Highlight: “We are interested that the message of a project reaches as large an audience as possible. It is important both for the NGO, which gains visibility, new opportunities, new volunteers, other sources of funding, but also for us, because community investments are a main pillar in the company’s corporate communication strategy, through which we aim to promote best practices in the market, increase reputation or attract new talents.“
1.What is the company’s current CSR strategy and how has it changed since you started?
Active involvement in the communities in which we do business has always been a priority for us, and our commitment has intensified as we have evolved. During 2022, we have strengthened the support given to the five strategic directions of community investments, focusing on projects aimed at education, environmental protection, social issues, sports and health, as well as promoting culture.
We particularly pursue large-scale projects with long-term impact, as well as innovative initiatives, united by a common goal: improving the quality of life in the community. We also quickly adapt to exceptional situations, such as the COVID19 pandemic or the war in Ukraine, and intervene according to needs. The most powerful example for adaptation is the In Stare sa Ajut call for projects, developed within the In Stare de Bine financing platform, which later became a permanent component and now functions as a funding mechanism for projects addressing pressing societal issues, such as consumption of drugs in adolescents.
In Stare de Bine is our annual NGO funding program. In the last 5 years, we have awarded non-refundable grants totalling 1,000,000 euros annually to winning projects and I am glad that, in 2023, we have allocated a budget of 1,200,000 euros.
2.Who are the stakeholders involved and how do you take their input into account?
For social responsibility projects, we collaborate exclusively with non-governmental organizations, with whom we develop and establish the forms of intervention or the appropriate ways of involvement.
Moreover, we consider that the non-profit environment is one of the essential stakeholders for CSR activity. At the same time, we annually ask our clients which social responsibility or sustainability topics are of particular interest to them in relation to the company’s activity, and then we integrate the results into our strategy. Every time we aim to always have a top 3 relevant themes in our action plan and in our communication.
3.Lately, there is a lot of talk about Impact Investing. Are there projects where you have this approach?
Regardless of the terms used, we at Kaufland have always aimed for the investments made to bring added value for the environment, people and society in the long term. As proof, for 5 years we have ranked first in the top of transparent and performing companies in the direction of sustainability at the national level, recognition offered by CST Index.
Moreover, 5 independent market studies, carried out by professional agencies, place us in the top of the companies that carry out sustainability projects at the level of the general public’s perception. This makes us happy but also makes us responsible to continue in this direction.
Whether it’s installing solar panels or green roofs on our stores, planting a network of urban mini-forests or developing measures to reduce food waste, our investments always aim for a consistent impact.
4.How do you measure the success of a program or project?
We have several indicators that we track both on the implementation side of community investment projects and for their visibility. From the pre-funding stage, we ask organizations to detail the identified need, the number of targeted beneficiaries and their geographical area, as well as the project continuation plan at the end of our funding.
We are interested in seeing that the organization has the capacity to implement the project and that the proposed objectives are realistic. And then in the reporting stage we look at the post-implementation data and see if there are notable differences and why these differences occurred, positive or negative.
For us, the greatest success is when the financed project manages to become financially independent, as is the case of „Sol și Suflet”, the first farm with regenerative agriculture in Romania and an educational center for future farmers, which in three years after the launch managed to support itself from its economic activity.
And at the communication level, we are interested that the message of a project reaches as large an audience as possible. It is important both for the NGO, which gains visibility, new opportunities, new volunteers, other sources of funding, but also for us, because community investments are a main pillar in the company’s corporate communication strategy, through which we aim to promote best practices in the market, increase reputation or attract new talents.
5.Do you have examples of communities that you have helped to develop over time, independent of the support offered at the beginning?
We have strategic partnerships with non-governmental organizations with whom we have undertaken long-term interventions because change takes time. For example, in partnership with „Hope and Homes for Children” we have already built 5 family-type houses, and this translates into a home for over 100 children from the social protection system.
Another relevant example is in the area of the environment, which for us is a priority area, and where we intervene on several levels: firstly we are interested in the elimination of waste from nature and for this we have numerous greening actions with volunteers throughout the country.
Secondly, we make sure that we offer citizens the opportunity to develop responsible behaviors such as collecting recyclable containers at the separate collection machines in our stores, and we complement it with numerous education and awareness campaigns about the importance of environmental protection, aimed especially at the little ones.
Ministerul Belgian pentru Climă, Mediu, Dezvoltare Durabilă și Pactul Verde European au organizat în perioada 4-5 martie, la Bruxelles, o conferință de nivel înalt pe tema mecanismului pentru o tranziție justă, sub auspiciile președinției Regatului Belgiei la Consiliul Uniunii Europene. Consilierul de stat László Borbély a fost invitat să ia cuvântul în sesiunea de nivel înalt în calitate de președinte al Rețelei Europene pentru Dezvoltare Durabilă (ESDN), funcție în care a fost ales la sfârșitul anului trecut.
„Se vorbește mult, la toate nivelurile de decizie, despre provocările pe care tranziția verde le aduce în ceea ce privește impactul socio-economic. România este una dintre țările direct interesate de evoluția acestui mecanism, având nevoie de investiții serioase pentru a balansa pierderile economice cauzate de reducerea emisiilor de carbon. Oportunitățile sunt strâns legate de finanțările pe care le avem disponibile, suntem a treia țară din UE în ceea ce privește fondurile alocate. La fel de important este că reușim să fim și un partener recunoscut pe zona dezvoltării durabile, astfel încât astăzi am avut ocazia să vorbesc în numele ESDN. Această organizație a fost înființată în urmă cu 21 de ani, iar de atunci a reușit să creeze un cadru foarte apreciat pentru calitatea expertizei furnizate, numărul mare de specialiști din administrație pe care îi aduce împreună și pentru facilitarea schimburilor de bune practice. Iată că, prin implicare și activitate intensă, avem ocazia să ne promovăm interesele alături de cei mai relevanți actori europeni în domeniul dezvoltării durabile.”, a declarat László Borbély
Peste 350 de participanți, inclusiv comisari europeni, miniștri, diplomați, reprezentanți ai angajatorilor și lucrătorilor, reprezentanți ai societății civile organizate, precum și ONG-uri din cele 27 de state membre, au răspuns invitației de a se alătura acestei Conferințe al cărei scop este de a contura așteptările pe care segmentele sociale le au de la viitoarea Comisie Europeană. Printre ideile cele mai vehiculate au fost necesitatea continuării finanțărilor pentru tranziția la economie verde, posibilitatea înființării unei instituții europene cu rolul de observator al Mecanismului privind Tranziția Justă, dar și menținerea competitivității economiei Uniunii Europene.
În marja conferinței, Consilierul de stat László Borbély, coordonatorul național al implementării Agendei ONU pentru dezvoltare duraiblă, a avut discuții privind progresul Românieie în acest domeniu cu doamna Zakia Khattabi, ministrul federal belgian pentru Climă, Mediu, Dezvoltare Durabilă și Pactul Verde European, și cu domnul Vesa Tarava, șeful unității pentru Pactul Verde European, din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene.
Bucharest, February 28, 2024 – Favr., the local pioneer in the production of snacks from secondary raw materials such as fruit pulp and malt from beer, has become the first snack company in Romania to calculate its carbon footprint and receive validation for the Global Carbon Point (GCP). This label provides transparent information about the environmental impact of products and services.
Five years after its launch, the innovative strategy of using secondary raw materials, derived from beverage production, has yielded tangible results: favr. products save 84 g of CO2e per 100 g of product. Favr. thus becomes the first snack company in Romania to conduct Life Cycle Assessment (LCA) of its products, highlighting its commitment to sustainability.
Alexandru Cristinoi, the founder of favr., states: “In 2018, we started with the idea that we can make better snacks for ourselves and the environment by reintroducing fruit pulp and malt from beer into the food chain, which are by-products of beverage production. Thus, we are able to offer products with significantly improved nutritional values and, at the same time, reduce the negative impact on the environment. Calculating the carbon footprint comes as a clear validation that using the remaining raw materials from the production of natural juices and beer, which would otherwise have been discarded, has a beneficial impact on the environment”.
