Piața muncii din România, între îmbătrânirea populației active, lipsa investițiilor în dezvoltare de forță de muncă competitivă și exod

Analiză – BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY:

Piața muncii din România, între îmbătrânirea populației active, lipsa investițiilor în dezvoltare de forță de muncă competitivă și exod

  • Până în 2030, piața locală a muncii va avea nevoie de peste 600.000 de persoane care să ocupe locuri de muncă înalt calificate. În România, doar 1% din populația cu vârsta între 25 – 64 de ani participă la cursuri de formare profesională.
  • În următorii 10 ani, România va avea un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani.
  • O creștere cu 10% a ponderii populației active cu vârsta de peste 60 de ani reduce cu 5,5% creșterea PIB pe cap de locuitor.
  • România, pe locul 17 la nivel global la fenomenul migrației populației.

București, 27 februarie 2024 – România se confruntă cu multiple provocări de ordin demografic, care vor impacta major piața muncii în următorii 10 ani: populația țării îmbătrânește, tinerii activi sunt din ce în ce mai puțini pe piața muncii, iar cererea pentru forța de muncă înalt calificată continuă să crească, în condițiile unei economii în plină dezvoltare, arată o analiză BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest). Până în 2030, România va avea nevoie de peste 600.000 de persoane care să ocupe locuri de muncă înalt calificate și, în același timp, în următorul deceniu, fenomenul îmbătrânirii se va accentua: țara noastră va avea un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani.

Astfel, potrivit datelor Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS) analizate de CES Bucharest, până în 2030, ocupațiile care necesită forță de muncă înalt calificată precum specialiști în domeniul IT, juridic sau în domeniul sănătății, vor înregistra creșteri ale cererii cu 624 de mii de persoane[1] (în medie, 100.000 persoane/ an), în condițiile în care facultățile de profil din țară, atât cele de stat cât și cele private (Facultățile de Politehnică, Facultățile de Administrație, Afaceri și Drept sau Facultățile de Medicină), furnizează cumulat, anual, un număr total de doar 40 de mii de absolvenți ai acestora, potrivit unei estimări realizate de CES Bucharest pe baza datelor Institutului Național de Statistică[2].

În același timp, tot până în 2030, cererea pentru persoane cu nivel mediu și redus de calificare va înregistra o scădere accentuată, cu peste 400.000 de persoane, potrivit INCSMPS. Pentru a rămâne competitive pe piața muncii, acestea ar trebui să se respecializeze, fie la locul de muncă, fie prin cursuri de reconversie profesională, pentru a dobândi noi abilități adaptate cerințelor actuale ale pieței, precum ar fi competențele de digitalizare și automatizare, sustenabilitate sau managementul resurselor umane, conform unui raport al World Economic Forum[3]. 

Numărul tinerilor activi pe piața muncii din România, în declin

Fenomenul de îmbătrânire a populației s-a accentuat în ultimii ani, între 2012 și 2022, vârsta medie a populației rezidente din România crescând de la 40,8 la 42,3 de ani, arată datele Institutului Național de Statistică. Conform estimărilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP), în următorul deceniu, România ar putea avea pe piața muncii un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani[4].

O creștere cu 10% a ponderii populației active cu vârsta de peste 60 de ani reduce cu 5,5% creșterea PIB pe cap de locuitor, mai arată raportul Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale.

În același timp, numărul tinerilor activi pe piața muncii, cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, ar putea să scadă cu 3,5% în 2035 față de nivelul din 2020, potrivit CEDEFOP.

Doar 21% dintre companiile românești investesc în formarea competențelor angajaților

Potrivit datelor Băncii Mondiale, în România doar 1% din populația cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani participă la cursuri de formare profesională, comparativ cu media europeană de 9,1%.

Pe de altă parte, doar 21% dintre companiile românești investesc în formarea competențelor angajaților adaptate cererii pieței muncii, arată aceleași date[5]. 

Comparativ, în Luxemburg companiile pot solicita subvenții din partea statului, pentru a acoperi un procent cuprins între 15-20% din cheltuielile anuale de formare a angajaților. Sprijinul de formare este limitat la 7 competențe, printre care digitale, limbi străine, management sau business training, se arată într-o analiză OCDE[6].

România, în primele 20 de țări la nivel global la migrația populației

O altă provocare majoră pentru piața muncii din România este fenomenul migrației. Țara noastră ocupă locul 17 la nivel global, cu peste 5.7 milioane de români care au ales să lucreze și să se stabilească în străinătate. Raportul dintre numărul emigranților români și cel al imigranților străini care s-au stabilit în România este de 6 la 1, potrivit Organizației Mondiale pentru Migrație[7].

În același timp, România importă în ultimii ani din ce în ce mai multă forță de muncă, în special din Asia. În anul 2023, doar în București și județul Ilfov lucrau aproape 30 de mii de persoane venite din Asia, cei mai mulți din Turcia, Nepal, Sri Lanka, China, India sau Bangladesh, conform datelor oficiale ale Inspectoratului General pentru Imigrări[8]. Potrivit datelor publice analizate de CES Bucharest, majoritatea activează în domenii precum construcții, HoReCa, transporturi sau retail.

Pe de altă parte, datele oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe[9] arată că cei mai mulți români din cei 5.7 milioane plecați în străinătate sunt stabiliți în țări precum Italia, Spania, Marea Britanie sau Germania și lucrează preponderent în domenii precum agricultură, vânzări, construcții, sistemul medical sau IT[10]. Printre motivele principale ale exodului românilor se numără nivelul mai crescut de remunerație în alte țări, sistemele de sănătate­­ performante, infrastructura educațională dezvoltată, mentalitate sau condițiile climatice mai favorabile.

Educația contribuie la o mai mare productivitate, la creșterea economiei naționale, dar și la identificarea și promovarea inovației, care aduce cu sine dezvoltarea unor noi locuri de muncă mai bine plătite, conform unui alt raport OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)[11], unul dintre cele mai importante foruri interguvernamentale, la care România candidează oficial din anul 2022, dar procesul de aderare poate să dureze chiar și 4-5 ani, potrivit informațiilor apărute în spațiul public. De exemplu, în Belgia, aportul educației în economie este de 14%, arată un studiu al Jurnalului Internațional de Știință și Cercetare[12]. Practic, educația și specializarea continuă a populației active, în linie cu dezvoltarea economică și tehnologică stau la baza unei economii sănătoase și performante.

România are și una dintre cele mai reduse finanțări ale sistemului educațional din Europa, de 3,2% din PIB  față de o medie europeană de 4,8%[13], iar acest lucru se reflectă în numărul din ce în ce mai scăzut al studenților și masteranzilor care urmează o formă de învățământ superior în universitățile din țară. Din 2020 până în 2022 facultățile românești au înregistrat o scădere de aproape 22.000 de tineri, arată cifrele Institutului Național de Statistică.

O platformă de analiză, cercetare și informare pentru mediul economic și societate, CES Bucharest (BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY) este o organizație independentă, înființată pentru a contribui la dezbaterea celor mai importante subiecte în România, cu obiectivul susținerii unui mediu de business competitiv și dezvoltării sociale sustenabile.

[1] Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale

[2] Institutul Național de Statistică

[3] World Economic Forum

[4] Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale

[5] Banca Mondială

[6] OCDE: Good practices in Europe for supporting employers to promote skills development

[7] Organizația Mondiala pentru Migrație

[8] Inspectoratul General pentru Imigrări

[9] Ministerul Afacerilor Externe

[10] OCDE: Labour market of Romanian emigrants

[11] OCDE: Education GPS

[12] Jurnalul Internațional de Știință și Cercetare

[13] Eurostat

Analiză 2024 – BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY: Care sunt marile evenimente ale anului, cu impact în mediul de business și în societatea românească?

București, 31 ianuarie 2024 – Efectele recentului pachet de modificări fiscale, aderarea parțială a României la spațiul Schengen, cele patru tipuri de alegeri din acest an, digitalizarea sau reorganizarea instituțiilor publice sau o potențială nouă legislație anticorupție sunt doar câteva dintre cele mai importante evenimente care marchează major anul 2024 și care aduc un impact semnificativ asupra mediului de business privat, dar și asupra societății românești, conform unei analize BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest). 

După peste un deceniu de negocieri intense, unul dintre cele mai așteptate evenimente ale anului 2024 va fi aderarea României la spațiul Schengen, așteptată în luna martie a anului curent. Este cel mai mare astfel de spațiu de liberă circulație din lume, din care fac parte 27 de țări europene, facilitând libera circulație a peste 420 de milioane de persoane[i]. Momentan, România și Bulgaria vor fi acceptate în spațiul european fără frontiere doar parțial: pe cale maritimă și aeriană, începând din data de 31 martie, conform datelor publice[ii].

Aderarea la spațiul Schengen, chiar și în formă parțială, aduce oportunități economice semnificative pentru România: va spori accesibilitatea și gradul de încredere al investitorilor străini, în același timp eficientizând transportul mărfurilor cu aeronave de tip cargo, în domenii precum cel farmaceutic, infrastructura critică (militară), e-commerce ș.a. De asemenea, Portul Constanța ar putea deveni principala poartă de acces, din estul Europei pentru mărfurile Uniunii Europeane. După declanșarea conflictului din Ucraina, traficul de marfă de la malul mării este pe un trend ascendent, iar în anul 2023 s-a înregistrat o creștere de 22,5% față de anul precedent[iii].

Într-o rezoluție a Parlamentului European se arată că țările care nu fac parte din spațiul Schengen au costuri comerciale pentru mărfuri crescute cu o rată cuprinsă între 0,4 % și 0,9 % din valoarea comercială la fiecare frontieră Schengen, în timp ce costurile aplicabile în cazul comerțului cu servicii sunt chiar mai mari: pentru întregul spațiu Schengen se ridică la sume cuprinse între 6,5-13 miliarde EUR pe an[iv]. 

Alegerile europarlamentare, cel mai important semnal al anului

Anul acesta, în România vor avea loc patru tipuri de alegeri și este de așteptat ca acestea să creeze un context de așteptare și de tensiune socială, care se poate amplifica având în vedere că spațiul media va fi dominat de informațiile despre alegeri, potrivit analizei CES Bucharest.

