Raiffeisen Comunități, acceleratorul de ONGuri în sustenabilitate cu granturi totale de 1 milion de euro

București, 21 noiembrie 2023 – Raiffeisen Bank România anunță lansarea ediției de anul acesta a programului Raiffeisen Comunități, acceleratorul de ONGuri în sustenabilitate cu granturi totale de 1 milion de euro, proiect dezvoltat împreună cu Asociația pentru Relații Comunitare.

Raiffeisen Bank România își reafirmă angajamentul față de dezvoltarea comunităților locale prin lansarea ediției de anul acesta a acceleratorului de ONGuri în sustenabilitate Raiffeisen Comunități, care urmărește să susțină și să stimuleze proiecte locale inovatoare, sustenabile și cu impact real.  

„Dorința de a schimba în bine, de a ajuta, misiunea de a aduce schimbări pozitive în societate, toate aceste lucruri merită și trebuie susținute. Cu acest îndemn lansăm ediția 2023 a acceleratorului de ONGuri Raiffeisen Comunități, un nou capitol în povestea noastră de implicare activă în societate. Este un angajament clar față de valorile noastre, față de voi și față de comunități, prin care ne propunem să oferim o bază solidă pentru cei care desenează o lume mai sustenabilă, pentru noi și generațiile ce vor urma”, declară Laura Mihăilă, Director Marketing, Comunicare & CX, Raiffeisen Bank România.

“De peste 13 ani, Raiffeisen Comunități a contribuit la transformarea durabilă și sustenabilă a comunităților din România. Programul trece anul acesta într-o nouă etapă de dezvoltare și oferă o finanțare totală de 1 milion de euro acordată proiectelor câștigătoare, precum și un program de accelerare și mentorat pentru creșterea capacității de implementare a proiectelor.

Inițiativa în parteneriat cu Asociația pentru Relații Comunitare reflectă angajamentul nostru față de societate și dorința de a aduce o contribuție reală. Raiffeisen Comunități, acceleratorul de ONGuri în sustenabilitate vorbește despre sinergie pentru impact”,a completat Cristian Sporiș, Vice-Președinte, Corporate Banking Division și Membru Consiliu Director Raiffeisen Bank România.

20 de proiecte și 1 milion de euro pentru dezvoltare sustenabilă

Sub mesajul “Avem mai multe în comun decât ceea ce ne desparte”, Raiffeisen Comunități se angajează să susțină transformarea sustenabilă a comunităților din România. Anul acesta, valoarea finanțării acordate de acceleratorul de ONGuri în sustenabilitate Raiffeisen Comunități se ridică la 1 milion de euro.

Acceleratorul de ONGuri în sustenabilitate Raiffeisen Comunități: cursuri și mentorat pentru câștigători

Dincolo de finanțare, Raiffeisen Comunități oferă și un program de accelerare și mentorat, incluzând cursuri practice pentru creșterea capacității de implementare a proiectelor câștigătoare: management financiar, strângere de fonduri, comunicare și dezvoltarea unei rețele de sprijin în comunitate.

Organizații și proiecte vizate

Raiffeisen Comunități își propune să creeze un mediu de aliniere între prioritățile de dezvoltare sustenabilă a orașelor și comunităților, strategiile & misiunea organizațiilor ce activează la nivel comunitar, și prioritățile de țară, așa cum sunt ele formulate în Obiectivele de dezvoltare sustenabilă. Astfel, proiectele înscrise de ONG-uri trebuie să adreseze cel puțin una din prioritățile: SDG 11 – Orașe și comunități sustenabile, SDG 12 – Consum și producție responsabile sau SDG 17 – Parteneriate pentru realizarea obiectivelor.

Participarea în acceleratorul de ONGuri în sustenabilitate Raiffeisen Comunități

Pentru a participa în acceleratorul de ONGuri în sustenabilitate Raiffeisen Comunități, ONG-urile se pot înscrie în perioada 21 noiembrie 2023 – 12 ianuarie 2024.  

Selecția proiectelor va ține cont de următoarele criterii:

  • înțelegerea clară a nevoii comunității adresate;
  • eficiența proiectului propus (proiectul poate genera schimbare reală, în bugetul propus);
  • realismul proiectului (abordarea propusă poate acoperi nevoia selectată, corespondență clară între scop, obiective, activități și buget);
  • implicare – oamenii/comunitatea locală este parte din soluția aleasă;
  • impact – la finalul proiectului pot fi identificate schimbări reale, măsurabile și de durată pentru grupul țintă selectat;
  • continuitate – organizația poate demonstra o viziune pe termen lung de menținere a schimbării generate, si are capacitatea de a atrage resursele necesare;
  • localizarea proiectelor – susținem soluții locale la problemele globale, inclusiv in comunități rurale și urban mic.

Etapele principale: înscrierea proiectelor (15 ianuarie 2023 – 15 martie 2024), campanie vot online deschis comunităților înscrise în accelerator (26 februarie 2024 – 08 martie 2024), anunț câștigători (21 martie 2024), urmat de perioada de accelerare a ONGurilor și implementare a proiectelor (01 aprilie 2024 – 31 martie 2025).

Zeci de lideri din societatea civilă, din mediul de afaceri și media s-au alăturat juriului Raiffeisen Comunități: Adrian Sandu (Vicepreședinte, Asociația District Hub), Alexandru Gorun (Președinte, Fundația Leaders), Alexandru Tiberiu Nica (Director de program, Open Minds), Andi Daiszler (Președinte, Fundația Daisler), Angela Galeța (Președinte, Fundația Vodafone), Camelia Platt (Director Executiv, Light into Europe), Carmen Uscatu (Co-fondatoare Dăruiește Viața), Ciprian Stănescu (Președinte, Social Innovation Solutions), Claudiu Butacu (Chairman, EFdeN), Constantin Chiriac (Președinte, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu), Cristiana Mateoiu (Director Executiv, Fundația Inovații Sociale Regina Maria), Ela Bălan (Director Grantmaking, Asociația pentru Relații Comunitare), Eugen Vaida (Coordonator, Ambulanța pentru Monumente), Laura Mihăilă (Director Marketing, Comunicare și CX, Raiffeisen Bank România), Loredana Poenaru (Education Director, Junior Achievement România), Mara Niculescu (Fundraising, Communication & Advocacy Director, Teach for Romania), Marcela Borteanu (Director Adjunct, United Way România), Mona Nicolici (jurnalist Europa FM & consultant sustenabilitate), Oana Craioveanu (Co-fondatoare, Impact Hub), Oana Gheorghiu (Co-fondatoare Dăruiește Viața), Oana Groșanu (Director Executiv, Ambasada Sustenabilității în România), Paula Herlo (jurnalist), Raluca Fiser (Președinte, Green Revolution), Răzvan Crișan (Co-Fondator, Kane Group), Robert Ion (Director General, Hope and Homes for Children România), Roxana Fer (PR, Bucharest RUNNING CLUB), Sebastian Hubati (Director Dezvoltare, Romanian Business Leaders), Simona Camburu (Coordonator Fundraising, Plantăm fapte bune în România), Tudor Vlad (Director, Fundația Nouă ne pasă).

Juriul va analiza toate proiectele depuse, din perspectiva soluțiilor și a impactului pe care le pot genera, și vor selecționa 20 de câștigători.

„Suntem oamenii care am ales să trăim în România și să contribuim la o viață bună pentru noi toți. Orice dorință de a contribui la schimbare presupune voință, disciplină și multă răbdare. Nimic nu se întâmplă peste noapte și fiecare dintre noi – finanțatori, organizații nonprofit, angajați și voluntari – avem nevoie unii de alții ca să nu ne pierdem energia si să ducem la capăt promisiunea de viață mai bună. Aceasta este și promisiunea programului Raiffeisen Comunități – creăm cadrul pentru a susține oamenii care își investesc energia în schimbare astfel încât să vedem cu toții impactul în propriile comunități. Doar așa putem avea încredere că împreună putem face orice”, a subliniat Mădălina Marcu, Director dezvoltare resurse, Asociația pentru Relații Comunitare.