Avoided emissions – a significant change in sustainability approach
Food waste has a significant negative impact on the planet. Food decomposition is one of the main sources of methane, a greenhouse gas that contributes over 80 times more than CO2 to climate change in a 20-year Global Warming Potential (GWP).
The avoided emissions of favr. vary depending on the content of upcycled materials, reaching on average 40% of the product’s carbon footprint, due to the transformation of fruit pulp and beer malt into ingredients and waste avoidance.
The results of favr. products should be considered in two stages. In the first stage, the total analysis of carbon emissions in all stages of the life cycle shows that over 50% of the carbon footprint derives from production, with an emphasis on energy consumption in processes such as drying and raw material acquisition.
The second stage highlights avoided emissions, with a significant impact. By locally sourcing raw materials, which were initially destined for waste, favr. does not contribute to greenhouse gas emissions. This practice generates significant avoided emissions, saving food products from degradation and reducing environmental impact.
Mathieu Gregori, founder and president of ECONOS, favr.’s partner in carbon footprint assessment, emphasizes: “We are proud to contribute to the carbon footprint assessment of favr. products, which is objective, scientific, and transparent. The approval of the third-party verification from Global Carbon Point on the first attempt proved the rigor and accuracy of our evaluations.”
Global Carbon Point – the first label in Romania providing information on product carbon footprint
Global Carbon Point is a label that certifies that the carbon footprint of a product has been calculated according to standards, with data audited by a third party with appropriate diligence. Each certified product receives a unique code. An online platform indexing all certified products is currently in development.
In addition to this notable achievement, favr. continues to strengthen its commitment to the environment and promote a sustainable model in the snack industry. Through constant innovation and partnerships with local beverage producers, favr. demonstrates not only a concern for carbon footprint but also a long-term vision of how products can be designed, manufactured, and consumed sustainably
“We aim to make favr. products available to the widest possible audience in 2024 through presence in large retail chains. We believe that success in the food industry can go hand in hand with responsibility for the planet and the community,” concluded Alexandru Cristinoi.
Favr. offers a wide range of products, from chips to granola and jelly, which can be found in stores, HoReCa, and online, in packaged and bulk versions.
About favr.
Founded in 2018, favr. is committed to creating better snacks for people and the planet. With recipes developed through proprietary methods, favr. uses secondary raw materials, giving new life to fruit pulp and malted barley. The company collaborates with local producers and promotes a 100% Romanian concept. More details about favr. are available on favr.ro.
About ECONOS Consulting
ECONOS is a consulting firm specialized in sustainable requirements for companies, focusing on analyzing and reducing the carbon footprint. The company operates the first carbon footprint assessment software specialized for large organizations in Romania, conducting a comprehensive analysis of Scope 1-2-3 carbon footprint, which becomes mandatory starting from the financial year 2024.
Cum va ajunge “România Neutră” climatic până în 2050?Anul acesta, țara noastră trebuie să reducă emisiile de CO2 din sectorul deșeurilor cu 20%
Din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) din România, 5% provin din gestionarea ineficientă a deșeurilor.
Până în anul 2025,România trebuie să reducă cu 20% cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră (GES), provenite din sectorul deșeurilor, față de valoarea din anul 2019.
În același timp, potrivit angajamentelor asumate ca parte a planului „România Neutră”*, până în 2050, țara noastră ar trebui să ajungă la neutralitate climatică. În sectorul deșeurilor, acest obiectiv se traduce prin generarea de 1.386 de kilotone de emisii de gaze cu efect de seră din deșeuri în 2050, față de 5.941 kt generate în 2019.
Potrivit ultimelor cifre ale Parlamentului European, România ocupă locul 10 în Uniunea Europeană într-un top al țărilor membre cu cele mai mari emisii de GES, cu peste 112 mii de kilotone de emisii de CO2 în anul 2019**.
București, 27 februarie 2024 – România trebuie să reducă cu 20% cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră (GES), provenită din sectorul deșeurilor, până în 2025, comparativ cu valorile din 2019, potrivit planului național “România Neutră”*. Obiectivul final este atingerea neutralității climatice până în 2050, adică reducerea cu 99% a emisiilor nete provenite din toate industriile.
În sectorul deșeurilor, în perioada 1990 – 2019, nivelul emisiilor de CO2 a crescut în mod constant cu aproape 17%. Ulterior însă, el a intrat pe un trend descendent, previziunea fiind ca, până în 2025, să scadă cu 3% față de valoarea de acum 34 de ani.
Țintele cresc însă până în 2050, când emisiile nete ar trebui să fie mai mici cu 73% față de anul 1990, anul de referință al statelor membre.
Angajamentele au fost asumate de țara noastră ca urmare a semnării Acordului de la Paris în anul 2016, alături de restul țărilor membre ale Uniunii Europene. Fiecare stat are obligația de a elabora și implementa o strategie pe cel puțin 30 de ani, privind reducerea emisiilor de gaze din toate sectoarele, inclusiv cel al deșeurilor.
Potrivit ultimelor cifre ale Parlamentului European, România ocupă locul 10 în UE într-un top al țărilor membre cu cele mai mari emisii de GES, cu peste 112 de mii de kilotone de emisii CO2 în anul 2019**. Primele locuri ale acestui clasament, cu emisii mai mari decât ale României, sunt ocupate de Germania, Anglia, Franța, Italia, Polonia, Spania, Olanda, Cehia și Belgia.
Din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) din România, 5% provin din gestionarea ineficientă a deșeurilor.
Începând cu anul 2030, companiile vor avea obligația să valorifice o cantitate de 75% dintre deșeurile de ambalaje generate, cu 10 procente mai mult decât în prezent. De asemenea, potrivit Pactului Verde European***, trebuie limitat și excesul de ambalare, iar în următorii 6 ani, toate ambalajele de pe piața Uniunii Europene trebuie să fie reutilizabile sau reciclabile, precum cele realizate din material biodegradabil, mai punctează specialiștii de la Clean Recycle.
În cazul în care România nu îndeplinește cerințele climatice, riscă amenzi și taxe de mediu mai mari impuse de Uniunea Europeană, care ar putea fi suportate tot de către companii, prin creșterea impozitelor.
„Reducerea emisiilor nete cu 3% până în 2025, comparativ cu nivelul din 1990, reprezintă o provocare majoră, deși procentul pare modest. Pentru a atinge acest obiectiv, este necesară o colaborare strânsă între autorități, populație și mediul de afaceri, precum și investiții în infrastructura de gestionare eficientă a deșeurilor. Până în 2030, emisiile nete din acest sector trebuie să scadă cu 30% față de cele din 1990, ceea ce implică un angajament ferm și o viziune pe termen lung”, declară Cosmin Monda, fondator și CEO Clean Recycle.
Pentru a-și îndeplini obiectivele de mediu în sectorul deșeurilor, țara noastră a început implementarea mai multor măsuri:
10% dintre deșeurile municipale vor fi eliminate prin depozitare până în 2035;
Până în 2030, cantitatea de deșeuri municipale va fi redusă cu 10% pe cap de locuitor, comparativ cu 2017 (de exemplu, pentru deșeuri municipale solide: de la 228 kilograme pe cap de locuitor la 204 kg/cap de locuitor);
Creșterea țintelor de reciclare pentru deșeurile de ambalaje;
Până în 2030, 20% din emisiile de metan produse de deșeurile nereciclabile vor fi folosite pentru producția de energie;
Volumul de deșeuri municipale incinerate/co-incinerate va crește la 500 de mii de tone anual.
În 2023, peste 700 de companii active în România, din portofoliul Clean Recycle, au redus emisiile de CO2 prin reciclare, cu 95 de mii de tone. Acestea au pus pe piață anul trecut 135 de mii de tone de ambalaje, din care a fost valorificată o cantitate de peste 87 de mii de tone (conform obiectivului global de reciclare a deșeurilor de ambalaje în 2023, de 65%).
Până în anul 2050, România trebuie să ajungă la neutralitate climatică, adică să își reducă cu 99% emisiile nete provenite din toate industriile, potrivit strategiei naționale*.
Uniunea Europeană este al treilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră din lume, după China și Statele Unite ale Americii.