Deși alegerile europarlamentare în general nu au o miză majoră pentru populație, de data aceasta situația este diferită, având în vedere că sunt primele alegeri după o perioadă tensionată ce urmează pandemiei, conflictului din Ucraina și crizei economice. În urma acestora, pot avea loc reorganizări majore în spectrul politic, care pot alimenta starea de tensiune.  

De asemenea, în contextul în care componenta de imagine a României joacă un rol esențial la nivelul Uniunii Europene, alegerile europarlamentare din 9 iunie vor determina cine sunt cei 33 de eurodeputați care vor reprezenta România în Parlamentul European pentru următorii 5 ani.  

Acesta nu este doar un exercițiu democratic, ci și o oportunitate pentru orientarea deciziilor care vor determina direcția economică a țării. Stabilitatea politică și imaginea externă a României pot accelera investițiile străine, pentru a menține trendul de dezvoltare și un mediu economic prosper în România. Repartizarea fondurilor europene și a stabilirii priorităților programelor de dezvoltare pot fi influențate, de asemenea, de rezultatele alegerilor europarlamentare. Eurodeputații sunt, de asemenea, cei care stabilesc direcții pentru politicile monetare și fiscale ale Uniunii Europene, cu rol fundamental în mediul economic.

După alegerile europarlamentare este așteptată reluarea proiectului de reorganizare a instituțiilor publice, ca măsură care să contribuie la recuperarea deficitului bugetar de 20 de miliarde de lei, amânată până în data de 1 iulie 2024, după alegeri.

FMI recomandă noi modificări ale politicilor fiscale și bugetare pentru România

Raportul FMI, publicat la data de 8 decembrie 2023, subliniază reziliența economiei românești în ultimii  ani, în contextul șocurilor provocate de pandemie, al conflictului din Ucraina sau al creșterii prețurilor la energie și alimente, previzionând o redresare modestă a creșterii, urmată de o revenire la ritmul său potențial pe termen mediu, sub rezerva unor riscuri substanțiale, precum o escaladare a conflictului din Ucraina, o posibilă încetinire a activității economice în Europa sau o încetinire globală abruptă. Potrivit raportului, politicile fiscale, cele de cheltuieli publice sau cele monetare sunt elemente asupra cărora trebuie acționat cu atenție, subliniind de asemenea necesitatea predictibilității politicilor fiscale și de cheltuieli pentru consolidarea fiscală necesară.

România are potențial semnificativ pentru a susține creșterea veniturilor și convergența în continuare cu Europa de Vest, iar pentru aceasta sunt necesare investiții în infrastructura fizică, precum și în oameni și educație și întărirea eficienței statului, subliniază raportul.

Punerea în aplicare a recomandărilor FMI ar putea produce noi efecte în economie. Eforturile politicilor de reducere a deficitului bugetar ar putea duce la o creștere a costurilor fiscale pentru companii și, implicit la o destabilizare a bugetelor actorilor privați, care se pot resimți ulterior asupra pieței muncii.

Mizele pentru business ale digitalizării instituțiilor

Modernizarea și digitalizarea instituțiilor a reprezentat una dintre cele mai importante priorități ale României în ultimii ani. Între proiectele anunțate încă din 2022 se numără implementarea unei platforme complexe de tip Big Data prin care să fie integrate și valorificate în termeni operaționali și analitici volume mari de date, sau proiectul SFERA, care își propune să atingă un nivel mai bun de gestionare a obligațiilor fiscale.  

Sistemul E-Factura, un jalon important în alinierea României la standardele de raportare fiscală la nivel european, a generat confuzie în prima lună de la implementare, autoritățile procedând deja la corecturi și actualizări ale sistemului. Îngrijorările mediului de afaceri cu privire la buna funcționare a sistemului au fost temperate prin stabilirea datei de 1 iulie 2024 ca limită privind impunerea de sancțiuni pentru agenții economici care nu se conformează noilor standard de raportare. Totodată, mediul de afaceri a manifestat îngrijorări cu privire la gestionarea și securitatea datelor.

Implementarea fiecăruia dintre marile proiecte de digitalizare ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului de afaceri din România. Pe de o parte, companiile ar trebui să se aștepte la o mai mare transparență și la o mai bună colaborare cu autoritățile fiscale și în același timp, eforturile de combatere a evaziunii fiscale ar putea duce la o creștere a costurilor de conformare pentru companii, dar și la migrarea unor agenți economici către zonele gri ale economiei.

România are în derulare în prezent și un proiect de modernizare a sistemului vamal și implementarea vămii electronice. Astfel, potrivit anunțurilor publice, birourile vamale de frontieră vor fi dotate în următorii ani cu 26 de sisteme de scanare, Proiectul face parte din PNRR, cu o finanțare nerambursabilă de 34 de milioane de euro și este de așteptat să producă efecte în diminuarea economiei gri, care impactează în mod negativ Produsul Intern Brut, reprezintă o concurență neloială asupra mediului de business, traficul ilicit de mărfuri reprezentând de asemenea un pericol pentru siguranța consumatorilor. Prin modernizarea sistemului vamal, România își îndeplinește, de asemenea, una dintre condițiile esențiale prin care poate fi acceptată și la nivel terestru în Schengen, prin sporirea siguranței la granițele spațiului liber, mai ales în contextul unor crize majore, precum cea a migranților.

Noi politici anticorupție la nivelul UE s-ar putea transpune și în România

Comisia Europeană a publicat în luna mai 2023 un pachet de propuneri legislative împotriva corupției la nivel național și UE. Aceste propuneri includ o nouă directivă privind combaterea corupției, care ar trebui să armonizeze cadrul legal actual al UE anticorupție[v]. Propunerea de directivă se va afla pe traseul mecanismelor de decizie al UE, pe parcursul anului, fiind necesare adoptarea în Parlamentul European, aprobarea de către Consiliu, pentru ca abia apoi să se ajungă în etapa armonizării legislației interne.

Adoptarea unor noi măsuri de prevenire a corupției, concomitent cu urmărirea penală a autorilor și reducerea fenomenului infracțional al corupției ar putea genera o reducere a costurilor economice și sociale și va avea un impact pozitiv asupra economiei. În egală măsură, mediul institutional ar putea intra într-o nouă etapă a transparenței în raport cu cetățenii și mediul privat, dar și a precauției și responsabilității față de propriile acțiuni, potrivit analizei CES Bucharest.

Noi surse de capital în economie

În curând, proiectul Neptun Deep, prin care România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, este așteptat să intre în faza de dezvoltare, peste 80% din valoarea contractelor de execuţie aferente proiectului fiind deja atribuită contractorilor şi furnizorilor, potrivit comunicărilor publice. Primii metri cubi de gaze naturale vor fi extrași și livrați în rețeaua națională în anul 2027, iar estimările oficiale arată că Neptun Deep va aduce venituri bugetare estimate la 20 de miliarde de euro, contribuind de asemenea la crearea a 9.000 de noi locuri de muncă.  

Avansarea șantierelor pentru autostrăzi ar putea să genereze, de asemenea, fonduri suplimentare în economie. Aproape 200 de kilometri de autostradă ar putea intra în etapa de lucrări efective în 2024, între care tronsoane precum noi loturi pe Autostrada Bucureștiului sau primul tronson din Autostrada A8.

Nu în ultimul rând, creșterile salariale din învățământ din acest an și schimbarea încadrării la nivel de venit a tuturor cadrelor didactice vor determina un efect pozitiv vizibil în sectorul bancar, practic cei peste 300.000 de angajați din sectorul educației având acces la credite imobiliare bancare.   

Impactul social al evenimentelor din 2024

Pe lângă impactul asupra mediului de afaceri, evenimentele din 2024 ar putea avea și un impact social semnificativ. Modernizarea instituțiilor ar putea duce la o creștere a costurilor de conformare pentru companii, prin direcționarea unor părți de activitate către sectorul informal, ceea ce ar putea însemna o reducere a locurilor de muncă fiscalizae.

Implementarea impozitului pe cifra de afaceri ar putea avea un impact negativ asupra pensiilor. Acest lucru se datorează faptului că impozitul pe cifra de afaceri ar fi suportat de consumatori, care ar putea avea venituri mai mici. Scumpirile în lanț la produse și servicii, din cauza inflației galopante pot produce efecte negative în puterea de cumpărare a populației, cu efect în diminuarea consumului.

Totodată, cele patru rânduri de alegeri pot aduce o stare de tensiune socială, amplificată de rezultatele succesive ale acestora și de dezbaterile din spațiul public, care se va descărca în rezultatele finale din urma alegerilor.

Nu în ultimul rând, întregul context al anului va defavoriza focusul pe componenta educațională, având în vedere că celelalte priorități majore ale anului vor ocupa în întregime spațiul public. România se află printre ultimele locuri în rândul țărilor din Uniunea Europeană la acest capitol, cu una dintre cele mai mari rate ale analfabetismului funcțional: peste 40% dintre tinerii cu vârsta de 15 ani[vi]. România are la dispoziție peste 3,6 mld. EUR prin PNRR pentru dezvoltarea sistemului de învățământ, însă gradul de absorbție al acestora va fi vizibil la final de an, precum și dacă au avut loc modificări de percepție în rândul actorilor publici privind faptul că o economie competitivă, performantă, înseamnă în primul rând o țară educată.  

O platformă de analiză, cercetare și informare pentru mediul economic și societate, CES Bucharest (BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY) este o organizație independentă, înființată pentru a contribui la dezbaterea celor mai importante subiecte în România, cu obiectivul susținerii unui mediu de business competitiv și dezvoltării sociale sustenabile.