Descriind implicarea în acceleratorul de sustenabilitate pentru ONGuri, Raiffeisen Comunități, Ciprian Stănescu (Președinte Social Innovation Solutions) a vorbit despre importanța pentru ONGuri a acordării de încredere la început de drum, Eugen Vaida (Coordonator, Ambulanța pentru Monumente) despre impactul proiectelor de identitate în comunitățile rurale, Oana Gheorghiu (Co-fondatoare Dăruiește Viața) a vorbit despre speranță și puterea ei transformatoare, Mona Nicolici (jurnalist Europa FM & consultant sustenabilitate) a menționat importanța colaborării pentru impact național, Raluca Fiser (Președinte, Green Revolution) a confirmat valoarea parteneriatelor pentru susținerea proiectelor pe termen lung.

Mai multe detalii despre Raiffeisen Comunități puteți regăsi pe site-ul www.raiffeisen.ro/acceleratordesustenabilitate.  

Despre proiectul Raiffeisen Comunități

În cei 12 ani de desfășurare a programului Raiffeisen Comunități, program dedicat ONGurilor, Raiffeisen Bank a finanțat peste 160 de proiecte comunitare, iar valoarea investiției în această perioadă a depășit 1,2 milioane euro.

Despre Raiffeisen Bank România

Raiffeisen Bank, bancă universală de top, cu capitalizare și lichiditate solide, activează pe piața bancară din România deservind peste 2,2 milioane de clienți, persoane fizice și juridice. Banca are peste 4.900 de angajați în 285 de unități, 1.126 ATM&MFM și peste 28.900 POS-uri. 

De mai bine de 25 de ani, Raiffeisen Bank susține mediul economic din România, oferind produse și servicii financiare dezvoltate pentru a acoperi nevoile clienților. Având ca principiu fundamental responsabilitatea, contribuim la dezvoltarea societății prin finanțarea economiei reale și sustenabile. Totodată suntem implicați în comunitate, prin susținerea a 5 piloni de dezvoltare: educație, ecologie urbană, sport ca stil de viață sănătos, inovație, și, nu în ultimul rând, artă și cultură.

Din 2023, Raiffeisen Bank propune o nouă abordare și perspectivă asupra serviciilor bancare, prin lansarea Banking 1:1″, o modalitate interactivă de a crea un plan financiar personalizat pentru clienții noștri, folosind aplicația Smart Finance, dezvoltată local, de echipa din România. www.raiffeisen.ro

AmCham Sustainability Competition, acceleratorul dedicat soluțiilor sustenabile pentru provocările de mediu, și-a desemnat câștigătorii

București, 23 noiembrie 2023. AmCham Sustainability Competition, programul de accelerare dedicat soluțiilor sustenabile pentru provocările de mediu, a ajuns la final. După aproape trei luni de consultări, workshopuri și dezvoltare a soluțiilor propuse de startupurile participante în program, juriul a desemnat câte un câștigător pentru fiecare dintre provocările abordate de competiție. CarbonCel, ECONOS și Archnite Technologies au dezvoltat prototipuri inovatoare care pot contribui la reducerea amprentei de carbon, măsurarea impactului adoptării de practici agricole regenerative și reciclarea inovativă a deșeurilor. Prezentările finale ale echipelor câștigătoare au avut loc în cadrul AmCham Thanksgiving Breakfast. AmCham Sustainability Competition este un program organizat de Camera de Comerț Americană în România în parteneriat cu Impact Hub Bucharest.

În perioada august-octombrie 2023, cele 14 startupuri selectate în cadrul AmCham Sustainability Competition au lucrat intens la dezvoltarea soluțiilor propuse. Pe lângă workshopurile de business, participanții au avut parte de sesiuni de consultare și feedback alături de companiile membre ale Camerei de Comerț Americane, inițiatoarele celor trei provocări adresate de accelerator: Cargill România, Microsoft România, Raiffeisen Bank, Stericycle România, Kimball Electronics România și Coca-Cola HBC România.

Scopul AmCham Sustainability Competition a fost ca startupurile participante să dezvolte un Proof of Concept relevant și inovativ care să adreseze cele mai presante provocări din domeniul sustenabilității și protecției mediului, propuse de companiile membre AmCham pentru acest program: măsurarea impactului adoptării de practici agricole regenerative, reducerea amprentei de carbon și identificarea de soluții inovatoare pentru reciclarea deșeurilor. Juriul care a urmărit evoluția startupurilor participante în program și a desemnat cei trei câștigători a fost format din reprezentați ai companiilor care au propus provocările, ai AmCham România și Impact Hub Bucharest.

“Ne bucurăm că AmCham Sustainability Competition a adus împreună companii mari și companii la început de drum preocupate de un viitor sustenabil și angajate în căutarea celor mai bune soluții pentru provocările complexe din domeniu. Felicităm cei 3 câștigători, și încurajăm toate cele 14 start-upuri care au parcurs programul de accelerare să continue să dezvolte soluțiile lor. Le mulțumim membrilor direct implicați în proiect, partenerului nostru de implementare, Impact Hub Bucharest, precum și companiilor care au susținut agenda aniversară #AmCham30 și au făcut posibilă derularea acestui proiect. Pentru AmCham și membrii comunității noastre, un viitor sustenabil rămâne un obiectiv deosebit de important și dincolo de anul aniversar.” a spus Letiția Pupăzeanu, Directorul Executiv al AmCham România.

Soluțiile câștigătoare ale  AmCham Sustainability Competition 2023

Provocarea #1: Impactul adoptării de practici agricole regenerative – Cum măsurăm impactul asupra biodiversității în urma adoptării de practici agricole regenerative?

Dintre cele cinci startupuri înscrise pentru a dezvolta soluții inovatoare care să adreseze această provocare, CarbonCel a fost desemnat câștigător. CarbonCel este o soluție avansată end2end pentru cultivarea carbonului, care sprijină implementarea și monitorizarea proiectelor de carbon. CarbonCel propune un nou mod de agricultură verde care are ca scop sechestrarea carbonului în sol, carbon care altfel ajunge sub formă de CO2 în atmosferă. Soluția se bazează pe cazuri de utilizare Agriculture 4.0, implementare dispozitive, roboți și mașini telematice, cele mai bune practici agricole consolidate de algoritmi (AI) pe date de monitorizare în timp real.

Provocarea #2 – Reducerea amprentei de carbon – Cum pot IMM-urile să măsoare și raporteze amprenta de carbon (scope 1, 2 și 3)? 

Dintre cele șase startupuri selectate pentru a dezvolta soluții care să rezolve această provocare, ECONOS este echipa câștigătoare. ECONOS oferă servicii de evaluare a amprentei de carbon, permițând companiilor să măsoare cantitatea de gaze cu efect de seră eliberată de activitățile lor profesionale. Pe baza rezultatelor evaluării amprentei de carbon, startupul propune soluții personalizate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Provocarea #3: Reciclarea deșeurilor  – Ce soluții inovatoare există pentru reciclarea deșeurilor?

Archnite Technologies, startupul câștigător dintre cele trei participante în această categorie, are ca obiectiv  crearea unui centru de colectare și reciclare a deșeurilor de echipamente electronice și electrocasnice (DEEE). Archnite Technologies propune dezvoltarea procesului de recuperare a materiei prime din echipamente electronice scoase din uz, crearea locurilor de muncă și reducerea lipsei de materiale și materie primă, atât pentru România, cât și pentru UE. Prin recuperarea unor cantități importante de materii prime secundare din DEEE, acestea au un grad ridicat de reciclare-reutilizare între 85-90%.