Clean Recycle este unul dintre primii 5 jucători de pe piața locală a transferului de responsabilitate privind deșeurile de ambalaje (OIREP), preluând obligativitatea raportării, colectării și valorificării ambalajelor și deșeurilor din ambalaje puse pe piață de producători și importatori. Clean Recycle gestionează un portofoliu de peste 700 de companii care produc și pun pe piață deșeuri de ambalaje, active pe întreg teritoriul României, din domenii precum FMCG și retail, agribusiness, automotive, distribuție, producție industrială, farmaceutice ș.a.
Piața muncii din România, între îmbătrânirea populației active,lipsa investițiilor în dezvoltare de forță de muncă competitivă și exod
Până în 2030, piața locală a muncii va avea nevoie de peste 600.000 de persoane care să ocupe locuri de muncă înalt calificate. În România, doar 1% din populația cu vârsta între 25 – 64 de ani participă la cursuri de formare profesională.
În următorii 10 ani, România va avea un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani.
O creștere cu 10% a ponderii populației active cu vârsta de peste 60 de ani reduce cu 5,5% creșterea PIB pe cap de locuitor.
România, pe locul 17 la nivel global la fenomenul migrației populației.
București, 27 februarie 2024 – România se confruntă cu multiple provocări de ordin demografic, care vor impacta major piața muncii în următorii 10 ani: populația țării îmbătrânește, tinerii activi sunt din ce în ce mai puțini pe piața muncii, iar cererea pentru forța de muncă înalt calificată continuă să crească, în condițiile unei economii în plină dezvoltare, arată o analiză BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest). Până în 2030, România va avea nevoie de peste 600.000 de persoane care să ocupe locuri de muncă înalt calificate și, în același timp, în următorul deceniu, fenomenul îmbătrânirii se va accentua: țara noastră va avea un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani.
Astfel, potrivit datelor Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS) analizate de CES Bucharest, până în 2030, ocupațiile care necesită forță de muncă înalt calificată precum specialiști în domeniul IT, juridic sau în domeniul sănătății, vor înregistra creșteri ale cererii cu 624 de mii de persoane[1](în medie, 100.000 persoane/ an), în condițiile în care facultățile de profil din țară, atât cele de stat cât și cele private (Facultățile de Politehnică, Facultățile de Administrație, Afaceri și Drept sau Facultățile de Medicină), furnizează cumulat, anual, un număr total de doar 40 de mii de absolvenți ai acestora, potrivit unei estimări realizate de CES Bucharest pe baza datelor Institutului Național de Statistică[2].
În același timp, tot până în 2030, cererea pentru persoane cu nivel mediu și redus de calificare va înregistra o scădere accentuată, cu peste 400.000 de persoane, potrivit INCSMPS. Pentru a rămâne competitive pe piața muncii, acestea ar trebui să se respecializeze, fie la locul de muncă, fie prin cursuri de reconversie profesională, pentru a dobândi noi abilități adaptate cerințelor actuale ale pieței, precum ar fi competențele de digitalizare și automatizare, sustenabilitate sau managementul resurselor umane, conform unui raport al World Economic Forum[3].
Numărul tinerilor activi pe piața muncii din România, în declin
Fenomenul de îmbătrânire a populației s-a accentuat în ultimii ani, între 2012 și 2022, vârsta medie a populației rezidente din România crescând de la 40,8 la 42,3 de ani, arată dateleInstitutului Național de Statistică. Conform estimărilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP), în următorul deceniu,România ar putea avea pe piața muncii un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani[4].
O creștere cu 10% a ponderii populației active cu vârsta de peste 60 de ani reduce cu 5,5% creșterea PIB pe cap de locuitor, mai arată raportul Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale.
În același timp, numărul tinerilor activi pe piața muncii, cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, ar putea să scadă cu 3,5% în 2035 față de nivelul din 2020, potrivit CEDEFOP.
Doar 21% dintre companiile românești investesc în formarea competențelor angajaților
Potrivit datelor Băncii Mondiale, în România doar 1% din populația cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani participă la cursuri de formare profesională, comparativ cu media europeană de 9,1%.
Pe de altă parte, doar 21% dintre companiile românești investesc în formarea competențelor angajaților adaptate cererii pieței muncii, arată aceleași date[5].
Comparativ, în Luxemburg companiile pot solicita subvenții din partea statului, pentru a acoperi un procent cuprins între 15-20% din cheltuielile anuale de formare a angajaților. Sprijinul de formare este limitat la 7 competențe, printre care digitale, limbi străine, management sau business training, se arată într-o analiză OCDE[6].
România, în primele 20 de țări la nivel global la migrația populației
O altă provocare majoră pentru piața muncii din România este fenomenul migrației. Țara noastră ocupă locul 17 la nivel global, cu peste 5.7 milioane de români care au ales să lucreze și să se stabilească în străinătate. Raportul dintre numărul emigranților români și cel al imigranților străini care s-au stabilit în România este de 6 la 1, potrivit Organizației Mondiale pentru Migrație[7].
În același timp, România importă în ultimii ani din ce în ce mai multă forță de muncă, în special din Asia. În anul 2023, doar în București și județul Ilfov lucrau aproape 30 de mii de persoane venite din Asia, cei mai mulți din Turcia, Nepal, Sri Lanka, China, India sau Bangladesh, conform datelor oficiale ale Inspectoratului General pentru Imigrări[8]. Potrivit datelor publice analizate de CES Bucharest, majoritatea activează în domenii precum construcții, HoReCa, transporturi sau retail.
Pe de altă parte, datele oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe[9] arată că cei mai mulți români din cei 5.7 milioane plecați în străinătate sunt stabiliți în țări precum Italia, Spania, Marea Britanie sau Germania și lucrează preponderent în domenii precum agricultură, vânzări, construcții, sistemul medical sau IT[10]. Printre motivele principale ale exodului românilor se numără nivelul mai crescut de remunerație în alte țări, sistemele de sănătate performante, infrastructura educațională dezvoltată, mentalitate sau condițiile climatice mai favorabile.
Educația contribuie la o mai mare productivitate, la creșterea economiei naționale, dar și la identificarea și promovarea inovației, care aduce cu sine dezvoltarea unor noi locuri de muncă mai bine plătite, conform unui alt raport OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)[11], unul dintre cele mai importante foruri interguvernamentale, la care România candidează oficial din anul 2022, dar procesul de aderare poate să dureze chiar și 4-5 ani, potrivit informațiilor apărute în spațiul public. De exemplu, în Belgia, aportul educației în economie este de 14%, arată un studiu al Jurnalului Internațional de Știință și Cercetare[12]. Practic, educația și specializarea continuă a populației active, în linie cu dezvoltarea economică și tehnologică stau la baza unei economii sănătoase și performante.
România are și una dintre cele mai reduse finanțări ale sistemului educațional din Europa, de 3,2% din PIB față de o medie europeană de 4,8%[13], iar acest lucru se reflectă în numărul din ce în ce mai scăzut al studenților și masteranzilor care urmează o formă de învățământ superior în universitățile din țară. Din 2020 până în 2022 facultățile românești au înregistrat o scădere de aproape 22.000 de tineri, arată cifrele Institutului Național de Statistică.
O platformă de analiză, cercetare și informare pentru mediul economic și societate, CES Bucharest (BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY) este o organizație independentă, înființată pentru a contribui la dezbaterea celor mai importante subiecte în România, cu obiectivul susținerii unui mediu de business competitiv și dezvoltării sociale sustenabile.
București, 31 ianuarie 2024 – Efectele recentului pachet de modificărifiscale, aderarea parțială a României la spațiul Schengen, cele patru tipuri de alegeri din acest an, digitalizarea sau reorganizarea instituțiilor publice sau o potențială nouă legislație anticorupție sunt doar câteva dintre cele mai importante evenimente care marchează major anul 2024 și care aduc un impact semnificativ asupra mediului de business privat, dar și asupra societății românești, conform unei analize BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest).
După peste un deceniu de negocieri intense, unul dintre cele mai așteptate evenimente ale anului 2024 va fi aderarea României la spațiul Schengen, așteptată în luna martie a anului curent. Este cel mai mare astfel de spațiu de liberă circulație din lume, din care fac parte 27 de țări europene, facilitând libera circulație a peste 420 de milioane de persoane[i]. Momentan, România și Bulgaria vor fi acceptate în spațiul european fără frontiere doar parțial: pe cale maritimă și aeriană, începând din data de 31 martie, conform datelor publice[ii].