[i] Camera Deputatilor, (2022) PARTICIPAREA ROMANIEI LA SPATIUL SCHENGEN, pg. 4/26

[ii] Ministerul Afacerilor Externe – Adoptarea Deciziei Consiliului UE privind aplicarea acquis-ului Schengen in Romania si Bulgaria

[iii] Potrivit informatiilor communicate de Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime (CNAPM)

[iv] Parlamentul European – Rezolutia Parlamentului European referitoare la aderarea la spatiul Schengen (2023/2668(RSP)), litera E

[v]  Comisia Europeana –  Anti-corruption: Stronger rules to fight corruption in the EU and worldwide – II. Stronger rules to fight corruption

[vi] Comisia Europeana – Education and Training Monitor 2022 – Romania

Interviu Katharina Scheidereiter, Kaufland România

La nivel de comunicare, ne interesează ca mesajul unui proiect să ajungă la o audiență cât mai mare

Este important atât pentru ONG, care câștigă vizibillitate, noi oportunități, noi voluntari, alte surse de finanțare, dar și pentru noi, pentru că investițiile comunitare sunt un pilon principal în strategia de comunicare corporativă a companiei, prin care urmărim promovarea de bune practici în piață, creșterea reputației sau atragerea de noi talente.

Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Community Index Magazine nr. 5. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://communityindex.ro/community-index-magazine-2023/

1.Care este strategia actuală de CSR a companiei și cum s-a schimbat aceasta față de când ați început?

Implicarea activă în comunitățile în care ne desfășurăm activitatea economică a constituit întotdeauna o prioritate pentru noi, iar angajamentul nostru s-a intensificat pe măsură ce am evoluat.

În cursul anului 2022, am consolidat sprijinul acordat celor cinci direcții strategice de investiții comunitare, concentrându-ne asupra proiectelor ce vizează educația, protecția mediului înconjurător, probleme sociale, sport și sănătate, precum și promovarea culturii.

Urmărim în special proiecte ample, cu impact pe termen lung, cât și inițiative inovatoare, unite de un scop comun: îmbunătățirea calității vieții în comunitate. De asemenea, ne adaptăm rapid la situațiile excepționale, cum au fost pandemia COVID19 sau războiul din Ucraina, și intervenim în funcție de nevoi. Exemplu cel mai puternic pentru adaptare este apelul În Stare să Ajut, dezvoltat în cadrul platformei de finanțare În Stare de Bine, care ulterior a devenit o componentă permanentă și acum funcționează ca mecanism de finanțare pentru proiecte ce adresează problemele stringente ale sociețății, cum este consumul de droguri la adolescenți.

În Stare de Bine este programul nostru anual de finanțare a ONG-urilor. În ultimii 5 ani, am acordat granturi nerambursabile în valoare totală de 1.000.000 euro anual proiectelor câștigătoare și mă bucur că, în 2023, am avut alocat un buget de 1.200.000 euro.

2.Cine sunt stakeholderii implicați și cum țineți cont de input-ul lor?

Pentru proiectele de responsabilitate socială colaborăm exclusiv cu organizații nonguvernamentale, alături de care dezvoltăm și stabilim formele de intervenție sau căile adecvate de implicare. Mai mult, considerăm că mediul non-profit este unul dintre stakeholderii esențiali pentru activitatea de CSR.

În același timp, anual ne întrebăm clienții care sunt temele de responsabilitate socială sau sustenabilitate care îi interesează în mod deosebit în raport cu activitatea companiei și apoi integrăm rezultatele în strategia noastră.

De fiecare dată urmărim să avem mereu în planul de acțiune și în comunicarea noastră un top 3 teme relevante.

3.În ultimul timp se vorbește des despre Impact Investing. Există proiecte unde aveți această abordare?

Indiferent de termenii folosiți, noi la Kauflnad mereu am urmărit ca investițiile făcute să aducă plus valoare pentru mediu, oameni și societate pe termen lung. Drept dovadă, de 5 ani ne clasăm pe prima poziție în topul companiilor transparente și performante în direcția sustenabilității la nivel național, recunoaștere oferită de CST Index.

Mai mult, 5 studii de piață independente, derulate de agenții de profil, ne plasează în topul companiilor care derulează proiecte de sustenabilitate la nivelul percepției publicului general. Acest lucru ne bucură dar ne și responsabilizează să continuăm în această direcție.

Indiferent că e vorba de montarea de panouri solare sau acoperișuri verzi pe magazinele noastre, plantarea unei rețele de mini-păduri urbane sau dezvoltarea unor măsuri ce vizează reducerea risipei alimentare, investițiile noastre urmăresc întotdeauna un impact consistent.

4.Cum măsurați succesul unui program sau al unui proiect?

Avem mai mulți indicatori pe care îi urmărim atât în partea de implementare a proiectelor de investiții comunitare, cât și pentru vizibilitatea acestora. Încă din etapa de pre-finanțare cerem organizațiilor să detalieze nevoia identificată, numărul de beneficiari vizați și aria lor geografică, precum și planul de continuare a proiectul la finalul finanțării noastre.

Ne interesează să vedem că organizația are capacitatea de a implementa proiectul și că obiectivele propuse sunt realiste. Iar apoi în etapa de raportare ne uităm la datele post-implementare și urmărim dacă sunt diferențe notabile și de ce au apărut aceste diferențe, pozitive sau negative.

Pentru noi cel mai mare succes este când proiectul finanțat reușeste să devină independent financiar, cum este, de exemplu, cazul „Sol și Suflet”, prima fermă cu agricultură regenerativă din România și Centru de educare pentru viitorii fermieri, care în trei ani de la lansare a reușit să se autosusțină din activitatea economică.

Iar la nivel de comunicare, ne interesează ca mesajul unui proiect să ajungă la o audiență cât mai mar e, e important atât pentru ONG, care câștigă vizibillitate, noi oportunități, noi voluntari, alte surse de finanțare, dar și pentru noi, pentru că investițiile comunitare sunt un pilon principal în strategia de comunicare corporativă a companie, prin care urmărim promovarea de bune practici în piață, creșterea reputației sau atragerea de noi talente.

5.Aveți exemple de comunități pe care le-ați ajutat să se dezvolte în timp, independent de sprijinul oferit la început?

Avem parteneriate strategice cu organizații neguvernamentale alături de care ne-am asumat intervenții pe termen lung, pentru că schimbarea are nevoie de timp. Spre exemplu, în parteneriat cu „Hope and Homes for Children” am construit deja 5 case de tip familial, iar asta se transpune într-un acasă pentru peste 100 de copii din sistemul de protecție socială.

Un alt exemplu relevant este din zona de mediu, care pentru noi este un domeniu prioritar, și unde intervenim pe mai multe planuri: o dată ne int eresează eliminarea deșeurilor din natură și pentru asta avem numeroase acțiuni de ecologizare cu voluntari în toată țară, în al doilea rând ne asigurăm că oferim cetățenilor oportunitatea de a dezvolta comportamente responsabile cum ar fi colectarea recipientelor reciclabile la aparatele de colectare separată în magazinele noastre și completăm cu numeroase campanii de educare și conștientizare despre importanța protejării mediului, adresate în special celor mici.

Digitalisation is a Clear Enabler for The Green Transformation of Our Society

Digitalisation is a Clear Enabler for The Green Transformation of Our Society

Ilinka Kajgana is an innovative and engaging risk leader whose 17 years of international work experience in large and complex banking organizations has delivered outstanding results. Her deep technical expertise across modelling and data, complex products and refined risk sensitivities is complemented by her consistent ability to partner with the business environment to drive risk-controlled growth.

In her current role as Chief Risk Officer for BCR, she has transformed the bank’s status and performance, obtaining a “low risk” rating following an ECB Supervisory Review and Evaluation Process. She also spearheaded innovation through the launch of a fully-fledged ESG transformation programme, central to business strategy.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Community Index Magazine no. 5. You can flip through it here: https://communityindex.ro/community-index-magazine-2023/

  1. What impact has sustainability had on your strategic planning in the last year?

Sustainability is one of the main pillars of our company strategy, not only in the last year but also in the years to come. It marks everything we do: from the way we evaluate risk to the way we train our people, from the way we look at the development opportunities ahead to the way we operate in our offices.

On a very concrete level, 100% of the cards issued by BCR from January 2023 onwards, for private individual and corporate customers, are made of environmentally friendly materials, both recycled plastic and biodegradable material. BCR started issuing environmentally friendly cards as early as 2021, and so far about 50% of the portfolio is issued on sustainable material. Also, the green mortgage loan ’Casa Mea, NaturA’ accounted for about 44% of the total standard mortgage volumes disbursed by BCR in H1 2023. The loan is granted for buildings with an A energy certificate or for the greenhouses certified by the Romanian Green Building Council.

We continued the roundtables series on the ESG transformation of the Romanian companies, organized by BCR in partnership with ECOTECA Association, with the involvement of institutional representatives, entrepreneurs and ESG experts. In March, together with the Academy of Economic Studies in Bucharest, we developed the topic of “Establishing and measuring ESG indicators”, and in June, together with EFdeN, we discussed about „Energy efficiency in buildings: best practices and challenges.

2. What ESG actions does BCR take today to help future generations meet their needs?

 All our programs that are dedicated to future generations have one common denominator: education.

We have an integrated approach towards green education and digital education since we believe that digital transformation is a clear enabler for the green transformation of our society. Therefore, 66,000 Romanians participated in a Money School class, with a 50% increase in active users on Money School Platform.

We also have a partnership with NextLab Tech, the most important digital competition from South-Eastern Europe, where more than 60.000 children developed their skills for the future. Also, we have an integrated approach towards financial education and green education.

This is the underlying philosophy of our programmes: on one hand, the integration of digital and green education, on the other hand, the integration of financial and green education. Besides, we try to give young people a better understanding of what a job means today. Apart from our ongoing programmes of internships and career workshops, BCR has a strategic partnership with Joblandia, the innovative solution in education that matches highschool students and companies for a practical experience during “Saptamana Altfel” (The Alternative Education Week). In 2023, more than 3000 teenagers were enrolled in this programme, powered by BCR.

3. The fight against climate change has become pivotal for any responsible company. How does it affect your company and how do you fight to reduce its negative impact?

In the medium term, climate change will have a more significant impact on some economic segments such as agriculture, energy, construction, and possibly tourism. Our role is to support our clients from these segments into adapting their strategies for the future, to find alternatives and to invest in sustainability.

On the bright side, the recent pandemic produced an acceleration of the transition towards sustainability: hybrid work has significantly reduced the carbon footprint of the companies and has created a deeper sense of awareness towards the impact of global challenges. However, change has to be created person by person. In BCR, we have a ongoing training module about ESG that is mandatory for all our colleagues.