„Cu 63 de înscrieri, AmCham Sustainability Competition arată că există un o nevoie reală de a crea punți între startupuri și zona corporate. Startupurile participante au apreciat șansa de a interacționa direct cu companiile care au lansat provocările de mediu, discutând provocările întâmpinate în dezvoltarea soluțiilor lor și validând fezabilitatea abordării propuse. Este încurajator să observăm că startupurile au apreciat această oportunitate de dialog direct cu unele dintre cele mai mari companii din România și au profitat de ea pentru validarea și perfecționarea soluțiilor propuse. La finalul acceleratorului, companiile participante și-au exprimat interesul pentru a continua colaborările cu anumite startupuri finaliste.“, a declarat Vlad Craioveanu, CEO și cofondator al Impact Hub Bucharest.

Rezultatele AmCham Sustainability Competition

Cele trei startupuri câștigătoare și-au prezentat soluțiile și evoluția din program în cadrul evenimentului AmCham Thanksgiving Breakfast din data de 22 noiembrie, care a încheiat anul aniversar AmCham30.  La eveniment au participat lideri ai companiilor membre, profesioniștidin comunitatea AmCham, dar și membri ai Consiliului de Director, și reprezentanți ai  Ambasadei SUA la București.

În 2023, AmCham sărbătorește 30 de ani de prezență și activitate în România prin recunoașterea contribuției comune a membrilor AmCham la dezvoltarea economică a țării de-a lungul ultimelor trei decenii și reafirmarea angajamentului comunității AmCham de a investi într-un viitor sustenabil pentru România. În acest context, AmCham România, alături de Impact Hub Bucharest, au organizat AmCham Sustainability Competition, un program care și-a propus să găsească soluții reale la probleme presante din domeniul sustenabilității cu care se confruntă companiile din România.

Acceleratorul a reunit șase dintre cele mai mari companii la nivel local – Cargill România, Microsoft România, Raiffeisen Bank, Stericycle România, Kimball Electronics România și Coca-Cola HBC România, a adunat 63 de startupuri înscrise în competiție, dintre care 14 au fost selectate de juriu pentru a participa în program. În urma procesului de accelerare derulat pe parcursul a trei luni, trei startupuri au fost alese câștigătoare și au fost premiate de AmCham România.

Mai multe detalii despre AmCham Sustainability Competition și soluțiile propuse sunt disponibile pe pagina oficială a programului, aici. 

Despre organizatori

AmCham România

Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) este printre cele mai reprezentative asociații ale comunității de afaceri din România, recunoscută drept promotor al dialogului public-privat pe teme ce privesc mediul de afaceri, politicile publice cu impact asupra economiei, competitivitatea României sau dinamica relațiilor economice dintre SUA și România.

Membrii AmCham România, peste 550 de companii americane, internaționale și românești sunt activi în 32 de sectoare economice, au creat peste 250.000 de locuri de muncă în Romania, au investiții cumulate de peste 20 mld. EUR și o cifră de afaceri cumulată de peste 65 mld. EUR.

AmCham România promovează viziunea și prioritățile economice ale comunității de afaceri  prin grupuri de lucru specializate care urmăresc principalele domenii de interes: Piețe de Capital și Servicii Financiare, Guvernanță Corporatistă, Concurență și Ajutor de Stat,  Energie, Educație, Economie Digitală, Fiscalitate, Mediu, Piața Muncii, Sănătate,  Fonduri Europene, Achiziții Publice și Partneriat Public-Privat, Real Estate și Turism.


AmCham România este o organizație acreditată de către Camera de Comerț a SUA, și membră a rețelei europene a Camerelor de Comerț Americane. Pentru mai multe detalii, vă invităm să ne vizitați la  www.amcham.ro.

Impact Hub Bucharest

Impact Hub Bucharest este spațiul dinamic în care profesioniști și antreprenori lucrează pentru dezvoltarea proiectelor și inițiativelor de business. Lansat în 2012, Impact Hub Bucharest este primul spațiu de coworking din România, cu o comunitate de peste 3.000 de membri în București, iar la nivel global organizația este prezentă în peste 100 de locații din peste 50 de țări. Misiunea Impact Hub Bucharest este de a susține ecosistemul antreprenorial oferind programe de accelerare a startupurilor și finanțare directă, precum și cea mai mare platformă online de educație antreprenorială – Startarium.

Alina Liciu, Managing Partner The Azores: “Vom susține creșterea gradului de conștientizare asupra Codului Român al Sustenabilității”

Alina Liciu, Managing Partner The Azores: “Vom susține creșterea gradului de conștientizare asupra Codului Român al Sustenabilității”

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a lansat luni, 13 noiembrie 2023, un instrument de raportare non-financiară online, în cadrul întâlnirii de la Palatul Victoria, Codul Român al Sustenabilității, instrument practic pentru o raportare transparentă.

Evenimentul prezidat de Laszlo Borbely, Consilier de Stat, coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, a reunit companii din sectorul privat la discuții axate pe acțiuni din cadrul strategiei naționale de dezvoltare durabilă, în care este circumscrisă ca obiectiv noua platformă de raportare Codul Român al Sustenabilității. Instrumentul de raportare online simplifică raportarea și se oferă o transparentizare a eforturilor companiilor în aria sustenabilității.

“Dacă unele companii și-au dezvoltat foarte mult capacitatea de a analiza propriul impact în privința sustenabilității și își publică rapoartele, se remarcă totuși că există destul de multe limite”, a declarat Laszlo Borbely, Consilier de Stat, Coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă . “În primul rând, nu avem o evidență clară a companiilor care respectă această obligație, iar raportările nu sunt deloc accesibile. Acestea sunt faptele pe care le-am constatat și pe baza cărora am decis să implementăm, pornind de la modelul german, Codul Român al Sustenabilității și să realizăm o platformă digitală de raportare cu acces universal și gratuit.”



Instrumentul digital se adresează atât entităților care, la data bilanțului, depășesc 500 de salariați în cursul exercițiului financiar, cât și oricărei entități care, deși nu are obligația legală să elaboreze o declarație de sustenabilitate (nefinanciară), dorește să informeze părțile interesate de activitatea sa despre performanțele obținute în domeniul sustenabilității—companii cu mai puțin de 500 de salariați și instituții din sectorul public. Raportul poate fi descărcat și depus ca declarație nefinanciară conform reglementărilor în vigoare. Un alt avantaj este monitorizarea progresului companiilor în domeniul dezvoltării durabile, în baza rapoartelor generate prin intermediul platformei. Baza de date generează vizibilitate și este accesibilă publicului interesat, venind în sprijinul utilizatorilor care se află în căutarea de bune practici în domeniul sustenabilității, dar și a celor care iau decizii comerciale în baza modului în care sunt respectate principiile sustenabilității.
Rapoartele publicate în cadrul platformei Codului pot fi accesate transparent de către toate părțile interesate, ceea ce înseamnă că acestea pot ajuta atât la identificarea de bune practici ale entităților raportoare – ce pot fi preluate și adaptate la nivelul altor entități -, dar pot veni și în sprijinul investitorilor sau al altor entități care iau decizii financiare sau comerciale în baza practicilor de sustenabilitate ale companiilor raportoare.

În cadrul evenimentului, sesiunea de bune practici în dezvoltare durabilă a fost susținută de Alina Liciu, Manging Partner al The Azores Sustainability & CSR Services și de Ștefania Roxana Cruceru, Associate Director, Head of Climate Strategy and Regional Delivery, BERD.

Alina Liciu, Managing Partner The Azores Sustainability & CSR Services, a subliniat în intervenţia sa că “în 2015, doar 10 companii raportau non-financiar, iar astăzi vedem o creștere de aproximativ 400% a organizațiilor care publică voluntar rapoarte. (…) “Ne propunem ca rezultatele Romania CST Index, rankingul pe care îl elaborăm de 8 ani, să stea la baza unui roadmap, prin care companiile pot vedea cum se pozitionează în raport cu top performerii din piață. Vom susține, de asemenea, creșterea gradului de conștientizare asupra Codului Român al Sustenabilității. Mă bucur că există acest nou instrument de raportare transparentă. Transparența este esențială pentru că determină îndeplinirea asumată, autodepășirea și competiția pozitivă în aria dezvoltării durabile.”