Aderarea la spațiul Schengen, chiar și în formă parțială, aduce oportunități economice semnificative pentru România: va spori accesibilitatea și gradul de încredere al investitorilor străini, în același timp eficientizând transportul mărfurilor cu aeronave de tip cargo, în domenii precum cel farmaceutic, infrastructura critică (militară), e-commerce ș.a. De asemenea, Portul Constanța ar putea deveni principala poartă de acces, din estul Europei pentru mărfurile Uniunii Europeane. După declanșarea conflictului din Ucraina, traficul de marfă de la malul mării este pe un trend ascendent, iar în anul 2023 s-a înregistrat o creștere de 22,5% față de anul precedent[iii].
Într-o rezoluție a Parlamentului European se arată că țările care nu fac parte din spațiul Schengen au costuri comerciale pentru mărfuri crescute cu o rată cuprinsă între 0,4 % și 0,9 % din valoarea comercială la fiecare frontieră Schengen, în timp ce costurile aplicabile în cazul comerțului cu servicii sunt chiar mai mari: pentru întregul spațiu Schengen se ridică la sume cuprinse între 6,5-13 miliarde EUR pe an[iv].
Alegerile europarlamentare, cel mai important semnal al anului
Anul acesta, în România vor avea loc patru tipuri de alegeri și este de așteptat ca acestea să creeze un context de așteptare și de tensiune socială, care se poate amplifica având în vedere că spațiul media va fi dominat de informațiile despre alegeri, potrivit analizei CES Bucharest.
Deși alegerile europarlamentare în general nu au o miză majoră pentru populație, de data aceasta situația este diferită, având în vedere că sunt primele alegeri după o perioadă tensionată ce urmează pandemiei, conflictului din Ucraina și crizei economice. În urma acestora, pot avea loc reorganizări majore în spectrul politic, care pot alimenta starea de tensiune.
De asemenea, în contextul în care componenta de imagine a României joacă un rol esențial la nivelul Uniunii Europene, alegerile europarlamentare din 9 iunie vor determina cine sunt cei 33 de eurodeputați care vor reprezenta România în Parlamentul European pentru următorii 5 ani.
Acesta nu este doar un exercițiu democratic, ci și o oportunitate pentru orientarea deciziilor care vor determina direcția economică a țării. Stabilitatea politică și imaginea externă a României pot accelera investițiile străine, pentru a menține trendul de dezvoltare și un mediu economic prosper în România. Repartizarea fondurilor europene și a stabilirii priorităților programelor de dezvoltare pot fi influențate, de asemenea, de rezultatele alegerilor europarlamentare. Eurodeputații sunt, de asemenea, cei care stabilesc direcții pentru politicile monetare și fiscale ale Uniunii Europene, cu rol fundamental în mediul economic.
După alegerile europarlamentare este așteptată reluarea proiectului de reorganizare a instituțiilor publice, ca măsură care să contribuie la recuperarea deficitului bugetar de 20 de miliarde de lei, amânată până în data de 1 iulie 2024, după alegeri.
FMI recomandă noi modificări ale politicilor fiscale și bugetare pentru România
Raportul FMI, publicat la data de 8 decembrie 2023, subliniază reziliența economiei românești în ultimii ani, în contextul șocurilor provocate de pandemie, al conflictului din Ucraina sau al creșterii prețurilor la energie și alimente, previzionând o redresare modestă a creșterii, urmată de o revenire la ritmul său potențial pe termen mediu, sub rezerva unor riscuri substanțiale, precum o escaladare a conflictului din Ucraina, o posibilă încetinire a activității economice în Europa sau o încetinire globală abruptă. Potrivit raportului, politicile fiscale, cele de cheltuieli publice sau cele monetare sunt elemente asupra cărora trebuie acționat cu atenție, subliniind de asemenea necesitatea predictibilității politicilor fiscale și de cheltuieli pentru consolidarea fiscală necesară.
România are potențial semnificativ pentru a susține creșterea veniturilor și convergența în continuare cu Europa de Vest, iar pentru aceasta sunt necesare investiții în infrastructura fizică, precum și în oameni și educație și întărirea eficienței statului, subliniază raportul.
Punerea în aplicare a recomandărilor FMI ar putea produce noi efecte în economie. Eforturile politicilor de reducere a deficitului bugetar ar putea duce la o creștere a costurilor fiscale pentru companii și, implicit la o destabilizare a bugetelor actorilor privați, care se pot resimți ulterior asupra pieței muncii.
Mizele pentru business ale digitalizării instituțiilor
Modernizarea și digitalizarea instituțiilor a reprezentat una dintre cele mai importante priorități ale României în ultimii ani. Între proiectele anunțate încă din 2022 se numără implementarea unei platforme complexe de tip Big Data prin care să fie integrate și valorificate în termeni operaționali și analitici volume mari de date, sau proiectul SFERA, care își propune să atingă un nivel mai bun de gestionare a obligațiilor fiscale.
Sistemul E-Factura, un jalon important în alinierea României la standardele de raportare fiscală la nivel european, a generat confuzie în prima lună de la implementare, autoritățile procedând deja la corecturi și actualizări ale sistemului. Îngrijorările mediului de afaceri cu privire la buna funcționare a sistemului au fost temperate prin stabilirea datei de 1 iulie 2024 ca limită privind impunerea de sancțiuni pentru agenții economici care nu se conformează noilor standard de raportare. Totodată, mediul de afaceri a manifestat îngrijorări cu privire la gestionarea și securitatea datelor.
Implementarea fiecăruia dintre marile proiecte de digitalizare ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului de afaceri din România. Pe de o parte, companiile ar trebui să se aștepte la o mai mare transparență și la o mai bună colaborare cu autoritățile fiscale și în același timp, eforturile de combatere a evaziunii fiscale ar putea duce la o creștere a costurilor de conformare pentru companii, dar și la migrarea unor agenți economici către zonele gri ale economiei.
România are în derulare în prezent și un proiect de modernizare a sistemului vamal și implementarea vămii electronice. Astfel, potrivit anunțurilor publice, birourile vamale de frontieră vor fi dotate în următorii ani cu 26 de sisteme de scanare, Proiectul face parte din PNRR, cu o finanțare nerambursabilă de 34 de milioane de euro și este de așteptat să producă efecte în diminuarea economiei gri, care impactează în mod negativ Produsul Intern Brut, reprezintă o concurență neloială asupra mediului de business, traficul ilicit de mărfuri reprezentând de asemenea un pericol pentru siguranța consumatorilor. Prin modernizarea sistemului vamal, România își îndeplinește, de asemenea, una dintre condițiile esențiale prin care poate fi acceptată și la nivel terestru în Schengen, prin sporirea siguranței la granițele spațiului liber, mai ales în contextul unor crize majore, precum cea a migranților.
Noi politici anticorupție la nivelul UE s-ar putea transpune și în România
Comisia Europeană a publicat în luna mai 2023 un pachet de propuneri legislative împotriva corupției la nivel național și UE. Aceste propuneri includ o nouă directivă privind combaterea corupției, care ar trebui să armonizeze cadrul legal actual al UE anticorupție[v]. Propunerea de directivă se va afla pe traseul mecanismelor de decizie al UE, pe parcursul anului, fiind necesare adoptarea în Parlamentul European, aprobarea de către Consiliu, pentru ca abia apoi să se ajungă în etapa armonizării legislației interne.
Adoptarea unor noi măsuri de prevenire a corupției, concomitent cu urmărirea penală a autorilor și reducerea fenomenului infracțional al corupției ar putea genera o reducere a costurilor economice și sociale și va avea un impact pozitiv asupra economiei. În egală măsură, mediul institutional ar putea intra într-o nouă etapă a transparenței în raport cu cetățenii și mediul privat, dar și a precauției și responsabilității față de propriile acțiuni, potrivit analizei CES Bucharest.