We have observed that no matter which generation colleagues are -Gen Z, Millenials, Gen X- they are very eager to enrol into saving resources while embracing a more environmentally-friendly routine. There is a long journey in front of us but at least there are more people who are seeing the importance of this road and who are trying to create a sensible map.

4. Banks can have a huge influence when choosing their ESG criteria for giving loans. What are BCR’s steps in this direction?

We try to position ourselves as a committed companion of our clients in their journey towards sustainability and ESG transformation. We believe that ESG is not only about compliance and ticking some boxes with the Environment, Social and Governance labels. It is about changing profoundly the way of doing business as a company.

Therefore, our role is to actively support our clients in their process of getting access to green finance. We are all in a process of learning, therefore being transparent and open is of critical importance for transitioning towards an ESG society.

We try to explain to our clients that sustainability is the most important investment: it means care for future generations and for the planet we leave to our children. On a more pragmatic note, getting access to green finance creates real business opportunities while staying relevant in the international value chain.

5. In May 2023 you had your first green Eurobond bank transaction. What were your aims with this issuance?

BCR’s green bond issue was a first on the Romanian financial-banking market, being the largest corporate bond issuance in Romania.

The bond issue proved successful from the outset, as the order book registered a significant volume of EUR 1.9 billion, well above the minimum issue size of EUR 500 million. This increased the issued amount to EUR 700 million. The final volume reflects our commitment to the market in terms of future issuance plans and our aim of building a relationship of trust with our investors.

It is also a signal of trust in the potential of the green economy of our region. A signal of trust for a greener future.

6. How about your social impact, where do you stand and what are your latest achievements?

Let us review some clear benchmarks because I believe that, in sustainability, it is important to walk the talk. In 2022, the social impact of the BCR Group (the banking services for NGO-s and social enterprises) generated the following impact: 290.000 beneficiaries from vulnerable categories, 1800 jobs supported or created (including jobs for vulnerable persons), 2.5 million Euros for developing associations and social enterprises, 127 NGO-s included in training or acceleration programmes, 900 NGO-s enrolled in The Good Exchange (Bursa Binelui), the only donor platform without commission. Besides, at InnovX-BCR, we accelerated 32 start-ups so that the local tech business got access to 19,7 million euros.

I should add that more than 21000 local entrepreneurs had free access to entrepreneurial education on the platform Școala de Business (School of Business).

Not in the least, we have 5000 employees – they are the engines that will really move Romania towards sustainability.

Ilinka Kajgana’s Biography

Since joining the Erste Bank Group in 2006, Ilinka has taken on and executed strategic projects for the business, including Operational risk, Capital Adequacy, AMA and other priorities for both the group and its international network of savings banks (Sparkassen). As a member or chair of the supervisory board, or board of directors for a number of entities over the past five years, she has helped guide the strategic direction of the group and put in place frameworks, policies, processes and controls to optimize clarity and efficiency, as well as mitigate risk.

She adopts new technology and uses agile methodologies to transform businesses, aligning them to the evolving needs of our clients and an increasingly complex international regulatory environment. Her scientific background, Master’s and PhD, have all honed her problem-solving and analytical skills. Building trusted relationships with key stakeholders in large and complex organizations has been a key facet of her success, and is complemented by an ability to engage with the regulator, clients, partners and suppliers.

Digitalizarea este pilonul dezvoltării școlilor duale.Cei 15.000 de meseriași care se formează anual în România trebuie să aibă competențe IT

  • Cei 15.000 de elevi care învață în prezent într-o formă de învățământ dual trebuie să își dezvolte competențe în domeniul digitalizării, astfel încât să contribuie la creșterea competitivității economiei României.
  • Ray F. IUNIUS, membru în board-ul CCE-R și consilier al premierului Marcel Ciolacu: ”Dacă vrei să devii un bun manager și să conduci oamenii, învață întâi să faci tu, cu mâna ta, ceea ce vei cere echipei tale să facă”.

Brașov, 20 noiembrie 2023: România are nevoie de o creștere accelerată a numărului de elevi din învățământul dual, dar și de dezvoltarea competențelor digitale ale viitorilor meseriași pentru a crește competitivitatea, arată una dintre concluziile conferinței ”EDU.DUAL – Relevanța practicii în formarea profesională”, organizată pe 17 și 18 noiembrie la Brașov de Primăria Brașov în parteneriat cu Camera de Comerț Elveția – România (CCE-R).

”Digitalizarea joacă un rol esențial în dezvoltarea învățământului dual și poate oferi oportunități noi pentru tineri, pentru că aduce flexibilitate în procesul de învățare, în timp ce noile tehnologii oferă experiențe de învățare realiste (prin folosirea realității virtuale, de exemplu). Suntem contemporanii unei schimbări majore în societate, economie, climă și tehnologia informației. Tehnologia îmbunătățește nivelul de trai, iar creativitatea și flexibilitatea pe care o au românii ne vor ajuta să asimilăm și să integrăm mai repede schimbările, astfel încât competitivitatea economică să crească”, a declarat Ray F. IUNIUS, membru în board-ul CCE-R și consilierul onorific al premierului Marcel Ciolacu.

Creșterea competitivății economice este strâns legată de abilitățile practice ale angajaților, dar și de dezvoltarea competențelor IT. În 2023, România s-a clasat pe locul 54 în clasamentul “Indicele Global al Competitivităţii Talentelor”, în timp ce Elveția s-a clasat pe locul 1 în acest top care are în criterii inclusiv abilitățile practice și competențele digitale ale populației. Clasamentul este realizat de școala de afaceri INSEAD, Human Capital Leadership Institute și Descartes Institute for the Future.

”Dacă vrei să devii un bun manager și să conduci oamenii, învață întâi să faci tu, cu mâna ta, ceea ce vei cere echipei tale să facă. Peste 60% din cadrele superioare elvețiene cu o licență universitară au trecut în prealabil printr-o formă de învățământ dual”, a adăugat Ray F. IUNIUS.

În prezent, în școlile duale din România învață 15.000 de elevi, iar acest sector traversează cea mai efervescentă perioadă din istoria sa. Prin noua lege a educației, adoptată anul acesta de Parlamentul României, s-au alocat prin PNRR 338 de milioane de euro pentru înființarea a 10 consorții regionale și pentru dezvoltarea și dotarea a 10 campusuri profesionale integrate. De asemenea, Guvernul a decis alocarea unor resurse de finanțare pentru 29 de campusuri suplimentare declarate eligibile.

Învățământul dual reprezintă o modalitate esențială de a-i pregăti pe tinerii români – capitalul național cel mai important – pentru succes în carieră, se arată într-un mesaj transmis de primul ministru Marcel Ciolacu în cadrul conferinței EDU.DUAL.

”Consider că acest sistem educațional trebuie să înceapă din clasele cele mai mici și până la studiile doctorale. Trebuie să clădim o alternativă și o simbioză puternică între învățământul academic clasic și cel dual. Prin îmbinarea teoriei cu practica, tinerii români vor dobândi astfel nu doar cunoștințe academice, ci și abilități practice și interumane, iar legătura strânsă dintre școli și întreprinderi va permite alinierea conținutului educațional cu cerințele pieței muncii, asigurându-ne astfel că tinerii români sunt pregătiți să se integreze rapid și cu succes în viața economică, corespunzător dorințelor și ambițiilor lor”, a mai precizat premierul Marcel Ciolacu.

La evenimentul ”EDU.DUAL – Relevanța practicii în formarea profesională” organizat pe 17 și 18 noiembrie la Brașov au participat peste 200 de reprezentanți din mediul de business, universități, colegii profesionale și tehnice și autorități. Conferința a fost organizată de Primăria Brașov în parteneriat cu de Camera de Comerț Elveția-România.

Despre Camera de Comerț Elveția-România (CCE-R)

Camera de Comerţ Elveţia – România (CCE-R) este o asociație non-profit cu o istorie de 22 de ani în România, care are ca scop facilitarea relațiilor de afaceri între investitorii elvețieni și cei români și de a oferi informații economice și consultanță companiilor interesate să dezvolte afaceri în cele două țări.

În octombrie 2023, CCE-R a ajuns la un număr de peste 100 de companii membre care au aproape 18.000 de angajați în România.

Susținută de Ambasada Elveției în România, CCE-R a devenit în ultimele două decenii jucătorul principal al relațiilor economice româno-elvețiene și a construit 10 grupuri de lucru menite să vină în sprijinul membrilor Camerei, dar și a comunităților în care aceștia activează.

Primark face progrese în privința angajamentelor sale extinse de a oferi tuturor modă sustenabilă la prețuri accesibile

  • Primark publică cel de-al doilea Raport privind progresul în materie de Sustenabilitate și Etică, demonstrând modul în care integrează programele și extinde inițiativele în întreaga companie pentru a genera impact.
  • 55% din articolele de îmbrăcăminte Primark vândute în acest an conțin materiale reciclate sau provenite din surse mai durabile, față de 45% anul trecut.
  • Obiectivul Primark de a-și înjumătăți emisiile de dioxid de carbon în întregul său lanț valoric până în 2030 a fost evaluat și validat de către inițiativa Science Based Targets (SBTi).
  • Programul său premiat Primark Sustainable Cotton Programme (PSCP) marchează cel de-al zecelea an de existență, cu aproape 300.000 de fermieri instruiți în metode agricole mai sustenabile – depășind obiectivul său de 275.000 de fermieri până la sfârșitul anului 2023.

23 noiembrie 2023 – Consumatorii continuă să acorde prioritate valorii, prin urmare Primark își susține clienții și poziția de lider în materie de prețuri, iar la doi ani de la lansarea Primark Cares, strategia sa de sustenabilitate, își menține promisiunea de a oferi tuturor o modă mai sustenabilă la prețuri accesibile. Angajamentul său conform căruia va confecționa toate articolele de îmbrăcăminte din materiale reciclate sau din materiale provenite din surse mai sustenabile până în 2030 este pe calea cea bună. În acest an, peste jumătate (55%) din totalul de hainele vândute au conținut materiale reciclate sau materiale provenite din surse mai sustenabile, în creștere față de anul trecut de la 45%. Acest lucru a fost susținut de lansarea unei noi colecții de produse circulare în acest an, din care s-au vândut deja peste trei milioane de articole de îmbrăcăminte.