În contextul evenimentului, a fost prezentată și platforma online România Durabilă, agregator de date statistice cu acces deschis, cea mai amplă bază de date realizată de Departamentul de Dezvoltare Durabilă în parteneriat cu Institutul Național de Statistică și Asociația Regională pentru Dezvoltare Antreprenorială, în cadrul proiectului România Durabilă.



Prin adoptarea noului instrument de raportare Codul Român al Sustenabilității, obiectiv al Proiectului SIPOCA 613 – România Durabilă, este vizată extinderea contribuției companiilor private și a altor entități la procesul de implementare a celor 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030, asumate de România prin Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030.

COMMUNITY INDEX 2023, ediția a V-a, anunţă rezultatele anuale privind domeniul CSR în România

COMMUNITY INDEX 2023, ediția a V-a, anunţă rezultatele anuale privind domeniul CSR în România.

Singurul ranking din România dedicat proiectelor de investiţii în comunităţi analizează anual peste 800 de proiecte, programe şi iniţiative de CSR, structurate pe 19 categorii.

Key Facts:

  • Companiile din Romania alocă anual un total de aprox. 80 milioane euro pentru dezvoltarea comunităţilor, conform analizei Community Index.
  • Peste 22% dintre proiectele de CSR dezvoltate sunt dedicate educaţiei, fie că vorbim de educaţie pentru elevi, antreprenori, educaţie digitală sau financiară.
  • 23% dintre proiectele analizate sunt dedicate mediilor defavorizate, în timp ce doar 6% sunt dedicate sănătății.
  • Peste 5% dintre proiecte sunt dezvoltate de companii pentru combaterea schimbărilor climatice şi dezvoltarea sustenabilităţii oraşelor.

Bucureşti, 18 octombrie 2023:  The Azores Sustainability & CSR Services, lider pe piaţă în Romania privind analizele de sustenabilitate şi CSR, lansează a cincea ediţie a Community Index, cel mai complex ranking al proiectelor de investiţii în comunităţile din România, structurat pe 19 categorii.

Piaţa de investiţii şi donaţii în sprijinul comunităţilor a crescut în ultimii ani şi se ridică la peste 80 milioane euro anual, în principal pentru proiecte de educaţie pentru elevi (9.4%, o usoară creștere de 1% față de 2022), sănătate (6%, în scadere față de anul trecut) sau medii defavorizate (23%, în creștere cu 5% față de 2022). Un alt domeniu de interes pentru companii este Artă/Cultură, 10% dintre proiecte fiind dezvoltate în această direcţie, în creștere față de 9.2% în 2022. Totuşi, 4% dintre proiectele derulate de companiile din România sunt destinate combaterii schimbărilor climatice, în scadere cu 1% versus 2022, iar 1.5% dintre proiecte sunt în direcţia oraşe sustenabile, în scădere față de 4.4% în 2022.

Indexul îşi propune să fie un instrument util pentru profesioniştii din domeniu pentru a-i ajuta să ia decizii mai bine informate privind viitoarele investiţii în comunităţi. De asemenea, scorecard-ul Community Index, care are 46 de indicatori, poate servi drept un checklist pentru a analiza gradul de complexitate şi de performanţă al unui proiect.

“Prin acest index ne dorim să oferim mai multă vizibilitate pentru proiectele și programele care se dezvoltă în România pentru comunități și să le structuram în funcție de cele mai importante direcții. Ne dorim ca rezultatele obținute să fie un instrument de benchmarking util pentru companiile care caută noi idei de investiții. Sperăm, de asemenea, ca felul în care am structurat informația să ajute la o înțelegere mai profundă a contextului local și național.” – declară Alina Liciu, Managing Partner The Azores Sustainability & CSR Services.

Printre principalele trenduri evidenţiate în urma analizei, menţionăm o creştere a nivelului de transparenţă privind rezultatele şi impactul proiectelor sau programelor de CSR. De asemenea, companiile încep să alinieze mai bine strategia de Sustenabilitate / CSR la specificul industriei şi la strategia de business. În ceea ce priveşte angajaţii, aceştia sunt tot mai dornici de a ajuta comunităţile şi apreciază companiile care le oferă oportunitatea de a se implica voluntar în proiecte. Un alt trend observat este faptul că există un interes crescut privind obiectivele pe termen lung: companiile pun mai mult accent pe a genera impact pe mai mulţi ani şi a evita crearea unei dependenţe a comunităţii – se concentrează pe dezvoltarea unor abilităţi sau a unei infrastructuri care să ramană în comunitate chiar şi după ce o companie îşi redirecționează investiția către alte proiecte.

Printre proiectele care au obținut Gold Recognition, menționăm proiectul educațional Lifelab dezvoltat de BCR, FabLab & Asociația Edupedu, la categoria Educație financiară – prin participarea în acest program, elevii învață noțiuni de educație financiară și exersează planificarea și munca în echipă. La categoria Implicarea angajaților, Programul de Sustenabilitate Personală (PSP) Auchan a fost construit sub formă unui demers de mobilizare a angajaților de a se implica activ în proiecte de susținere a comunităților locale. La categoria Reduce, Reuse, Recycle – Banca Transilvania și Ateliere Fără Frontiere au dezvoltat proiectul Remesh și luptă pentru inserția socială și profesională a persoanelor vulnerabile și marginalizate. Împreună în Slujba Binelui, proiect dezvoltat de Secom Healthcare Group prin care au fost susținute mai multe inițiative din domeniul sănătății, a primit de asemenea Gold Recognition la categoria Sănătate.

Anul 2023 vine cu o nouă distincție Community Index: pentru fiecare categorie în parte propunem distincția The One to Watch – o recunoaștere specială pentru a evidenția originalitatea și inovația proiectelor care stabilesc un trend important pentru următorii ani în domeniul lor. Printre proiectele menționate la această categorie au fost YOXO Forest – Prima pădure digitală devenită realitate, 100 de idei de business pentru România – PENNY România sau Încrederea în sine se învață în școală – Oxygen. 

Community Index analizează anual peste 800 de proiecte din România, derulate în perioada ianuarie – decembrie. Rankingul este o parte componentă a Romania CST Index (Corporate Sustainability & Transparency Index), care evaluează informaţiile publicate de companii în rapoartele de sustenabilitate. Principalele obiective ale Community Index sunt de a structura toate aceste proiecte într-o baza de date şi a analiza modul în care acestea se aliniază la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD).

Puteţi regăsi mai multe detalii accesând următoarul link: https://communityindex.ro/community-index-2023/

Parlamentul UE adoptă amendamente la Directiva privind  Corporate Sustainability Due Diligence

Companiile vor fi trase la răspundere pentru încălcările drepturilor omului și a mediului în cadrul lanțurilor lor valorice.

Autor: Maria-Antoanela Ioniță – Sustainability Communications Specialist

La 1 iunie, parlamentarii UE au adoptat o poziție comună cu privire la amendamentele propuse la directiva de due diligence privind sustenabilitatea corporativă (CSDDD). În consecință, companiile vor fi trase la răspundere pentru încălcările drepturilor omului și a mediului în cadrul lanțurilor lor valorice.

În ciuda respingerii din ultimul moment, o majoritate a deputaților europeni au votat susținerea raportului care subliniază poziția Parlamentului European cu privire la noile reguli. Acum, după ce propunerea a fost aprobată, vor începe negocierile cu Consiliul UE și statele membre. Aceste negocieri au loc după ce poziția comună a fost convenită de statele membre în decembrie 2022.

