noile tehnologii oferă experiențe de învățare realiste (prin folosirea realității virtuale, de exemplu). Suntem contemporanii unei schimbări majore în societate, economie, climă și tehnologia informației. Tehnologia îmbunătățește nivelul de trai, iar creativitatea și flexibilitatea pe care o au românii ne vor ajuta să asimilăm și să integrăm mai repede schimbările, astfel încât competitivitatea economică să crească”, a declarat Ray F. IUNIUS, membru în board-ul CCE-R și consilierul onorific al premierului Marcel Ciolacu.
Creșterea competitivății economice este strâns legată de abilitățile practice ale angajaților, dar și de dezvoltarea competențelor IT. În 2023, România s-a clasat pe locul 54 în clasamentul “Indicele Global al Competitivităţii Talentelor”, în timp ce Elveția s-a clasat pe locul 1 în acest top care are în criterii inclusiv abilitățile practice și competențele digitale ale populației. Clasamentul este realizat de școala de afaceri INSEAD, Human Capital Leadership Institute și Descartes Institute for the Future.
”Dacă vrei să devii un bun manager și să conduci oamenii, învață întâi să faci tu, cu mâna ta, ceea ce vei cere echipei tale să facă. Peste 60% din cadrele superioare elvețiene cu o licență universitară au trecut în prealabil printr-o formă de învățământ dual”, a adăugat Ray F. IUNIUS.
În prezent, în școlile duale din România învață 15.000 de elevi, iar acest sector traversează cea mai efervescentă perioadă din istoria sa. Prin noua lege a educației, adoptată anul acesta de Parlamentul României, s-au alocat prin PNRR 338 de milioane de euro pentru înființarea a 10 consorții regionale și pentru dezvoltarea și dotarea a 10 campusuri profesionale integrate. De asemenea, Guvernul a decis alocarea unor resurse de finanțare pentru 29 de campusuri suplimentare declarate eligibile.
Învățământul dual reprezintă o modalitate esențială de a-i pregăti pe tinerii români – capitalul național cel mai important – pentru succes în carieră, se arată într-un mesaj transmis de primul ministru Marcel Ciolacu în cadrul conferinței EDU.DUAL.
”Consider că acest sistem educațional trebuie să înceapă din clasele cele mai mici și până la studiile doctorale. Trebuie să clădim o alternativă și o simbioză puternică între învățământul academic clasic și cel dual. Prin îmbinarea teoriei cu practica, tinerii români vor dobândi astfel nu doar cunoștințe academice, ci și abilități practice și interumane, iar legătura strânsă dintre școli și întreprinderi va permite alinierea conținutului educațional cu cerințele pieței muncii, asigurându-ne astfel că tinerii români sunt pregătiți să se integreze rapid și cu succes în viața economică, corespunzător dorințelor și ambițiilor lor”, a mai precizat premierul Marcel Ciolacu.
La evenimentul ”EDU.DUAL – Relevanța practicii în formarea profesională” organizat pe 17 și 18 noiembrie la Brașov au participat peste 200 de reprezentanți din mediul de business, universități, colegii profesionale și tehnice și autorități. Conferința a fost organizată de Primăria Brașov în parteneriat cu de Camera de Comerț Elveția-România.
Despre Camera de Comerț Elveția-România (CCE-R)
Camera de Comerţ Elveţia – România (CCE-R) este o asociație non-profit cu o istorie de 22 de ani în România, care are ca scop facilitarea relațiilor de afaceri între investitorii elvețieni și cei români și de a oferi informații economice și consultanță companiilor interesate să dezvolte afaceri în cele două țări.
În octombrie 2023, CCE-R a ajuns la un număr de peste 100 de companii membre care au aproape 18.000 de angajați în România.
Susținută de Ambasada Elveției în România, CCE-R a devenit în ultimele două decenii jucătorul principal al relațiilor economice româno-elvețiene și a construit 10 grupuri de lucru menite să vină în sprijinul membrilor Camerei, dar și a comunităților în care aceștia activează.