Cel de-al doilea Raport privind progresul în materie de Sustenabilitate și Etică al retailerului a fost publicat astăzi și arată cum, în ultimele 12 luni, Primark și-a extins programele și proiectele pilot, integrând concluziile dobândite deja în domeniile în care poate avea cel mai mare impact pentru a impulsiona schimbarea.

Un exemplu important este bumbacul, fibra folosită cel mai des de Primark în confecțiile sale. Anul acesta, 46% din hainele din bumbac vândute au conținut bumbac organic, reciclat sau provenit din programul Primark Sustainable Cotton Programme (PSCP), în creștere de la procentul de 40% înregistrat anul trecut. PSCP, care împlinește anul acesta un deceniu de activitate, este în prezent cel mai ampu program de acest tip al unui singur retailer de modă și demonstrează că extinderea parteneriatelor poate avea un impact real. Programul se desfășoară în prezent în India, Bangladesh și Pakistan, iar anul acesta a fost lansat un proiect pilot în Turcia. Primark a lansat, de asemenea, o platformă de trasabilitate și conformitate, TrusTrace, pentru a contribui la colectarea de date din întregul lanț de aprovizionare al produselor, de la materii prime la produsul finit. Aceste informații vor ajuta Primark să înțeleagă și să își gestioneze mai bine lanțul de aprovizionare.

O altă etapă importantă în acest an a fost atingerea obiectivului Primark de a reduce la jumătate emisiile de dioxid de carbon în întregul său lanț valoric până în 2030 – obiectivul fiind evaluat și validat de inițiativa Science Based Targets (SBTi). Având în vedere că majoritatea emisiilor de dioxid de carbon provin din lanțul său de aprovizionare, Primark s-a concentrat pe sprijinirea furnizorilor în trecerea lor la surse de energie regenerabilă și și-a extins programele de eficiență energetică în 57 de fabrici din Bangladesh, China și Cambodgia. De asemenea, a numit responsabili regionali pentru emisiile de carbon pentru a sprijini furnizorii și fabricile la nivel local. În cadrul propriilor operațiuni, Primark s-a concentrat pe reducerea consumului de energie în magazinele sale și pe utilizarea mai multor surse de energie regenerabilă. În prezent, 70% din magazinele Primark sunt alimentate cu energie electrică din surse regenerabile sau cu emisii reduse de dioxid de carbon, iar 141 de magazine au trecut la un sistem de iluminat eficient din punct de vedere energetic.

Lynne Walker, Director Primark Cares, a comentat lansarea celui de-al doilea raport:

„Primark Cares îi îndeamnă pe toți cei din Primark la schimbare. În cel de-al doilea an ne-am propus să creștem ca amploare: am extins și integrat principiile, programele și procesele care ne vor însoți până în 2030 și mai departe, recunoscând în același timp învățămintele pe care le-am dobândit pe parcurs. Continuăm să lucrăm cu partenerii și furnizorii noștri pentru a stimula schimbarea și am înțeles mai bine ca oricând cât de crucială este colaborarea pentru îndeplinirea angajamentelor Primark Cares. Ne-am concentrat, de asemenea, asupra perfecționării și formării colegilor noștri, care sunt o parte integrantă a modului în care implementăm schimbarea în activitatea noastră.

Un alt element crucial este modul în care putem să inspirăm și să ne educăm clienții, dar și să îi aducem alături de noi în călătoria noastră de schimbare. Acest lucru presupune o mai mare transparență cu privire la locul și modul în care sunt fabricate hainele noastre, la schimbările pe care le facem și la ceea ce înseamnă pentru ei, precum și la problemele și rolul pe care industria modei și ei, în calitate de clienți, îl pot juca în această schimbare.”

‌Alte progrese evidențiate în cadrul strategiei Primark Cares includ:

Produs

  • Elaborarea unui nou standard pentru produse circulare (CPS): Primark a lansat un nou cadru privind modul în care intenționează să proiecteze și să fabrice produse care pot fi revalorificate sau reciclate la sfârșitul ciclului de viață. Prima sa gamă de produse circulare bazată pe acest cadru a fost lansată anul acesta, fiind alcătuită dintr-o colecție de 35 de piese de îmbrăcăminte pentru femei, bărbați și copii, axată pe produse de bază pentru garderobă, precum denimul și jerseul. Prin intermediul acestei colecții au fost vândute peste trei milioane de unități de îmbrăcăminte circulară. De asemenea, Primark se concentrează în prezent și pe instruirea mai multor angajați și furnizori în domeniul designului circular.
  • Primark și-a extins atelierele de reparații, cu 100 de ateliere de lucru organizate pe patru piețe – Marea Britanie, Irlanda, Franța și Țările de Jos – oferind 1.600 de locuri gratuite pentru clienți și colegi începând din 2021, perfecționându-i în ceea ce privește repararea și personalizarea hainelor lor, totul cu scopul de a-i încuraja să își iubească și să își poarte hainele mai mult timp.
  • Multiplicarea testelor de spălare cu durabilitate extinsă astfel încât să acopere 39% din toate hainele Primark – 57% din denimul testat a atins cel mai înalt nivel în cadrul propriului cadru de spălare îmbunătățit.
  • Încheierea unui parteneriat cu experții în schimbări comportamentale Hubbub și Universitatea din Leeds, pentru a sprijini cel mai amplu studiu de acest gen, menit să înțeleagă factorii care influențează durabilitatea hainelor și rolul pe care îl joacă prețul în durata de viață a unei haine. Studiul a constatat că nu există nicio corelație între durata de viață a unui articol de îmbrăcăminte și prețul acestuia și a evidențiat nevoia urgentă ca industria să se alinieze la un standard de durabilitate recunoscut, astfel încât clienții să poată face alegeri mai informate atunci când se află la cumpărături.

Planetă

  • Din 2013, Primark a instruit 299.388 de fermieri în metode agricole mai durabile prin intermediul PSCP, depășind ținta de 275.000 de fermieri până la sfârșitul anului 2023. Noile date de impact arată o reducere cu 26% a utilizării pesticidelor de către fermierii implicați în PSCP și cu 35% a îngrășămintelor chimice, fapt care a dus la o creștere cu 8% a randamentului bumbacului în rândul fermierilor[1].
  • Primark a creat un cadru de monitorizare a biodiversității pentru a ajuta la o mai bună înțelegere a rezultatelor și a indicatorilor care pot fi măsurați pentru a vedea îmbunătățiri pe termen lung ale biodiversității. Primark a început să testeze această metodologie în ferme selectate în cadrul PSCP.
  • Din 2019, Primark estimează că a eliminat și/sau a evitat peste un miliard de unități de plastic de unică folosință (SUP) din activitatea sa.

Oameni

  • Ca parte a angajamentului său de a asigura un salariu decent lucrătorilor din lanțul său de aprovizionare, Primark utilizează setul de instrumente de compensare echitabilă al Asociației pentru muncă echitabilă în vederea colectării date privind salariile în fabricile din Bangladesh, Cambodgia, India și Turcia. Prin afilierea sa cu Action, Collaboration and Transformation (ACT), Primark continuă, de asemenea, să își îmbunătățească principiile de achiziție responsabilă, inclusiv prin formarea tuturor colegilor relevanți cu privire la modul în care să le integreze în colaborarea de zi cu zi cu furnizorii.
  • Primark a ajutat lucrătorii din lanțul său de aprovizionare din India să își înțeleagă mai bine drepturile prin intermediul programului My Life în peste 7 fabrici. Aceste fabrici reprezintă peste 4.000 de lucrători.

Oamenii noștri

  • Programul de dezvoltare a competențelor Sudokkho al Primark a fost derulat în 17 fabrici. Aceste fabrici reprezintă 29.224 de lucrători femei. Deși nu se încadrează în strategia Primark Cares, Primark s-a axat și în acest an pe câteva inițiative cheie de promovare a bunăstării și incluziunii pentru colegii săi.
  • A donat 150.000 de lire sterline către ILGA World pentru a promova echitatea și egalitatea pentru persoanele LGBTQI+ din întreaga lume, contribuția totală ajungând astfel la 475.000 de lire sterline în ultimii 4 ani.
  • Primark a anunțat un nou parteneriat pe trei ani cu WorkEqual, cu un angajament de a oferi 300.000 de euro pentru a contribui la extinderea serviciilor sale de coaching, de dezvoltare a carierei și de styling femeilor din Irlanda.

[1] Comparativ cu un grup de fermieri controlați din India, Bangladesh și Pakistan care nu fac parte din PSCP, măsurat în perioada 2019-2022.

Despre Primark:   

Primark este un retailer de modă internațional cu peste 75.000 de angajați în 16 țări din Europa și SUA. Înființat în Irlanda în 1969 sub marca Penneys, Primark își propune să ofere opțiuni accesibile pentru fiecare, de la articole de bază de calitate superioară la stiluri unicat pentru femei, bărbați și copii, precum și produse de frumusețe, articole pentru casă și accesorii. Din dorința de a crea experiențe retail extraordinare, Primark deține peste 400 de magazine la nivel global și continua să se extindă pe piețe noi și existente cu obiectivul de a ajunge la un număr de 530 de magazine până la sfârșitul anului 2026, inclusiv pe noua piață din Ungaria.  

Despre Primark Cares  Primark face eforturi pentru a oferi modă mai durabilă la prețuri rezonabile pentru fiecare prin strategia Primark Cares, un program multianual care se concentrează pe prelungirea ciclului de viață al hainelor, pe protejarea vieții pe planetă și pe susținerea mijloacelor de trai ale oamenilor care confecționează hainele Primark. În cadrul acestei strategii, Primark a dezvăluit nouă angajamente pe care își propune să le îndeplinească până în 2030. Aceste angajamente includ, până în 2030: fabricarea tuturor articolelor de îmbrăcăminte din materiale reciclate sau din materiale provenite din surse mai durabile până în 2030, reducerea la jumătate a emisiilor de carbon în întregul său lanț valoric și asigurarea unui salariu decent lucrătorilor din lanțul de aprovizionare. Mai multe informații pot fi găsite aici: www.primark.com/en-gb/primark-cares. 