Extinderea due diligence pentru companii

Directiva impune companiilor mari care operează în UE obligații de a efectua due diligence și de a aborda impactul negativ asupra drepturilor omului și a mediului. Acestea includ probleme precum poluarea, pierderea biodiversității, degradarea mediului, exploatarea prin muncă, sclavia și munca copiilor. Entitățile acoperite sunt obligate să elaboreze planuri de tranziție climatică care să se alinieze cu obiectivele Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la 1,5°C peste nivelurile preindustriale.

Regulile propuse extind domeniul de aplicare al obligațiilor de due diligence ale companiilor dincolo de propriile operațiuni pentru a include lanțurile lor valorice, cuprinzând furnizorii și entitățile implicate în vânzări, distribuție sau transport. Companiile trebuie să ia măsuri pentru a atenua orice impact negativ care rezultă din relațiile lanțului valoric, cum ar fi modificarea modelelor de afaceri, oferirea de sprijin entităților mici și mijlocii (IMM-uri) din lanțul valoric sau căutarea de asigurări contractuale de la parteneri.

Modificările extind, de asemenea, categoriile de entități acoperite dincolo de propunerea inițială a Comisiei Europene. Acestea includ companiile din UE cu peste 250 de angajați și un venit anual global de cel puțin 40 de milioane de euro, companiile-mamă cu peste 500 de angajați și un venit anual global de cel puțin 150 de milioane de euro sau companiile din afara UE cu un venit anual net de 150 de milioane de dolari, dintre care cel puțin 40 de milioane de euro generate în UE.

Regulile introduc, de asemenea, cerințe pentru ca directorii să pună în aplicare planuri de tranziție personalizate, aliniind companiile cu Acordul de la Paris. În special, companiile mai mari, cu o medie de peste 1.000 de angajați, sunt de așteptat să aibă politici în vigoare pentru a lega o parte din remunerația variabilă a directorilor de atingerea obiectivelor companiei din planul de tranziție la schimbările climatice.

Conform propunerii, entitățile vizate trebuie să comunice cu părțile interesate cheie, să monitorizeze eficacitatea programelor și politicilor lor de due diligence și să stabilească un mecanism de plângeri pentru părțile interesate în cauză.

Pentru companiile care încalcă cerințele urmează să fie aplicate diverse sancțiuni, cum ar fi public naming and shaming, scoaterea de bunuri de pe piață sau amenzi de cel puțin 5% din veniturile totale pentru companiile din UE. Nerespectarea regulilor poate expune companiile la litigii, iar companiile din afara UE s-ar putea confrunta cu interzicerea achizițiilor publice în UE.

Dacă vor fi adoptate, noile obligații conform modificărilor ar intra în vigoare în trei sau patru ani, în funcție de dimensiunea companiei.

Un vot de tip rollercoaster

Amendamentele au primit 366 de voturi pentru, 225 împotrivă și 38 de abțineri.

Adoptarea a urmat negocierilor intense și opoziției mai multor europarlamentari, în primul rând din partea grupului EPP de centru-dreapta, care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la aspecte cheie ale textului. Deputații europeni au încercat să reducă obligațiile de due diligence în materie de climă, să aducă o mai mare armonizare și să îndepărteze din lege obligațiile directorilor corporativi.

În timp ce majoritatea modificărilor propuse au fost respinse, grupul a reușit să elimine din proiectul de lege responsabilitățile directorilor în stabilirea și supravegherea obligațiilor de due diligence. Adoptarea acestui amendament a fost considerată nefericită de mulți deputați europeni și susținători CSDDD, deoarece ei consideră că directorii corporativi si consiliile ar trebui să joace un rol crucial în asigurarea respectării legii.

Negocieri viitoare

In negocieri, se anticipează o ciocnire cu statele membre care se opun ferm remunerării directorilor de obligațiile de due diligence în poziția lor de negociere. Negocierile tripartite viitoare vor aborda probabil această problemă, împreună cu alte puncte critice.

Se așteaptă ca sistemul financiar să fie un punct important de controversă, întrucât Parlamentul a votat în favoarea verificărilor obligatorii de due diligence pentru serviciile și instituțiile financiare, în timp ce statele membre preferă să le lase ca opționale.

Negocierile se vor concentra, de asemenea, pe domeniul de aplicare al directivei și pe măsura în care noile reguli acoperă lanțul valoric. Statele membre au adoptat o definiție restrânsă a „lanțului de activități”, în timp ce Parlamentul a susținut aplicarea regulilor de due diligence nu numai lanțului de aprovizionare, ci și vânzării, distribuției, transportului, depozitării și gestionării deșeurilor de produse și servicii.

În comparație cu poziția statelor membre, Parlamentul a votat pentru aplicarea legii unui număr mai mare de companii, începând cu cele care angajează peste 250 de persoane și generează o cifră de afaceri de peste 40 de milioane de euro în Europa și 150 de milioane de euro la nivel mondial.

Negocierile au început sub președinția suedeză a Consiliului UE și vor continua sub președinția spaniolă. Obiectivul este adoptarea oficială a legii înainte de următoarele alegeri europene, programate pentru anul viitor.

Surse: https://www.euractiv.com/section/economy-jobs/news/eu-parliament-agrees-common-position-on-corporate-due-diligence-law/

Photo credit: Canva.com

Certificarea Cradle to Cradle: Cum îți poate ajuta compania cu practici de sustenabilitate

Află despre abordarea din spatele Cradle to Cradle Certified® și cum îți poate ajuta organizația.

Autor: Maria-Antoanela Ioniță – Sustainability Communications Specialist

Într-o eră de creștere a conștientizării impactului nostru colectiv asupra mediului, companiile iau măsuri proactive pentru a integra sustenabilitatea în operațiunile lor. O astfel de inițiativă care crește în popularitate este Cradle to Cradle Certified®, oferită de Cradle to Cradle Product Innovation Institute, cu sediul în Olanda. Până în prezent, peste 34.000 de produse au obținut această certificare.

În acest articol, analizăm de aproape certificarea Cradle to Cradle, vizitându-i originile, notând principalele beneficii și detaliand procesul de aplicare.

Ce este certificarea Cradle to Cradle?

Institutul din spatele Cradle to Cradle Certified a fost fondat în 2012, de către arhitectul și academicianul american William McDonough și chimistul și ecologistul german Michael Braungart. Cei doi au colaborat, de asemenea, la cartea omonimă, care a devenit o lectură esențială pentru oricine dorește să înțeleagă abordarea economiei circulare.

În cartea lor vizionară, autorii explică de ce actualul model economic „cradle to grave” nu este durabil și propun o abordare inspirată din natură, în care deșeurile devin hrană și fiecare material reintră în siguranță în mediu în loc să provoace deșeuri.

Standardul Cradle to Cradle are în centru aceste principii și își propune să susțină și să promoveze materialele și produsele care au o amprentă mai bună asupra planetei. Produsele sunt evaluate prin cinci unghiuri cheie: sănătatea materialului, aerul curat și protecția climei, administrarea apei și a solului, circularitatea produsului și echitatea socială. Altfel spus, își propune să încurajeze siguranța, circularitatea și responsabilitatea în modul în care folosim materialele și proiectăm produsele.

Exemple de companii și organizații cu certificări Cradle to Cradle includ producătorul de mobilă Herman Miller, companiile de modă C&A și G-Star RAW și producătorul de sticle Dopper.

De ce să devii certificat de Cradle to Cradle?

Modul în care proiectăm produsele le va defini în mare măsură amprenta socio-ecologică de la începutul și până la sfârșitul vieții. Să luăm o clădire ca exemplu. Între 39%-80% din amprenta totală de carbon rezultă din carbonul încorporat în materialele de construcție. Cu toate acestea, dacă este evaluat la începutul etapei de proiectare, 80% din acest carbon încorporat poate fi redus. Acest lucru pune o presiune mare asupra deciziilor luate în faza de proiectare, dar oferă și o oportunitate pentru companii de a controla mai bine produsele pe care le creează.