Noi surse de capital în economie
În curând, proiectul Neptun Deep, prin care România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, este așteptat să intre în faza de dezvoltare, peste 80% din valoarea contractelor de execuţie aferente proiectului fiind deja atribuită contractorilor şi furnizorilor, potrivit comunicărilor publice. Primii metri cubi de gaze naturale vor fi extrași și livrați în rețeaua națională în anul 2027, iar estimările oficiale arată că Neptun Deep va aduce venituri bugetare estimate la 20 de miliarde de euro, contribuind de asemenea la crearea a 9.000 de noi locuri de muncă.
Avansarea șantierelor pentru autostrăzi ar putea să genereze, de asemenea, fonduri suplimentare în economie. Aproape 200 de kilometri de autostradă ar putea intra în etapa de lucrări efective în 2024, între care tronsoane precum noi loturi pe Autostrada Bucureștiului sau primul tronson din Autostrada A8.
Nu în ultimul rând, creșterile salariale din învățământ din acest an și schimbarea încadrării la nivel de venit a tuturor cadrelor didactice vor determina un efect pozitiv vizibil în sectorul bancar, practic cei peste 300.000 de angajați din sectorul educației având acces la credite imobiliare bancare.
Impactul social al evenimentelor din 2024
Pe lângă impactul asupra mediului de afaceri, evenimentele din 2024 ar putea avea și un impact social semnificativ. Modernizarea instituțiilor ar putea duce la o creștere a costurilor de conformare pentru companii, prin direcționarea unor părți de activitate către sectorul informal, ceea ce ar putea însemna o reducere a locurilor de muncă fiscalizae.
Implementarea impozitului pe cifra de afaceri ar putea avea un impact negativ asupra pensiilor. Acest lucru se datorează faptului că impozitul pe cifra de afaceri ar fi suportat de consumatori, care ar putea avea venituri mai mici. Scumpirile în lanț la produse și servicii, din cauza inflației galopante pot produce efecte negative în puterea de cumpărare a populației, cu efect în diminuarea consumului.
Totodată, cele patru rânduri de alegeri pot aduce o stare de tensiune socială, amplificată de rezultatele succesive ale acestora și de dezbaterile din spațiul public, care se va descărca în rezultatele finale din urma alegerilor.
Nu în ultimul rând, întregul context al anului va defavoriza focusul pe componenta educațională, având în vedere că celelalte priorități majore ale anului vor ocupa în întregime spațiul public. România se află printre ultimele locuri în rândul țărilor din Uniunea Europeană la acest capitol, cu una dintre cele mai mari rate ale analfabetismului funcțional: peste 40% dintre tinerii cu vârsta de 15 ani[vi]. România are la dispoziție peste 3,6 mld. EUR prin PNRR pentru dezvoltarea sistemului de învățământ, însă gradul de absorbție al acestora va fi vizibil la final de an, precum și dacă au avut loc modificări de percepție în rândul actorilor publici privind faptul că o economie competitivă, performantă, înseamnă în primul rând o țară educată.
O platformă de analiză, cercetare și informare pentru mediul economic și societate, CES Bucharest (BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY) este o organizație independentă, înființată pentru a contribui la dezbaterea celor mai importante subiecte în România, cu obiectivul susținerii unui mediu de business competitiv și dezvoltării sociale sustenabile.
La nivel de comunicare, ne interesează ca mesajul unui proiect să ajungă la o audiență cât mai mare
Este important atât pentru ONG, care câștigă vizibillitate, noi oportunități, noi voluntari, alte surse de finanțare, dar și pentru noi, pentru că investițiile comunitare sunt un pilon principal în strategia de comunicare corporativă a companiei, prin care urmărim promovarea de bune practici în piață, creșterea reputației sau atragerea de noi talente.
1.Care este strategia actuală de CSR a companiei și cum s-a schimbat aceasta față de când ați început?
Implicarea activă în comunitățile în care ne desfășurăm activitatea economică a constituit întotdeauna o prioritate pentru noi, iar angajamentul nostru s-a intensificat pe măsură ce am evoluat.
În cursul anului 2022, am consolidat sprijinul acordat celor cinci direcții strategice de investiții comunitare, concentrându-ne asupra proiectelor ce vizează educația, protecția mediului înconjurător, probleme sociale, sport și sănătate, precum și promovarea culturii.
Urmărim în special proiecte ample, cu impact pe termen lung, cât și inițiative inovatoare, unite de un scop comun: îmbunătățirea calității vieții în comunitate. De asemenea, ne adaptăm rapid la situațiile excepționale, cum au fost pandemia COVID19 sau războiul din Ucraina, și intervenim în funcție de nevoi. Exemplu cel mai puternic pentru adaptare este apelul În Stare să Ajut, dezvoltat în cadrul platformei de finanțare În Stare de Bine, care ulterior a devenit o componentă permanentă și acum funcționează ca mecanism de finanțare pentru proiecte ce adresează problemele stringente ale sociețății, cum este consumul de droguri la adolescenți.
În Stare de Bine este programul nostru anual de finanțare a ONG-urilor. În ultimii 5 ani, am acordat granturi nerambursabile în valoare totală de 1.000.000 euro anual proiectelor câștigătoare și mă bucur că, în 2023, am avut alocat un buget de 1.200.000 euro.
2.Cine sunt stakeholderii implicați și cum țineți cont de input-ul lor?
Pentru proiectele de responsabilitate socială colaborăm exclusiv cu organizații nonguvernamentale, alături de care dezvoltăm și stabilim formele de intervenție sau căile adecvate de implicare. Mai mult, considerăm că mediul non-profit este unul dintre stakeholderii esențiali pentru activitatea de CSR.
În același timp, anual ne întrebăm clienții care sunt temele de responsabilitate socială sau sustenabilitate care îi interesează în mod deosebit în raport cu activitatea companiei și apoi integrăm rezultatele în strategia noastră.
De fiecare dată urmărim să avem mereu în planul de acțiune și în comunicarea noastră un top 3 teme relevante.
3.În ultimul timp se vorbește des despre Impact Investing. Există proiecte unde aveți această abordare?
Indiferent de termenii folosiți, noi la Kauflnad mereu am urmărit ca investițiile făcute să aducă plus valoare pentru mediu, oameni și societate pe termen lung. Drept dovadă, de 5 ani ne clasăm pe prima poziție în topul companiilor transparente și performante în direcția sustenabilității la nivel național, recunoaștere oferită de CST Index.
Mai mult, 5 studii de piață independente, derulate de agenții de profil, ne plasează în topul companiilor care derulează proiecte de sustenabilitate la nivelul percepției publicului general. Acest lucru ne bucură dar ne și responsabilizează să continuăm în această direcție.
Indiferent că e vorba de montarea de panouri solare sau acoperișuri verzi pe magazinele noastre, plantarea unei rețele de mini-păduri urbane sau dezvoltarea unor măsuri ce vizează reducerea risipei alimentare, investițiile noastre urmăresc întotdeauna un impact consistent.
4.Cum măsurați succesul unui program sau al unui proiect?
Avem mai mulți indicatori pe care îi urmărim atât în partea de implementare a proiectelor de investiții comunitare, cât și pentru vizibilitatea acestora. Încă din etapa de pre-finanțare cerem organizațiilor să detalieze nevoia identificată, numărul de beneficiari vizați și aria lor geografică, precum și planul de continuare a proiectul la finalul finanțării noastre.
Ne interesează să vedem că organizația are capacitatea de a implementa proiectul și că obiectivele propuse sunt realiste. Iar apoi în etapa de raportare ne uităm la datele post-implementare și urmărim dacă sunt diferențe notabile și de ce au apărut aceste diferențe, pozitive sau negative.
Pentru noi cel mai mare succes este când proiectul finanțat reușeste să devină independent financiar, cum este, de exemplu, cazul „Sol și Suflet”, prima fermă cu agricultură regenerativă din România și Centru de educare pentru viitorii fermieri, care în trei ani de la lansare a reușit să se autosusțină din activitatea economică.
Iar la nivel de comunicare, ne interesează ca mesajul unui proiect să ajungă la o audiență cât mai mar e, e important atât pentru ONG, care câștigă vizibillitate, noi oportunități, noi voluntari, alte surse de finanțare, dar și pentru noi, pentru că investițiile comunitare sunt un pilon principal în strategia de comunicare corporativă a companie, prin care urmărim promovarea de bune practici în piață, creșterea reputației sau atragerea de noi talente.