Raiffeisen Comunități, acceleratorul de ONGuri în sustenabilitate cu granturi totale de 1 milion de euro

București, 21 noiembrie 2023 – Raiffeisen Bank România anunță lansarea ediției de anul acesta a programului Raiffeisen Comunități, acceleratorul de ONGuri în sustenabilitate cu granturi totale de 1 milion de euro, proiect dezvoltat împreună cu Asociația pentru Relații Comunitare.

Raiffeisen Bank România își reafirmă angajamentul față de dezvoltarea comunităților locale prin lansarea ediției de anul acesta a acceleratorului de ONGuri în sustenabilitate Raiffeisen Comunități, care urmărește să susțină și să stimuleze proiecte locale inovatoare, sustenabile și cu impact real.  

„Dorința de a schimba în bine, de a ajuta, misiunea de a aduce schimbări pozitive în societate, toate aceste lucruri merită și trebuie susținute. Cu acest îndemn lansăm ediția 2023 a acceleratorului de ONGuri Raiffeisen Comunități, un nou capitol în povestea noastră de implicare activă în societate. Este un angajament clar față de valorile noastre, față de voi și față de comunități, prin care ne propunem să oferim o bază solidă pentru cei care desenează o lume mai sustenabilă, pentru noi și generațiile ce vor urma”, declară Laura Mihăilă, Director Marketing, Comunicare & CX, Raiffeisen Bank România.

“De peste 13 ani, Raiffeisen Comunități a contribuit la transformarea durabilă și sustenabilă a comunităților din România. Programul trece anul acesta într-o nouă etapă de dezvoltare și oferă o finanțare totală de 1 milion de euro acordată proiectelor câștigătoare, precum și un program de accelerare și mentorat pentru creșterea capacității de implementare a proiectelor.

Inițiativa în parteneriat cu Asociația pentru Relații Comunitare reflectă angajamentul nostru față de societate și dorința de a aduce o contribuție reală. Raiffeisen Comunități, acceleratorul de ONGuri în sustenabilitate vorbește despre sinergie pentru impact”,a completat Cristian Sporiș, Vice-Președinte, Corporate Banking Division și Membru Consiliu Director Raiffeisen Bank România.

20 de proiecte și 1 milion de euro pentru dezvoltare sustenabilă

Sub mesajul “Avem mai multe în comun decât ceea ce ne desparte”, Raiffeisen Comunități se angajează să susțină transformarea sustenabilă a comunităților din România. Anul acesta, valoarea finanțării acordate de acceleratorul de ONGuri în sustenabilitate Raiffeisen Comunități se ridică la 1 milion de euro.

Acceleratorul de ONGuri în sustenabilitate Raiffeisen Comunități: cursuri și mentorat pentru câștigători

Dincolo de finanțare, Raiffeisen Comunități oferă și un program de accelerare și mentorat, incluzând cursuri practice pentru creșterea capacității de implementare a proiectelor câștigătoare: management financiar, strângere de fonduri, comunicare și dezvoltarea unei rețele de sprijin în comunitate.

Organizații și proiecte vizate

Raiffeisen Comunități își propune să creeze un mediu de aliniere între prioritățile de dezvoltare sustenabilă a orașelor și comunităților, strategiile & misiunea organizațiilor ce activează la nivel comunitar, și prioritățile de țară, așa cum sunt ele formulate în Obiectivele de dezvoltare sustenabilă. Astfel, proiectele înscrise de ONG-uri trebuie să adreseze cel puțin una din prioritățile: SDG 11 – Orașe și comunități sustenabile, SDG 12 – Consum și producție responsabile sau SDG 17 – Parteneriate pentru realizarea obiectivelor.

Participarea în acceleratorul de ONGuri în sustenabilitate Raiffeisen Comunități

Pentru a participa în acceleratorul de ONGuri în sustenabilitate Raiffeisen Comunități, ONG-urile se pot înscrie în perioada 21 noiembrie 2023 – 12 ianuarie 2024.  

Selecția proiectelor va ține cont de următoarele criterii:

  • înțelegerea clară a nevoii comunității adresate;
  • eficiența proiectului propus (proiectul poate genera schimbare reală, în bugetul propus);
  • realismul proiectului (abordarea propusă poate acoperi nevoia selectată, corespondență clară între scop, obiective, activități și buget);
  • implicare – oamenii/comunitatea locală este parte din soluția aleasă;
  • impact – la finalul proiectului pot fi identificate schimbări reale, măsurabile și de durată pentru grupul țintă selectat;
  • continuitate – organizația poate demonstra o viziune pe termen lung de menținere a schimbării generate, si are capacitatea de a atrage resursele necesare;
  • localizarea proiectelor – susținem soluții locale la problemele globale, inclusiv in comunități rurale și urban mic.

Etapele principale: înscrierea proiectelor (15 ianuarie 2023 – 15 martie 2024), campanie vot online deschis comunităților înscrise în accelerator (26 februarie 2024 – 08 martie 2024), anunț câștigători (21 martie 2024), urmat de perioada de accelerare a ONGurilor și implementare a proiectelor (01 aprilie 2024 – 31 martie 2025).

Zeci de lideri din societatea civilă, din mediul de afaceri și media s-au alăturat juriului Raiffeisen Comunități: Adrian Sandu (Vicepreședinte, Asociația District Hub), Alexandru Gorun (Președinte, Fundația Leaders), Alexandru Tiberiu Nica (Director de program, Open Minds), Andi Daiszler (Președinte, Fundația Daisler), Angela Galeța (Președinte, Fundația Vodafone), Camelia Platt (Director Executiv, Light into Europe), Carmen Uscatu (Co-fondatoare Dăruiește Viața), Ciprian Stănescu (Președinte, Social Innovation Solutions), Claudiu Butacu (Chairman, EFdeN), Constantin Chiriac (Președinte, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu), Cristiana Mateoiu (Director Executiv, Fundația Inovații Sociale Regina Maria), Ela Bălan (Director Grantmaking, Asociația pentru Relații Comunitare), Eugen Vaida (Coordonator, Ambulanța pentru Monumente), Laura Mihăilă (Director Marketing, Comunicare și CX, Raiffeisen Bank România), Loredana Poenaru (Education Director, Junior Achievement România), Mara Niculescu (Fundraising, Communication & Advocacy Director, Teach for Romania), Marcela Borteanu (Director Adjunct, United Way România), Mona Nicolici (jurnalist Europa FM & consultant sustenabilitate), Oana Craioveanu (Co-fondatoare, Impact Hub), Oana Gheorghiu (Co-fondatoare Dăruiește Viața), Oana Groșanu (Director Executiv, Ambasada Sustenabilității în România), Paula Herlo (jurnalist), Raluca Fiser (Președinte, Green Revolution), Răzvan Crișan (Co-Fondator, Kane Group), Robert Ion (Director General, Hope and Homes for Children România), Roxana Fer (PR, Bucharest RUNNING CLUB), Sebastian Hubati (Director Dezvoltare, Romanian Business Leaders), Simona Camburu (Coordonator Fundraising, Plantăm fapte bune în România), Tudor Vlad (Director, Fundația Nouă ne pasă).

Juriul va analiza toate proiectele depuse, din perspectiva soluțiilor și a impactului pe care le pot genera, și vor selecționa 20 de câștigători.

„Suntem oamenii care am ales să trăim în România și să contribuim la o viață bună pentru noi toți. Orice dorință de a contribui la schimbare presupune voință, disciplină și multă răbdare. Nimic nu se întâmplă peste noapte și fiecare dintre noi – finanțatori, organizații nonprofit, angajați și voluntari – avem nevoie unii de alții ca să nu ne pierdem energia si să ducem la capăt promisiunea de viață mai bună. Aceasta este și promisiunea programului Raiffeisen Comunități – creăm cadrul pentru a susține oamenii care își investesc energia în schimbare astfel încât să vedem cu toții impactul în propriile comunități. Doar așa putem avea încredere că împreună putem face orice”, a subliniat Mădălina Marcu, Director dezvoltare resurse, Asociația pentru Relații Comunitare.

Descriind implicarea în acceleratorul de sustenabilitate pentru ONGuri, Raiffeisen Comunități, Ciprian Stănescu (Președinte Social Innovation Solutions) a vorbit despre importanța pentru ONGuri a acordării de încredere la început de drum, Eugen Vaida (Coordonator, Ambulanța pentru Monumente) despre impactul proiectelor de identitate în comunitățile rurale, Oana Gheorghiu (Co-fondatoare Dăruiește Viața) a vorbit despre speranță și puterea ei transformatoare, Mona Nicolici (jurnalist Europa FM & consultant sustenabilitate) a menționat importanța colaborării pentru impact național, Raluca Fiser (Președinte, Green Revolution) a confirmat valoarea parteneriatelor pentru susținerea proiectelor pe termen lung.

Mai multe detalii despre Raiffeisen Comunități puteți regăsi pe site-ul www.raiffeisen.ro/acceleratordesustenabilitate.  

Despre proiectul Raiffeisen Comunități

În cei 12 ani de desfășurare a programului Raiffeisen Comunități, program dedicat ONGurilor, Raiffeisen Bank a finanțat peste 160 de proiecte comunitare, iar valoarea investiției în această perioadă a depășit 1,2 milioane euro.

Despre Raiffeisen Bank România

Raiffeisen Bank, bancă universală de top, cu capitalizare și lichiditate solide, activează pe piața bancară din România deservind peste 2,2 milioane de clienți, persoane fizice și juridice. Banca are peste 4.900 de angajați în 285 de unități, 1.126 ATM&MFM și peste 28.900 POS-uri. 

De mai bine de 25 de ani, Raiffeisen Bank susține mediul economic din România, oferind produse și servicii financiare dezvoltate pentru a acoperi nevoile clienților. Având ca principiu fundamental responsabilitatea, contribuim la dezvoltarea societății prin finanțarea economiei reale și sustenabile. Totodată suntem implicați în comunitate, prin susținerea a 5 piloni de dezvoltare: educație, ecologie urbană, sport ca stil de viață sănătos, inovație, și, nu în ultimul rând, artă și cultură.