Certificarea Cradle to Cradle, prin promovarea practicilor de mediu, poate ajuta companiile să atenueze potențialele impacturi negative care ar urma să reacționeze ulterior prin taxe de reglementare sau cote de piață pierdute pe o piață din ce în ce mai conștientă de mediu.

În schimb, poate îmbunătăți reputația mărcii, poate construi încrederea și loialitatea consumatorilor și poate aborda în mod proactiv cerințele viitoare de reglementare.

În cele din urmă, încurajează companiile să inoveze și să își optimizeze produsele și procesele. Acest lucru duce adesea la reducerea deșeurilor și la creșterea eficienței resurselor, ceea ce se traduce și în economii de costuri.

Cum poți obține certificarea?

Pentru a certifica un material sau un produs conform standardului de produs certificat Cradle to Cradle (sau pentru a primi C2C Certified Material Health Certificate™), companiile trebuie să urmeze un proces de evaluare riguros, care este condus de evaluatori terți independenți recunoscuți de Institut.

Iată pașii cheie în procesul de certificare:

Pre-evaluare: Companiile trimit informații despre produs și sunt supuse unei evaluări inițiale pentru a determina dacă produsul este eligibil pentru certificare.

Selectează un organism de evaluare certificat Cradle to Cradle: Companiile trebuie să selecteze dintr-o listă de organisme de evaluare certificate și să dezvolte un plan de certificare care să includă costul, calendarul și resursele necesare.

Trimite cererea: În acest punct, companiile trebuie să semneze un Acord de certificare și să plătească certificarea și taxa anuală de comunitate.

Evaluare: Companiile lucrează cu evaluatorii și lanțurile lor de aprovizionare pentru a colecta date. Apoi, evaluatorii calificați examinează materialele, procesele de fabricație și practicile lanțului de aprovizionare.

Primește certificarea pentru produs: Institutul examinează Raportul Rezumat al Evaluării. Dacă certificarea este acordată, ei vă vor ajuta să vă publicați produsele în Registrul de produse certificate Cradle to Cradle.

Raportează progresul: Companiile trebuie să solicite recertificare la fiecare trei ani.

Cradle to Cradle Certified servește ca un instrument puternic pentru companii pentru a-și alinia operațiunile cu practicile durabile și pentru a-și comunica angajamentele către un grup larg de părți interesate.

Photo Source: Canva

Ce Include Directiva Green Claims a Uniunii Europene și Cum Luptă Împotriva Greenwashing-ului

UE a dezvăluit recent o directivă ambițioasă privind declarațiile ecologice pentru a proteja consumatorii

Autor: Maria-Antoanela Ioniță – Sustainability Communications Specialist

Pentru a aborda preocupările în creștere privind greenwashing-ul și pentru a proteja consumatorii, precum și agenda de tranziție ecologică, Comisia Europeană a propus recent o Directivă privind declarațiile ecologice.

Aceasta s-ar aplica majorității organizațiilor din UE care fac în mod voluntar declarații de mediu, cu excepția microîntreprinderilor (sub zece angajați și cu o cifră de afaceri mai mică de 2 milioane de euro) și a companiilor de servicii financiare, care au reguli separate.

Pentru a îndeplini noile reguli descrise mai jos, companiile vor avea probabil nevoie de o strategie solidă de comunicare în materie de sustenabilitate și de gestionare a datelor. Acest lucru poate necesita resurse suplimentare, noi capabilități și tehnologii, precum și modificări ale modelului de operare și ale structurii echipei. Cu toate acestea, companiile vor beneficia probabil de pe urma unor comunicări mai robuste privind sustenabilitatea, prin prevenirea riscurilor de reputație și litigiilor, și creșterea încrederii și loialității clienților.

Greenwashing-ul este o modalitate rapidă de a eroda încrederea

În întreaga lume, mai mult de jumătate (60%) dintre cetățeni spun că nu au încredere în comunicarea climatică, conform Barometrului Edelman Trust 2022. Cantitatea tot mai mare de greenwashing semnalată de autoritățile de reglementare, activiști și consumatori ar putea fi o cauză importantă. UE a identificat că 53% dintre afirmațiile ecologice „oferă informații vagi, înșelătoare sau nefondate” și că 50% dintre etichetele verzi „oferă o verificare slabă sau inexistentă”.

Greenwashing se referă la comunicările care prezintă în mod fals produsele, serviciile și proiectele unei companii ca fiind prietenoase cu mediul pentru a obține beneficii din această poziționare pe piață. Poate îmbrăca diferite forme, în funcție de mijloacele de comunicare.

Pe lângă măsurile anterioare în temeiul Directivei privind practicile comerciale neloiale, noua propunere adaugă patru noi practici asociate cu greenwashing:

  • Utilizarea unei etichete de sustenabilitate care nu se bazează pe o schemă de certificare sau nu este stabilită de autoritățile publice;
  • Folosirea unui termen generic fără a demonstra o performanță de mediu excelentă recunoscută, relevantă pentru afirmație;
  • Extinderea comunicării la întregul produs dacă se referă doar la un anumit aspect al produsului;
  • Prezentarea cerințelor impuse de lege ca trăsătură distinctivă a ofertei organizației.

Greenwashing este o tactică de tip “pierde-pierde-pierde”. Confundând și erodând încrederea consumatorilor, precum și confruntându-se cu viitoarele taxe de reglementare, greenwashing poate dăuna organizațiilor. În plus, diminuează eforturile consumatorilor de a lua decizii mai responsabile față de mediu. În cele din urmă, sabotează încercările investitorilor de a sprijini, finanța și participa la succesul pe termen lung al companiilor mai durabile.

Ca o notă, reversul se aplică. Atunci când nu comunică deloc eforturile de sustenabilitate din cauza fricii de repercusiuni, organizațiile riscă să contribuie la greenhushing – adică să reducă informațiile disponibile pentru consumatori și investitori pentru a identifica produsele și companiile sustenabile.

Companiile ar trebui să comunice în continuare eforturile de sustenabilitate, indiferent de punctul lor în călătorie – dar trebuie să urmeze câțiva pași:

  • Să își cunoască bine publicul;
  • Să facă un test de presiune cu terțe părți pentru a se asigura că atât povestea, cât și elementele tehnice sunt semnificative;
  • Să se asigure că afirmațiile sunt transparente, bazate pe știință și verificabile.

Cum își propune Directiva Green Claims să transforme comunicările corporative privind sustenabilitatea

Noua lege privind afirmațiile ecologice ia măsuri pentru a aborda problema greenwashing-ului, a proteja consumatorii și a contribui la crearea unor condiții de concurență echitabile pentru produsele și serviciile de mediu.

Directiva propusă se concentrează pe problemele centrale identificate de Comisie în ceea ce privește comunicările de mediu: afirmații înșelătoare, nefondate sau nesusținute, etichete neverificate și lipsa de transparență. Această propunere completează și operaționalizează în continuare Directiva privind împuternicirea consumatorilor în tranziția ecologică, despre care am discutat într-un articol anterior.

Un obiectiv cheie este acela de a asigura că afirmațiile de mediu despre companie și produsele sale, care sunt voluntare și nu sunt acoperite în prezent de alte norme UE, sunt fiabile, comparabile și verificabile.

Afirmații precum „ambalajele realizate din plastic reciclat în proporție de 70%” sau „au redus amprenta de mediu a companiei cu 20% din 2015” nu sunt greșite, dar, conform propunerii, ele trebuie să fie fundamentate, adică însoțite de dovezi științifice susținătoare.