5.Aveți exemple de comunități pe care le-ați ajutat să se dezvolte în timp, independent de sprijinul oferit la început?
Avem parteneriate strategice cu organizații neguvernamentale alături de care ne-am asumat intervenții pe termen lung, pentru că schimbarea are nevoie de timp. Spre exemplu, în parteneriat cu „Hope and Homes for Children” am construit deja 5 case de tip familial, iar asta se transpune într-un acasă pentru peste 100 de copii din sistemul de protecție socială.
Un alt exemplu relevant este din zona de mediu, care pentru noi este un domeniu prioritar, și unde intervenim pe mai multe planuri: o dată ne int eresează eliminarea deșeurilor din natură și pentru asta avem numeroase acțiuni de ecologizare cu voluntari în toată țară, în al doilea rând ne asigurăm că oferim cetățenilor oportunitatea de a dezvolta comportamente responsabile cum ar fi colectarea recipientelor reciclabile la aparatele de colectare separată în magazinele noastre și completăm cu numeroase campanii de educare și conștientizare despre importanța protejării mediului, adresate în special celor mici.
Digitalisation is a Clear Enabler for The Green Transformation of Our Society
Ilinka Kajgana is an innovative and engaging risk leader whose 17 years of international work experience in large and complex banking organizations has delivered outstanding results. Her deep technical expertise across modelling and data, complex products and refined risk sensitivities is complemented by her consistent ability to partner with the business environment to drive risk-controlled growth.
In her current role as Chief Risk Officer for BCR, she has transformed the bank’s status and performance, obtaining a “low risk” rating following an ECB Supervisory Review and Evaluation Process. She also spearheaded innovation through the launch of a fully-fledged ESG transformation programme, central to business strategy.
What impact has sustainability had on your strategic planning in the last year?
Sustainability is one of the main pillars of our company strategy, not only in the last year but also in the years to come. It marks everything we do: from the way we evaluate risk to the way we train our people, from the way we look at the development opportunities ahead to the way we operate in our offices.
On a very concrete level, 100% of the cards issued by BCR from January 2023 onwards, for private individual and corporate customers, are made of environmentally friendly materials, both recycled plastic and biodegradable material. BCR started issuing environmentally friendly cards as early as 2021, and so far about 50% of the portfolio is issued on sustainable material. Also, the green mortgage loan ’Casa Mea, NaturA’ accounted for about 44% of the total standard mortgage volumes disbursed by BCR in H1 2023. The loan is granted for buildings with an A energy certificate or for the greenhouses certified by the Romanian Green Building Council.
We continued the roundtables series on the ESG transformation of the Romanian companies, organized by BCR in partnership with ECOTECA Association, with the involvement of institutional representatives, entrepreneurs and ESG experts. In March, together with the Academy of Economic Studies in Bucharest, we developed the topic of “Establishing and measuring ESG indicators”, and in June, together with EFdeN, we discussed about „Energy efficiency in buildings: best practices and challenges.
2. What ESG actions does BCR take today to help future generations meet their needs?
All our programs that are dedicated to future generations have one common denominator: education.
We have an integrated approach towards green education and digital education since we believe that digital transformation is a clear enabler for the green transformation of our society. Therefore, 66,000 Romanians participated in a Money School class, with a 50% increase in active users on Money School Platform.
We also have a partnership with NextLab Tech, the most important digital competition from South-Eastern Europe, where more than 60.000 children developed their skills for the future. Also, we have an integrated approach towards financial education and green education.
This is the underlying philosophy of our programmes: on one hand, the integration of digital and green education, on the other hand, the integration of financial and green education. Besides, we try to give young people a better understanding of what a job means today. Apart from our ongoing programmes of internships and career workshops, BCR has a strategic partnership with Joblandia, the innovative solution in education that matches highschool students and companies for a practical experience during “Saptamana Altfel” (The Alternative Education Week). In 2023, more than 3000 teenagers were enrolled in this programme, powered by BCR.
3. The fight against climate change has become pivotal for any responsible company. How does it affect your company and how do you fight to reduce its negative impact?
In the medium term, climate change will have a more significant impact on some economic segments such as agriculture, energy, construction, and possibly tourism. Our role is to support our clients from these segments into adapting their strategies for the future, to find alternatives and to invest in sustainability.
On the bright side, the recent pandemic produced an acceleration of the transition towards sustainability: hybrid work has significantly reduced the carbon footprint of the companies and has created a deeper sense of awareness towards the impact of global challenges. However, change has to be created person by person. In BCR, we have a ongoing training module about ESG that is mandatory for all our colleagues.
We have observed that no matter which generation colleagues are -Gen Z, Millenials, Gen X- they are very eager to enrol into saving resources while embracing a more environmentally-friendly routine. There is a long journey in front of us but at least there are more people who are seeing the importance of this road and who are trying to create a sensible map.
4. Banks can have a huge influence when choosing their ESG criteria for giving loans. What are BCR’s steps in this direction?
We try to position ourselves as a committed companion of our clients in their journey towards sustainability and ESG transformation. We believe that ESG is not only about compliance and ticking some boxes with the Environment, Social and Governance labels. It is about changing profoundly the way of doing business as a company.
Therefore, our role is to actively support our clients in their process of getting access to green finance. We are all in a process of learning, therefore being transparent and open is of critical importance for transitioning towards an ESG society.
We try to explain to our clients that sustainability is the most important investment: it means care for future generations and for the planet we leave to our children. On a more pragmatic note, getting access to green finance creates real business opportunities while staying relevant in the international value chain.
5. In May 2023 you had your first green Eurobond bank transaction. What were your aims with this issuance?
BCR’s green bond issue was a first on the Romanian financial-banking market, being the largest corporate bond issuance in Romania.
The bond issue proved successful from the outset, as the order book registered a significant volume of EUR 1.9 billion, well above the minimum issue size of EUR 500 million. This increased the issued amount to EUR 700 million. The final volume reflects our commitment to the market in terms of future issuance plans and our aim of building a relationship of trust with our investors.
It is also a signal of trust in the potential of the green economy of our region. A signal of trust for a greener future.
6. How about your social impact, where do you stand and what are your latest achievements?
Let us review some clear benchmarks because I believe that, in sustainability, it is important to walk the talk. In 2022, the social impact of the BCR Group (the banking services for NGO-s and social enterprises) generated the following impact: 290.000 beneficiaries from vulnerable categories, 1800 jobs supported or created (including jobs for vulnerable persons), 2.5 million Euros for developing associations and social enterprises, 127 NGO-s included in training or acceleration programmes, 900 NGO-s enrolled in The Good Exchange (Bursa Binelui), the only donor platform without commission. Besides, at InnovX-BCR, we accelerated 32 start-ups so that the local tech business got access to 19,7 million euros.
I should add that more than 21000 local entrepreneurs had free access to entrepreneurial education on the platform Școala de Business (School of Business).
Not in the least, we have 5000 employees – they are the engines that will really move Romania towards sustainability.
Ilinka Kajgana’s Biography
Since joining the Erste Bank Group in 2006, Ilinka has taken on and executed strategic projects for the business, including Operational risk, Capital Adequacy, AMA and other priorities for both the group and its international network of savings banks (Sparkassen). As a member or chair of the supervisory board, or board of directors for a number of entities over the past five years, she has helped guide the strategic direction of the group and put in place frameworks, policies, processes and controls to optimize clarity and efficiency, as well as mitigate risk.
She adopts new technology and uses agile methodologies to transform businesses, aligning them to the evolving needs of our clients and an increasingly complex international regulatory environment. Her scientific background, Master’s and PhD, have all honed her problem-solving and analytical skills. Building trusted relationships with key stakeholders in large and complex organizations has been a key facet of her success, and is complemented by an ability to engage with the regulator, clients, partners and suppliers.
Cei 15.000 de elevi care învață în prezent într-o formă de învățământ dual trebuie să își dezvolte competențe în domeniul digitalizării, astfel încât să contribuie la creșterea competitivității economiei României.
Ray F. IUNIUS, membru în board-ul CCE-R și consilier al premierului Marcel Ciolacu: ”Dacă vrei să devii un bun manager și să conduci oamenii, învață întâi să faci tu, cu mâna ta, ceea ce vei cere echipei tale să facă”.