Din 2023, Raiffeisen Bank propune o nouă abordare și perspectivă asupra serviciilor bancare, prin lansarea Banking 1:1″, o modalitate interactivă de a crea un plan financiar personalizat pentru clienții noștri, folosind aplicația Smart Finance, dezvoltată local, de echipa din România. www.raiffeisen.ro

AmCham Sustainability Competition, acceleratorul dedicat soluțiilor sustenabile pentru provocările de mediu, și-a desemnat câștigătorii

București, 23 noiembrie 2023. AmCham Sustainability Competition, programul de accelerare dedicat soluțiilor sustenabile pentru provocările de mediu, a ajuns la final. După aproape trei luni de consultări, workshopuri și dezvoltare a soluțiilor propuse de startupurile participante în program, juriul a desemnat câte un câștigător pentru fiecare dintre provocările abordate de competiție. CarbonCel, ECONOS și Archnite Technologies au dezvoltat prototipuri inovatoare care pot contribui la reducerea amprentei de carbon, măsurarea impactului adoptării de practici agricole regenerative și reciclarea inovativă a deșeurilor. Prezentările finale ale echipelor câștigătoare au avut loc în cadrul AmCham Thanksgiving Breakfast. AmCham Sustainability Competition este un program organizat de Camera de Comerț Americană în România în parteneriat cu Impact Hub Bucharest.

În perioada august-octombrie 2023, cele 14 startupuri selectate în cadrul AmCham Sustainability Competition au lucrat intens la dezvoltarea soluțiilor propuse. Pe lângă workshopurile de business, participanții au avut parte de sesiuni de consultare și feedback alături de companiile membre ale Camerei de Comerț Americane, inițiatoarele celor trei provocări adresate de accelerator: Cargill România, Microsoft România, Raiffeisen Bank, Stericycle România, Kimball Electronics România și Coca-Cola HBC România.

Scopul AmCham Sustainability Competition a fost ca startupurile participante să dezvolte un Proof of Concept relevant și inovativ care să adreseze cele mai presante provocări din domeniul sustenabilității și protecției mediului, propuse de companiile membre AmCham pentru acest program: măsurarea impactului adoptării de practici agricole regenerative, reducerea amprentei de carbon și identificarea de soluții inovatoare pentru reciclarea deșeurilor. Juriul care a urmărit evoluția startupurilor participante în program și a desemnat cei trei câștigători a fost format din reprezentați ai companiilor care au propus provocările, ai AmCham România și Impact Hub Bucharest.

“Ne bucurăm că AmCham Sustainability Competition a adus împreună companii mari și companii la început de drum preocupate de un viitor sustenabil și angajate în căutarea celor mai bune soluții pentru provocările complexe din domeniu. Felicităm cei 3 câștigători, și încurajăm toate cele 14 start-upuri care au parcurs programul de accelerare să continue să dezvolte soluțiile lor. Le mulțumim membrilor direct implicați în proiect, partenerului nostru de implementare, Impact Hub Bucharest, precum și companiilor care au susținut agenda aniversară #AmCham30 și au făcut posibilă derularea acestui proiect. Pentru AmCham și membrii comunității noastre, un viitor sustenabil rămâne un obiectiv deosebit de important și dincolo de anul aniversar.” a spus Letiția Pupăzeanu, Directorul Executiv al AmCham România.

Soluțiile câștigătoare ale  AmCham Sustainability Competition 2023

Provocarea #1: Impactul adoptării de practici agricole regenerative – Cum măsurăm impactul asupra biodiversității în urma adoptării de practici agricole regenerative?

Dintre cele cinci startupuri înscrise pentru a dezvolta soluții inovatoare care să adreseze această provocare, CarbonCel a fost desemnat câștigător. CarbonCel este o soluție avansată end2end pentru cultivarea carbonului, care sprijină implementarea și monitorizarea proiectelor de carbon. CarbonCel propune un nou mod de agricultură verde care are ca scop sechestrarea carbonului în sol, carbon care altfel ajunge sub formă de CO2 în atmosferă. Soluția se bazează pe cazuri de utilizare Agriculture 4.0, implementare dispozitive, roboți și mașini telematice, cele mai bune practici agricole consolidate de algoritmi (AI) pe date de monitorizare în timp real.

Provocarea #2 – Reducerea amprentei de carbon – Cum pot IMM-urile să măsoare și raporteze amprenta de carbon (scope 1, 2 și 3)? 

Dintre cele șase startupuri selectate pentru a dezvolta soluții care să rezolve această provocare, ECONOS este echipa câștigătoare. ECONOS oferă servicii de evaluare a amprentei de carbon, permițând companiilor să măsoare cantitatea de gaze cu efect de seră eliberată de activitățile lor profesionale. Pe baza rezultatelor evaluării amprentei de carbon, startupul propune soluții personalizate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Provocarea #3: Reciclarea deșeurilor  – Ce soluții inovatoare există pentru reciclarea deșeurilor?

Archnite Technologies, startupul câștigător dintre cele trei participante în această categorie, are ca obiectiv  crearea unui centru de colectare și reciclare a deșeurilor de echipamente electronice și electrocasnice (DEEE). Archnite Technologies propune dezvoltarea procesului de recuperare a materiei prime din echipamente electronice scoase din uz, crearea locurilor de muncă și reducerea lipsei de materiale și materie primă, atât pentru România, cât și pentru UE. Prin recuperarea unor cantități importante de materii prime secundare din DEEE, acestea au un grad ridicat de reciclare-reutilizare între 85-90%.

„Cu 63 de înscrieri, AmCham Sustainability Competition arată că există un o nevoie reală de a crea punți între startupuri și zona corporate. Startupurile participante au apreciat șansa de a interacționa direct cu companiile care au lansat provocările de mediu, discutând provocările întâmpinate în dezvoltarea soluțiilor lor și validând fezabilitatea abordării propuse. Este încurajator să observăm că startupurile au apreciat această oportunitate de dialog direct cu unele dintre cele mai mari companii din România și au profitat de ea pentru validarea și perfecționarea soluțiilor propuse. La finalul acceleratorului, companiile participante și-au exprimat interesul pentru a continua colaborările cu anumite startupuri finaliste.“, a declarat Vlad Craioveanu, CEO și cofondator al Impact Hub Bucharest.

Rezultatele AmCham Sustainability Competition

Cele trei startupuri câștigătoare și-au prezentat soluțiile și evoluția din program în cadrul evenimentului AmCham Thanksgiving Breakfast din data de 22 noiembrie, care a încheiat anul aniversar AmCham30.  La eveniment au participat lideri ai companiilor membre, profesioniștidin comunitatea AmCham, dar și membri ai Consiliului de Director, și reprezentanți ai  Ambasadei SUA la București.

În 2023, AmCham sărbătorește 30 de ani de prezență și activitate în România prin recunoașterea contribuției comune a membrilor AmCham la dezvoltarea economică a țării de-a lungul ultimelor trei decenii și reafirmarea angajamentului comunității AmCham de a investi într-un viitor sustenabil pentru România. În acest context, AmCham România, alături de Impact Hub Bucharest, au organizat AmCham Sustainability Competition, un program care și-a propus să găsească soluții reale la probleme presante din domeniul sustenabilității cu care se confruntă companiile din România.

Acceleratorul a reunit șase dintre cele mai mari companii la nivel local – Cargill România, Microsoft România, Raiffeisen Bank, Stericycle România, Kimball Electronics România și Coca-Cola HBC România, a adunat 63 de startupuri înscrise în competiție, dintre care 14 au fost selectate de juriu pentru a participa în program. În urma procesului de accelerare derulat pe parcursul a trei luni, trei startupuri au fost alese câștigătoare și au fost premiate de AmCham România.

Mai multe detalii despre AmCham Sustainability Competition și soluțiile propuse sunt disponibile pe pagina oficială a programului, aici. 

Despre organizatori

AmCham România

Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) este printre cele mai reprezentative asociații ale comunității de afaceri din România, recunoscută drept promotor al dialogului public-privat pe teme ce privesc mediul de afaceri, politicile publice cu impact asupra economiei, competitivitatea României sau dinamica relațiilor economice dintre SUA și România.

Membrii AmCham România, peste 550 de companii americane, internaționale și românești sunt activi în 32 de sectoare economice, au creat peste 250.000 de locuri de muncă în Romania, au investiții cumulate de peste 20 mld. EUR și o cifră de afaceri cumulată de peste 65 mld. EUR.

AmCham România promovează viziunea și prioritățile economice ale comunității de afaceri  prin grupuri de lucru specializate care urmăresc principalele domenii de interes: Piețe de Capital și Servicii Financiare, Guvernanță Corporatistă, Concurență și Ajutor de Stat,  Energie, Educație, Economie Digitală, Fiscalitate, Mediu, Piața Muncii, Sănătate,  Fonduri Europene, Achiziții Publice și Partneriat Public-Privat, Real Estate și Turism.


AmCham România este o organizație acreditată de către Camera de Comerț a SUA, și membră a rețelei europene a Camerelor de Comerț Americane. Pentru mai multe detalii, vă invităm să ne vizitați la  www.amcham.ro.

Impact Hub Bucharest

Impact Hub Bucharest este spațiul dinamic în care profesioniști și antreprenori lucrează pentru dezvoltarea proiectelor și inițiativelor de business. Lansat în 2012, Impact Hub Bucharest este primul spațiu de coworking din România, cu o comunitate de peste 3.000 de membri în București, iar la nivel global organizația este prezentă în peste 100 de locații din peste 50 de țări. Misiunea Impact Hub Bucharest este de a susține ecosistemul antreprenorial oferind programe de accelerare a startupurilor și finanțare directă, precum și cea mai mare platformă online de educație antreprenorială – Startarium.

Alina Liciu, Managing Partner The Azores: “Vom susține creșterea gradului de conștientizare asupra Codului Român al Sustenabilității”

Alina Liciu, Managing Partner The Azores: “Vom susține creșterea gradului de conștientizare asupra Codului Român al Sustenabilității”

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a lansat luni, 13 noiembrie 2023, un instrument de raportare non-financiară online, în cadrul întâlnirii de la Palatul Victoria, Codul Român al Sustenabilității, instrument practic pentru o raportare transparentă.