În acest scop, compania trebuie să facă o evaluare completă a comunicării, care include următoarele:

  • Asigurați-vă că afirmația se bazează pe dovezi științifice recunoscute;
  • Demonstrați importanța și amploarea impacturilor, aspectelor și performanței din perspectiva ciclului de viață;
  • Asigurați-vă că afirmația nu este echivalentă cu cerințele impuse de lege;
  • Furnizați informații cu privire la performanțele semnificativ mai bune din punct de vedere al mediului față de ceea ce este o practică obișnuită;
  • Asigurați-vă că nu există compromisuri ascunse care să aibă ca rezultat un impact negativ asupra mediului în altă parte;
  • Solicitați raportarea compensațiilor de gaze cu efect de seră în mod transparent.

În acest fel, autoritățile de reglementare speră să împiedice utilizarea afirmațiilor generice precum „ecologic”, „neutru climatic”, „verde” sau „net zero”, fără nicio dovadă.

Directiva specifică, de asemenea, noi reguli pentru etichetele de sustenabilitate, interzicând autocertificarea și oferind garanții suplimentare pentru îmbunătățirea calității sistemelor de etichetare ecologică. Ca atare, schemele de etichetare trebuie să respecte următoarele:

  • Transparența și accesibilitatea informațiilor privind proprietatea, organismul decizional și obiectivele;
  • Criterii elaborate de experți și revizuite de părțile interesate;
  • Un mecanism de soluționare a plângerilor;
  • Proceduri de abordare a neconformității și posibilitatea de retragere sau suspendare a etichetării în caz de neconformitate persistentă și flagrantă.

Puteți citi noua Directivă privind comunicările ecologice în întregime aici.

The European Parliament Backs New Rules to Improve Product Sustainability Labelling and Durability

The new rules aim to put a stop to greenwashing and increase opportunities for the circular economy.

Author: Maria-Antoanela Ioniță – Sustainability Communications Specialist

  • Following an increased focus on increasing the quality of sustainability communications and avoiding greenwashing via regulation, The European Parliament backed a draft legislation on improved product labelling and durability.
  • With an overwhelming majority of 544 votes to 18 no’s and 17 abstentions, the plenary approved the proposal for a new directive aimed to aid consumers make more informed choices and support the green transition.
  • The new rules propose the banning of unsubstantiated environmental claims, claims that are based solely on carbon offsetting schemes, and planned obsolescence via product design.

There is growing noise in the market for environmental claims, as companies fight for customer’s attention and loyalty by showcasing eco-conscious appealing features of their products and services. Yet the same effort aimed to differentiate more responsible products is confusing consumers, as terms and labels, lacking external coordination, get mixed up and used erroneously or without necessary explanations. As a consequence, consumer trust in environmental claims is at its lowest.

Following the proposal of a Green Claims Directive by the European Commission in March 2023, the Parliament has recently approved a draft legislation that would pave the way to a new directive.

Two key dimensions stand out: the banning of misleading ads and generic environmental claims, and the fight against early obsolescence.

Putting a stop to misleading ads and unsubstantiated environmental claims

The approved negotiating mandate will see the banning of general environmental claims such as “natural”, “environmentally friendly”, “biodegradable”, “eco”, and even “climate neutral” if these are not substantiated – accompanied by detailed evidence.

Other misleading practices under focus include claims made for the whole product, when in fact it applies to only a part of it, as well as claims that are based solely on carbon offsetting schemes, without any direct reduction in the amount of company-generated CO2 emissions.

To further minimize the amount of information provided on packaging MEPs aim to limit the use of sustainability labels to those based on official certification schemes or established by public authorities.

Helping products last longer in the spirit of the circular economy

Another challenge with current products that favours the excessive consumption of resources and goods, as well as resulting waste, is planned early obsolescence. Under the new legislation, the Parliament wants to ban the introduction of design features that would limit the life of the product or lead to premature malfunctioning.

In addition, it aims to ban producers from limiting a product’s functionality when it is used with consumables, spare parts or accessories made by other companies. Shoppers should be informed of any repair restrictions before making a purchase. MEPs also propose the introduction of a new guarantee label communicating not only the length of the legally required guarantee but also the length of any potential guarantee extensions offered by producers. Companies should therefore be more motivated to focus on prioritizing durability.

Overall, these measures would open even more opportunities for consumers and companies to participate in the circular economy, via reusing, repairing, and refurbishing products. Negotiations between the  Parliament and EU member states on the final content and wording of the directive are expected to start soon after the announcement. The proposed directive is part of the first circular economy packaging.

Auchan România lansează Raportul de Sustenabilitate 2021 și prezintă acțiunile de guvernanță, responsabilitate socială și de mediu întreprinse de companie

Auchan România publică cel de-al doilea Raport de Sustenabilitate al companiei care cuprinde date calitative și cantitative privind performanțele non-financiare, impactul activității sale în comunitate și realizările din 2021. Printre cele mai importante categorii incluse în raport se numără strategia de sustenabilitate, promovarea unei alimentații sănătoase și combaterea risipei alimentare, lupta împotriva poluării cu plastic, reducerea amprentei de carbon, dar și economia circulară și proiectele implementate, oamenii din companie și comunitățile sustenabile.

Datele incluse cuprind atât perioada 1 ianuarie 2021 – 31 decembrie 2021, cât și pe an glisant, pentru perioada 1 octombrie 2020 – 30 septembrie 2021, și marchează și un moment aniversar, în 2021 Auchan sărbătorind 15 ani pe piața din România.

Raportul este structurat pe capitole, fiecare acoperind o arie strategică diferită și analizează activitatea companiei în ceea ce privește viziunea, valorile și evoluția numărului de magazine, guvernanța, etica, relația cu partenerii și furnizorii Auchan, dar și elemente de resurse umane, diversitatea și incluziunea în muncă, precum și angajamentele comunitare asumate. Totodată, sunt prezentate informații privind strategia de sustenabilitate, performanța din perspectiva dezvoltării durabile, acțiunile concrete întreprinse, proiectele majore în care compania e implicată, dar și obiective pentru viitor. 

,,Lansarea celui de-al doilea Raport de Sustenabilitate reprezintă modul voluntar prin care am decis să comunicăm transparent și să punem la dispoziția tuturor stakeholderilor rezultatele și impactul           acțiunilor noastre în 2021  privind sustenabilitatea în Auchan. Pe lângă transformarea modelului nostru de afaceri către un comerț bazat pe producție și consum responsabil, punem, de asemenea, un deosebit accent pe implicarea în comunitate și respectarea angajamentelor noastre pentru protejarea mediului. În raport, veți regăsi viziunea, proiectele și eforturile noastre constante de a contribui la crearea unui climat de proximitate și echitabil față de angajați, comunități și parteneri”, a declarat Corina Dospinoiu, Responsabil CSR Auchan Retail România.   

Auchan promovează o alimentație sănătoasă și susține producătorii locali, colaborând cu peste 85% furnizori din România, iar gama alimentară este formată din peste 90% produse de la companii din România, având în prezent 24 de filiere proprii.

Cele mai importante rezultate ale activității din 2021

Strategia de sustenabilitate Auchan este aliniată obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU. Retailerul luptă împotriva risipei alimentare și a poluării cu plastic și a adoptat măsuri pentru a reduce amprenta de carbon, promovând angajamentele sociale. Anul trecut, Auchan a contribuit la reciclarea a 14.000 tone de deșeuri la nivel de magazine, iar prin programul „Zero Risipă”, extins și în 14 magazine de proximitate (supermarketuri și magazine MyAuchan) a ajutat la salvarea a 4,3 mil de produse alimentare, dar și evitarea a peste 4000 de tone de CO2 de a ajunge în natură. De asemenea, ambalajele produselor gastro marcă proprie Auchan au devenit în proporție de 100% eco friendly. Totodată, din mai 2021, Auchan a eliminat din magazine toate ambalajele de unică folosință din plastic. Și în 2021 Auchan a continuat parteneriatul cu „Banca pentru Colectarea și Distribuirea Alimentelor” contribuind și încurajând donațiile de alimente.