Brașov, 20noiembrie 2023: România are nevoie de o creștere accelerată a numărului de elevi din învățământul dual, dar și de dezvoltarea competențelor digitale ale viitorilor meseriași pentru a crește competitivitatea, arată una dintre concluziile conferinței ”EDU.DUAL – Relevanța practicii în formarea profesională”, organizată pe 17 și 18 noiembrie la Brașov de Primăria Brașov în parteneriat cu Camera de Comerț Elveția – România (CCE-R).
”Digitalizarea joacă un rol esențial în dezvoltarea învățământului dual și poate oferi oportunități noi pentru tineri, pentru că aduce flexibilitate în procesul de învățare, în timp ce noile tehnologii oferă experiențe de învățare realiste (prin folosirea realității virtuale, de exemplu). Suntem contemporanii unei schimbări majore în societate, economie, climă și tehnologia informației. Tehnologia îmbunătățește nivelul de trai, iar creativitatea și flexibilitatea pe care o au românii ne vor ajuta să asimilăm și să integrăm mai repede schimbările, astfel încât competitivitatea economică să crească”, a declarat Ray F. IUNIUS, membru în board-ul CCE-R și consilierul onorific al premierului Marcel Ciolacu.
Creșterea competitivății economice este strâns legată de abilitățile practice ale angajaților, dar și de dezvoltarea competențelor IT. În 2023, România s-a clasat pe locul 54 în clasamentul “Indicele Global al Competitivităţii Talentelor”, în timp ce Elveția s-a clasat pe locul 1 în acest top care are în criterii inclusiv abilitățile practice și competențele digitale ale populației. Clasamentul este realizat de școala de afaceri INSEAD, Human Capital Leadership Institute și Descartes Institute for the Future.
”Dacă vrei să devii un bun manager și să conduci oamenii, învață întâi să faci tu, cu mâna ta, ceea ce vei cere echipei tale să facă. Peste 60% din cadrele superioare elvețiene cu o licență universitară au trecut în prealabil printr-o formă de învățământ dual”, a adăugat Ray F. IUNIUS.
În prezent, în școlile duale din România învață 15.000 de elevi, iar acest sector traversează cea mai efervescentă perioadă din istoria sa. Prin noua lege a educației, adoptată anul acesta de Parlamentul României, s-au alocat prin PNRR 338 de milioane de euro pentru înființarea a 10 consorții regionale și pentru dezvoltarea și dotarea a 10 campusuri profesionale integrate. De asemenea, Guvernul a decis alocarea unor resurse de finanțare pentru 29 de campusuri suplimentare declarate eligibile.
Învățământul dual reprezintă o modalitate esențială de a-i pregăti pe tinerii români – capitalul național cel mai important – pentru succes în carieră, se arată într-un mesaj transmis de primul ministru Marcel Ciolacu în cadrul conferinței EDU.DUAL.
”Consider că acest sistem educațional trebuie să înceapă din clasele cele mai mici și până la studiile doctorale. Trebuie să clădim o alternativă și o simbioză puternică între învățământul academic clasic și cel dual. Prin îmbinarea teoriei cu practica, tinerii români vor dobândi astfel nu doar cunoștințe academice, ci și abilități practice și interumane, iar legătura strânsă dintre școli și întreprinderi va permite alinierea conținutului educațional cu cerințele pieței muncii, asigurându-ne astfel că tinerii români sunt pregătiți să se integreze rapid și cu succes în viața economică, corespunzător dorințelor și ambițiilor lor”, a mai precizat premierul Marcel Ciolacu.
La evenimentul ”EDU.DUAL – Relevanța practicii în formarea profesională” organizat pe 17 și 18 noiembrie la Brașov au participat peste 200 de reprezentanți din mediul de business, universități, colegii profesionale și tehnice și autorități. Conferința a fost organizată de Primăria Brașov în parteneriat cu de Camera de Comerț Elveția-România.
Despre Camera de Comerț Elveția-România (CCE-R)
Camera de Comerţ Elveţia – România (CCE-R) este o asociație non-profit cu o istorie de 22 de ani în România, care are ca scop facilitarea relațiilor de afaceri între investitorii elvețieni și cei români și de a oferi informații economice și consultanță companiilor interesate să dezvolte afaceri în cele două țări.
În octombrie 2023, CCE-R a ajuns la un număr de peste 100 de companii membre care au aproape 18.000 de angajați în România.
Susținută de Ambasada Elveției în România, CCE-R a devenit în ultimele două decenii jucătorul principal al relațiilor economice româno-elvețiene și a construit 10 grupuri de lucru menite să vină în sprijinul membrilor Camerei, dar și a comunităților în care aceștia activează.
Primark publică cel de-al doilea Raport privind progresul în materie de Sustenabilitate și Etică, demonstrând modul în care integrează programele și extinde inițiativele în întreaga companie pentru a genera impact.
55% din articolele de îmbrăcăminte Primark vândute în acest an conțin materiale reciclate sau provenite din surse mai durabile, față de 45% anul trecut.
Obiectivul Primark de a-și înjumătăți emisiile de dioxid de carbon în întregul său lanț valoric până în 2030 a fost evaluat și validat de către inițiativa Science Based Targets (SBTi).
Programul său premiat Primark Sustainable Cotton Programme (PSCP) marchează cel de-al zecelea an de existență, cu aproape 300.000 de fermieri instruiți în metode agricole mai sustenabile – depășind obiectivul său de 275.000 de fermieri până la sfârșitul anului 2023.
23 noiembrie 2023 – Consumatorii continuă să acorde prioritate valorii, prin urmare Primark își susține clienții și poziția de lider în materie de prețuri, iar la doi ani de la lansarea Primark Cares, strategia sa de sustenabilitate, își menține promisiunea de a oferi tuturor o modă mai sustenabilă la prețuri accesibile. Angajamentul său conform căruia va confecționa toate articolele de îmbrăcăminte din materiale reciclate sau din materiale provenite din surse mai sustenabile până în 2030 este pe calea cea bună. În acest an, peste jumătate (55%) din totalul de hainele vândute au conținut materiale reciclate sau materiale provenite din surse mai sustenabile, în creștere față de anul trecut de la 45%. Acest lucru a fost susținut de lansarea unei noi colecții de produse circulare în acest an, din care s-au vândut deja peste trei milioane de articole de îmbrăcăminte.
Cel de-al doilea Raport privind progresul în materie de Sustenabilitate și Etică al retailerului a fost publicat astăzi și arată cum, în ultimele 12 luni, Primark și-a extins programele și proiectele pilot, integrând concluziile dobândite deja în domeniile în care poate avea cel mai mare impact pentru a impulsiona schimbarea.
Un exemplu important este bumbacul, fibra folosită cel mai des de Primark în confecțiile sale. Anul acesta, 46% din hainele din bumbac vândute au conținut bumbac organic, reciclat sau provenit din programul Primark Sustainable Cotton Programme (PSCP), în creștere de la procentul de 40% înregistrat anul trecut. PSCP, care împlinește anul acesta un deceniu de activitate, este în prezent cel mai ampu program de acest tip al unui singur retailer de modă și demonstrează că extinderea parteneriatelor poate avea un impact real. Programul se desfășoară în prezent în India, Bangladesh și Pakistan, iar anul acesta a fost lansat un proiect pilot în Turcia. Primark a lansat, de asemenea, o platformă de trasabilitate și conformitate, TrusTrace, pentru a contribui la colectarea de date din întregul lanț de aprovizionare al produselor, de la materii prime la produsul finit. Aceste informații vor ajuta Primark să înțeleagă și să își gestioneze mai bine lanțul de aprovizionare.
O altă etapă importantă în acest an a fost atingerea obiectivului Primark de a reduce la jumătate emisiile de dioxid de carbon în întregul său lanț valoric până în 2030 – obiectivul fiind evaluat și validat de inițiativa Science Based Targets (SBTi). Având în vedere că majoritatea emisiilor de dioxid de carbon provin din lanțul său de aprovizionare, Primark s-a concentrat pe sprijinirea furnizorilor în trecerea lor la surse de energie regenerabilă și și-a extins programele de eficiență energetică în 57 de fabrici din Bangladesh, China și Cambodgia. De asemenea, a numit responsabili regionali pentru emisiile de carbon pentru a sprijini furnizorii și fabricile la nivel local. În cadrul propriilor operațiuni, Primark s-a concentrat pe reducerea consumului de energie în magazinele sale și pe utilizarea mai multor surse de energie regenerabilă. În prezent, 70% din magazinele Primark sunt alimentate cu energie electrică din surse regenerabile sau cu emisii reduse de dioxid de carbon, iar 141 de magazine au trecut la un sistem de iluminat eficient din punct de vedere energetic.