Evenimentul prezidat de Laszlo Borbely, Consilier de Stat, coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, a reunit companii din sectorul privat la discuții axate pe acțiuni din cadrul strategiei naționale de dezvoltare durabilă, în care este circumscrisă ca obiectiv noua platformă de raportare Codul Român al Sustenabilității. Instrumentul de raportare online simplifică raportarea și se oferă o transparentizare a eforturilor companiilor în aria sustenabilității.

“Dacă unele companii și-au dezvoltat foarte mult capacitatea de a analiza propriul impact în privința sustenabilității și își publică rapoartele, se remarcă totuși că există destul de multe limite”, a declarat Laszlo Borbely, Consilier de Stat, Coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă . “În primul rând, nu avem o evidență clară a companiilor care respectă această obligație, iar raportările nu sunt deloc accesibile. Acestea sunt faptele pe care le-am constatat și pe baza cărora am decis să implementăm, pornind de la modelul german, Codul Român al Sustenabilității și să realizăm o platformă digitală de raportare cu acces universal și gratuit.”



Instrumentul digital se adresează atât entităților care, la data bilanțului, depășesc 500 de salariați în cursul exercițiului financiar, cât și oricărei entități care, deși nu are obligația legală să elaboreze o declarație de sustenabilitate (nefinanciară), dorește să informeze părțile interesate de activitatea sa despre performanțele obținute în domeniul sustenabilității—companii cu mai puțin de 500 de salariați și instituții din sectorul public. Raportul poate fi descărcat și depus ca declarație nefinanciară conform reglementărilor în vigoare. Un alt avantaj este monitorizarea progresului companiilor în domeniul dezvoltării durabile, în baza rapoartelor generate prin intermediul platformei. Baza de date generează vizibilitate și este accesibilă publicului interesat, venind în sprijinul utilizatorilor care se află în căutarea de bune practici în domeniul sustenabilității, dar și a celor care iau decizii comerciale în baza modului în care sunt respectate principiile sustenabilității.
Rapoartele publicate în cadrul platformei Codului pot fi accesate transparent de către toate părțile interesate, ceea ce înseamnă că acestea pot ajuta atât la identificarea de bune practici ale entităților raportoare – ce pot fi preluate și adaptate la nivelul altor entități -, dar pot veni și în sprijinul investitorilor sau al altor entități care iau decizii financiare sau comerciale în baza practicilor de sustenabilitate ale companiilor raportoare.

În cadrul evenimentului, sesiunea de bune practici în dezvoltare durabilă a fost susținută de Alina Liciu, Manging Partner al The Azores Sustainability & CSR Services și de Ștefania Roxana Cruceru, Associate Director, Head of Climate Strategy and Regional Delivery, BERD.

Alina Liciu, Managing Partner The Azores Sustainability & CSR Services, a subliniat în intervenţia sa că “în 2015, doar 10 companii raportau non-financiar, iar astăzi vedem o creștere de aproximativ 400% a organizațiilor care publică voluntar rapoarte. (…) “Ne propunem ca rezultatele Romania CST Index, rankingul pe care îl elaborăm de 8 ani, să stea la baza unui roadmap, prin care companiile pot vedea cum se pozitionează în raport cu top performerii din piață. Vom susține, de asemenea, creșterea gradului de conștientizare asupra Codului Român al Sustenabilității. Mă bucur că există acest nou instrument de raportare transparentă. Transparența este esențială pentru că determină îndeplinirea asumată, autodepășirea și competiția pozitivă în aria dezvoltării durabile.”

În contextul evenimentului, a fost prezentată și platforma online România Durabilă, agregator de date statistice cu acces deschis, cea mai amplă bază de date realizată de Departamentul de Dezvoltare Durabilă în parteneriat cu Institutul Național de Statistică și Asociația Regională pentru Dezvoltare Antreprenorială, în cadrul proiectului România Durabilă.



Prin adoptarea noului instrument de raportare Codul Român al Sustenabilității, obiectiv al Proiectului SIPOCA 613 – România Durabilă, este vizată extinderea contribuției companiilor private și a altor entități la procesul de implementare a celor 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030, asumate de România prin Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030.

COMMUNITY INDEX 2023, ediția a V-a, anunţă rezultatele anuale privind domeniul CSR în România

COMMUNITY INDEX 2023, ediția a V-a, anunţă rezultatele anuale privind domeniul CSR în România.

Singurul ranking din România dedicat proiectelor de investiţii în comunităţi analizează anual peste 800 de proiecte, programe şi iniţiative de CSR, structurate pe 19 categorii.

Key Facts:

  • Companiile din Romania alocă anual un total de aprox. 80 milioane euro pentru dezvoltarea comunităţilor, conform analizei Community Index.
  • Peste 22% dintre proiectele de CSR dezvoltate sunt dedicate educaţiei, fie că vorbim de educaţie pentru elevi, antreprenori, educaţie digitală sau financiară.
  • 23% dintre proiectele analizate sunt dedicate mediilor defavorizate, în timp ce doar 6% sunt dedicate sănătății.
  • Peste 5% dintre proiecte sunt dezvoltate de companii pentru combaterea schimbărilor climatice şi dezvoltarea sustenabilităţii oraşelor.

Bucureşti, 18 octombrie 2023:  The Azores Sustainability & CSR Services, lider pe piaţă în Romania privind analizele de sustenabilitate şi CSR, lansează a cincea ediţie a Community Index, cel mai complex ranking al proiectelor de investiţii în comunităţile din România, structurat pe 19 categorii.

Piaţa de investiţii şi donaţii în sprijinul comunităţilor a crescut în ultimii ani şi se ridică la peste 80 milioane euro anual, în principal pentru proiecte de educaţie pentru elevi (9.4%, o usoară creștere de 1% față de 2022), sănătate (6%, în scadere față de anul trecut) sau medii defavorizate (23%, în creștere cu 5% față de 2022). Un alt domeniu de interes pentru companii este Artă/Cultură, 10% dintre proiecte fiind dezvoltate în această direcţie, în creștere față de 9.2% în 2022. Totuşi, 4% dintre proiectele derulate de companiile din România sunt destinate combaterii schimbărilor climatice, în scadere cu 1% versus 2022, iar 1.5% dintre proiecte sunt în direcţia oraşe sustenabile, în scădere față de 4.4% în 2022.

Indexul îşi propune să fie un instrument util pentru profesioniştii din domeniu pentru a-i ajuta să ia decizii mai bine informate privind viitoarele investiţii în comunităţi. De asemenea, scorecard-ul Community Index, care are 46 de indicatori, poate servi drept un checklist pentru a analiza gradul de complexitate şi de performanţă al unui proiect.

“Prin acest index ne dorim să oferim mai multă vizibilitate pentru proiectele și programele care se dezvoltă în România pentru comunități și să le structuram în funcție de cele mai importante direcții. Ne dorim ca rezultatele obținute să fie un instrument de benchmarking util pentru companiile care caută noi idei de investiții. Sperăm, de asemenea, ca felul în care am structurat informația să ajute la o înțelegere mai profundă a contextului local și național.” – declară Alina Liciu, Managing Partner The Azores Sustainability & CSR Services.

Printre principalele trenduri evidenţiate în urma analizei, menţionăm o creştere a nivelului de transparenţă privind rezultatele şi impactul proiectelor sau programelor de CSR. De asemenea, companiile încep să alinieze mai bine strategia de Sustenabilitate / CSR la specificul industriei şi la strategia de business. În ceea ce priveşte angajaţii, aceştia sunt tot mai dornici de a ajuta comunităţile şi apreciază companiile care le oferă oportunitatea de a se implica voluntar în proiecte. Un alt trend observat este faptul că există un interes crescut privind obiectivele pe termen lung: companiile pun mai mult accent pe a genera impact pe mai mulţi ani şi a evita crearea unei dependenţe a comunităţii – se concentrează pe dezvoltarea unor abilităţi sau a unei infrastructuri care să ramană în comunitate chiar şi după ce o companie îşi redirecționează investiția către alte proiecte.

Printre proiectele care au obținut Gold Recognition, menționăm proiectul educațional Lifelab dezvoltat de BCR, FabLab & Asociația Edupedu, la categoria Educație financiară – prin participarea în acest program, elevii învață noțiuni de educație financiară și exersează planificarea și munca în echipă. La categoria Implicarea angajaților, Programul de Sustenabilitate Personală (PSP) Auchan a fost construit sub formă unui demers de mobilizare a angajaților de a se implica activ în proiecte de susținere a comunităților locale. La categoria Reduce, Reuse, Recycle – Banca Transilvania și Ateliere Fără Frontiere au dezvoltat proiectul Remesh și luptă pentru inserția socială și profesională a persoanelor vulnerabile și marginalizate. Împreună în Slujba Binelui, proiect dezvoltat de Secom Healthcare Group prin care au fost susținute mai multe inițiative din domeniul sănătății, a primit de asemenea Gold Recognition la categoria Sănătate.

Anul 2023 vine cu o nouă distincție Community Index: pentru fiecare categorie în parte propunem distincția The One to Watch – o recunoaștere specială pentru a evidenția originalitatea și inovația proiectelor care stabilesc un trend important pentru următorii ani în domeniul lor. Printre proiectele menționate la această categorie au fost YOXO Forest – Prima pădure digitală devenită realitate, 100 de idei de business pentru România – PENNY România sau Încrederea în sine se învață în școală – Oxygen. 

Community Index analizează anual peste 800 de proiecte din România, derulate în perioada ianuarie – decembrie. Rankingul este o parte componentă a Romania CST Index (Corporate Sustainability & Transparency Index), care evaluează informaţiile publicate de companii în rapoartele de sustenabilitate. Principalele obiective ale Community Index sunt de a structura toate aceste proiecte într-o baza de date şi a analiza modul în care acestea se aliniază la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD).

Puteţi regăsi mai multe detalii accesând următoarul link: https://communityindex.ro/community-index-2023/