Lynne Walker, Director Primark Cares, a comentat lansarea celui de-al doilea raport:
„Primark Cares îi îndeamnă pe toți cei din Primark la schimbare. În cel de-al doilea an ne-am propus să creștem ca amploare: am extins și integrat principiile, programele și procesele care ne vor însoți până în 2030 și mai departe, recunoscând în același timp învățămintele pe care le-am dobândit pe parcurs. Continuăm să lucrăm cu partenerii și furnizorii noștri pentru a stimula schimbarea și am înțeles mai bine ca oricând cât de crucială este colaborarea pentru îndeplinirea angajamentelor Primark Cares. Ne-am concentrat, de asemenea, asupra perfecționării și formării colegilor noștri, care sunt o parte integrantă a modului în care implementăm schimbarea în activitatea noastră.
Un alt element crucial este modul în care putem să inspirăm și să ne educăm clienții, dar și să îi aducem alături de noi în călătoria noastră de schimbare. Acest lucru presupune o mai mare transparență cu privire la locul și modul în care sunt fabricate hainele noastre, la schimbările pe care le facem și la ceea ce înseamnă pentru ei, precum și la problemele și rolul pe care industria modei și ei, în calitate de clienți, îl pot juca în această schimbare.”
Alte progrese evidențiate în cadrul strategiei Primark Cares includ:
Produs
Elaborarea unui nou standard pentru produse circulare(CPS): Primark a lansat un nou cadru privind modul în care intenționează să proiecteze și să fabrice produse care pot fi revalorificate sau reciclate la sfârșitul ciclului de viață. Prima sa gamă de produse circulare bazată pe acest cadru a fost lansată anul acesta, fiind alcătuită dintr-o colecție de 35 de piese de îmbrăcăminte pentru femei, bărbați și copii, axată pe produse de bază pentru garderobă, precum denimul și jerseul. Prin intermediul acestei colecții au fost vândute peste trei milioane de unități de îmbrăcăminte circulară. De asemenea, Primark se concentrează în prezent și pe instruirea mai multor angajați și furnizori în domeniul designului circular.
Primark și-a extins atelierele de reparații, cu 100 de atelierede lucru organizate pe patru piețe – Marea Britanie, Irlanda, Franța și Țările de Jos – oferind 1.600 de locuri gratuite pentru clienți și colegi începând din 2021, perfecționându-i în ceea ce privește repararea și personalizarea hainelor lor, totul cu scopul de a-i încuraja să își iubească și să își poarte hainele mai mult timp.
Multiplicarea testelor de spălare cu durabilitate extinsă astfel încât să acopere 39% din toate hainele Primark – 57% din denimul testat a atins cel mai înalt nivel în cadrul propriului cadru de spălare îmbunătățit.
Încheierea unui parteneriat cu experții în schimbări comportamentale Hubbub și Universitatea din Leeds, pentru a sprijini cel mai amplu studiu de acest gen, menit să înțeleagă factorii care influențează durabilitatea hainelor și rolul pe care îl joacă prețul în durata de viață a unei haine. Studiul a constatat că nu există nicio corelație între durata de viață a unui articol de îmbrăcăminte și prețul acestuia și a evidențiat nevoia urgentă ca industria să se alinieze la un standard de durabilitate recunoscut, astfel încât clienții să poată face alegeri mai informate atunci când se află la cumpărături.
Planetă
Din 2013, Primark a instruit 299.388 de fermieri în metode agricole mai durabile prin intermediul PSCP, depășind ținta de 275.000 de fermieri până la sfârșitul anului 2023. Noile date de impact arată o reducere cu 26% a utilizării pesticidelor de către fermierii implicați în PSCP și cu 35% a îngrășămintelor chimice, fapt care a dus la o creștere cu 8% a randamentului bumbacului în rândul fermierilor[1].
Primark a creat un cadru de monitorizare a biodiversității pentru a ajuta la o mai bună înțelegere a rezultatelor și a indicatorilor care pot fi măsurați pentru a vedea îmbunătățiri pe termen lung ale biodiversității. Primark a început să testeze această metodologie în ferme selectate în cadrul PSCP.
Din 2019, Primark estimează că a eliminat și/sau a evitat peste un miliard de unități de plastic de unică folosință (SUP) din activitatea sa.
Oameni
Ca parte a angajamentului său de a asigura un salariu decent lucrătorilor din lanțul său de aprovizionare, Primark utilizează setul de instrumente de compensare echitabilă al Asociației pentru muncă echitabilă în vederea colectării date privind salariile în fabricile din Bangladesh, Cambodgia, India și Turcia. Prin afilierea sa cu Action, Collaboration and Transformation (ACT), Primark continuă, de asemenea, să își îmbunătățească principiile de achiziție responsabilă, inclusiv prin formarea tuturor colegilor relevanți cu privire la modul în care să le integreze în colaborarea de zi cu zi cu furnizorii.
Primark a ajutat lucrătorii din lanțul său de aprovizionare din India să își înțeleagă mai bine drepturile prin intermediul programului My Life în peste 7 fabrici. Aceste fabrici reprezintă peste 4.000 de lucrători.
Oamenii noștri
Programul de dezvoltare a competențelor Sudokkho al Primark a fost derulat în 17 fabrici. Aceste fabrici reprezintă 29.224 de lucrători femei. Deși nu se încadrează în strategia Primark Cares, Primark s-a axat și în acest an pe câteva inițiative cheie de promovare a bunăstării și incluziunii pentru colegii săi.
A donat 150.000 de lire sterline către ILGA World pentru a promova echitatea și egalitatea pentru persoanele LGBTQI+ din întreaga lume, contribuția totală ajungând astfel la 475.000 de lire sterline în ultimii 4 ani.
Primark a anunțat un nou parteneriat pe trei ani cu WorkEqual, cu un angajament de a oferi 300.000 de euro pentru a contribui la extinderea serviciilor sale de coaching, de dezvoltare a carierei și de styling femeilor din Irlanda.
[1] Comparativ cu un grup de fermieri controlați din India, Bangladesh și Pakistan care nu fac parte din PSCP, măsurat în perioada 2019-2022.
Despre Primark:
Primark este un retailer de modă internațional cu peste 75.000 de angajați în 16 țări din Europa și SUA. Înființat în Irlanda în 1969 sub marca Penneys, Primark își propune să ofere opțiuni accesibile pentru fiecare, de la articole de bază de calitate superioară la stiluri unicat pentru femei, bărbați și copii, precum și produse de frumusețe, articole pentru casă și accesorii. Din dorința de a crea experiențe retail extraordinare, Primark deține peste 400 de magazine la nivel global și continua să se extindă pe piețe noi și existente cu obiectivul de a ajunge la un număr de 530 de magazine până la sfârșitul anului 2026, inclusiv pe noua piață din Ungaria.
Despre Primark Cares Primark face eforturi pentru a oferi modă mai durabilă la prețuri rezonabile pentru fiecare prin strategia Primark Cares, un program multianual care se concentrează pe prelungirea ciclului de viață al hainelor, pe protejarea vieții pe planetă și pe susținerea mijloacelor de trai ale oamenilor care confecționează hainele Primark. În cadrul acestei strategii, Primark a dezvăluit nouă angajamente pe care își propune să le îndeplinească până în 2030. Aceste angajamente includ, până în 2030: fabricarea tuturor articolelor de îmbrăcăminte din materiale reciclate sau din materiale provenite din surse mai durabile până în 2030, reducerea la jumătate a emisiilor de carbon în întregul său lanț valoric și asigurarea unui salariu decent lucrătorilor din lanțul de aprovizionare. Mai multe informații pot fi găsite aici: www.primark.com/en-gb/primark-cares.