Tot la nivel de reciclare, prin demersul de colectare a uleiului alimentar uzat, inițiat în octombrie 2019, s-au colectat peste 220.000 de litri de ulei până la finalul anului 2021, compania responsabilizând consumatorii casnici și contribuind la educarea către un consum responsabil.

Auchan a lansat în ianuarie 2021 proiectul „O nouă viață”, axat pe economia circulară a textilelor, o premieră pe piața locală de retail. Proiectul este parte a strategiei companiei de reducere a amprentei de carbon, prin intermediul căruia hainele deja purtate sunt reutilizate, fiind extins treptat, iar la finalul anului au fost deschise 12 shop-in-shop-uri în magazinele din toată țara. De asemenea, Proiectul de Colectare și Reciclare a Textilelor inițiat în 2020, prin care au putut fi donate produse pentru reciclare sau pentru ajutarea familiilor defavorizate, a continuat și în 2021.

Auchan semnează acorduri cu toți partenerii săi, prin care aceștia se angajează să respecte politicile sale de sustenabilitate, printre care se numără impactul asupra mediului sau prezentarea unor oferte ce susțin responsabilitatea socială, iar în 2021 toți furnizorii de marfă au folosit în flotele lor doar vehicule care îndeplinesc standardul Euro 5 sau Euro 6.

La nivel de colaborări, compania sprijină peste 40 de proiecte sociale. Printre altele, pe parcursul lui 2021 a continuat colaborarea cu Fundația FARA, al cărei scop principal este acela de a combate sărăcia prin educație, donând peste 300.000 de lei pentru cauze sociale.

În raport sunt prezentate și date despre companie în calitate de angajator responsabil. În cadrul Auchan România este promovată egalitatea de șanse, angajații având numeroase beneficii și posibilități de dezvoltare. Auchan sprijină egalitatea de gen, iar peste 53% din funcțiile de management sunt ocupate de femei. Anul trecut, Auchan a continuat Programul de Sustenabilitate Personală al angajaților lansat în 2020, oferind tuturor celor peste 8000 de angajați posibilitatea de a se implica în diverse acțiuni de sustenabilitate și responsabilitate socială, la acțiunile demarate în 2021 luând parte peste 3.900 de angajați Auchan România.

Informațiile și datele complete din Raportul de Sustenabilitate sunt disponibile în întregime pe romania.auchan.ro.  

Despre Auchan

Auchan România are în portofoliu 320 magazine, cuprinzând 33 de hipermarketuri, 7 supermarketuri și 280 de magazine de ultraproximitate MyAuchan, din care peste 270 în stațiile Petrom, cât și magazinul online auchan.ro. Cu o cifră de afaceri cu taxe de peste 1,2 miliarde de Euro, Auchan propune locuitorilor din orașele în care sunt prezente magazinele sale un comerţ modern, de calitate, cu cele mai largi game de produse şi un concept de discount responsabil, cu toate preţurile mici, permanent. În 2021, Auchan a obținut medalia Customers’ Friend și statutul Customers’ Friend – Superior Excellence.

The Azores lansează Community Index Magazine, anuar bilingv ajuns la a patra ediție, cea mai importantă publicație dedicată domeniului CSR din România

  • Agenția The Azores Sustainability & CSR Services lansează a patra ediție a anuarului Community Index Magazine, singura publicație bilingvă în format flipview și print din România. Anuarul cuprinde rezultatele ranking-ului Community Index 2022, interviuri naționale și internaționale în exclusivitate, studii de caz și articole din domeniul sustenabilității.
  • În premieră, cititorii se pot bucura în această ediție de articole și interviuri exclusive care pun în valoare perspectivele unor lideri recunoscuți din cadrul University of Cambridge Institute for Sustainability Leadership, Sustainability Embassy in Romania, UN Global Compact Network UK, Sustainable Development Solutions Network.
  • Publicația promovează și încurajează adoptarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU pentru a veni în sprijinul României în eforturile de implementare a Agendei 2030.

Community Index Magazine: o sursă de know-how de calitate pentru orice profesionist care are un mindset sustenabil 

Anuarul bilingv Community Index Magazine, ajuns la cea de-a patra ediție, conține nu mai puțin de 180 de pagini de analize, interviuri în exclusivitate cu experți internaționali de renume, articole și interviuri cu profesioniști locali, CEOs și experți din domeniul sustenabilității și CSR-ului, cât și numeroase studii de caz ale unor companii care pot fi considerate reper la nivel de proiecte pentru comunități.

Publicația poate fi deosebit de utilă nu doar pentru profesioniștii din domeniu, ci și pentru membrii comunităților, ONG-uri, universități, agenții de PR și autorități.

Publicația va fi disponibilă gratuit timp de 30 de zile la următorul link: https://communityindex.ro/flip-book-2022/

Ce tip de conținut regăsesc cititorii în anuarul Community Index Magazine?

În premieră, ediția din 2022 a Community Index Magazine conține articole și interviuri în exclusivitate cu experți recunoscuți la nivel global din domeniul sustenabilității corporative, precum:

  • Wayne Visser, University of Cambridge Institute for Sustainability Leadership
  • Michael Wernstedt (Inner Development Goals)
  • Heidi Solba (Let’s Do It World)
  • Jessica Lobo (UN Global Compact Network UK)
  • Torkild Justesen (CEC European Managers)

Anuarul conține, de asemenea, articole și interviuri cu personalități recunoscute la nivel național, cu experiență vastă în sustenabilitate și CSR, precum:

  • Marco Hößl, CEO Kaufland România și Republica Moldova
  • Alice Nichita, Director Corporate Affairs & Sustainability Coca-Cola HBC România
  • Alina Greavu (Aluziva) Content creator & Social activist
  • Cristina Hanganu, Director de Comunicare și CSR, Lidl România
  • Angela Galeța, Director Fundaţia Vodafone România

Ce este Community Index?

Community Index este primul și singurul index al programelor şi proiectelor derulate de companiile din România pentru a investi în comunităţi, lansat în 2019. Ranking-ul este cea mai mare bază de date a proiectelor de CSR din România și reprezintă un instrument de analiză util companiilor, autorităților și comunităților atunci când iau decizii de investiție.

Este parte componentă a ranking-ului Romania CST Index (anterior Romania CSR Index), cea mai importantă analiză a nivelului de performanţă şi transparenţă din perspectiva sustenabilităţii corporative, din țara noastră.

Există o mare varietate de inițiative și proiecte pe piață, iar o privire de ansamblu structurată poate oferi informații extrem de relevante care să ajute factorii decizionali să creioneze o strategie bine adaptată la contextul local și național.

Pentru a stabili proiectele care au fost incluse în Community Index 2022, au fost analizate peste 870 de inițiative, proiecte sau programe care au avut loc în România în perioada ianuarie 2021 – decembrie 2021. Scorecard-ul pe baza căruia a fost făcută evaluarea a avut, în total, 6 categorii și 46 de indicatori aliniaţi la cele mai importante standarde sau referinţe internaţionale din domeniul investiţiilor în comunităţi.

Ce noi descoperiri a scos la suprafață analiza din 2022?

Piața de investiții și donații în sprijinul comunităților a crescut în ultimii ani și se ridică la peste 80 milioane euro anual, în principal pentru proiecte de educație pentru elevi (8.4%), sănătate (11.5%) sau medii defavorizate (18.1%). Un alt domeniu de interes pentru companii este Artă/Cultură, 9.2% dintre proiecte fiind dezvoltate în această direcție. Totuși, sub 5% dintre proiectele derulate de companiile din România sunt destinate combaterii schimbărilor climatice, iar 4.4% dintre proiecte sunt dezvoltate în direcția orașe sustenabile.

Printre principalele trenduri evidențiate în urma analizei menționăm o ușoară creștere a nivelului de transparență privind rezultatele și impactul proiectelor de CSR. De asemenea, companiile tind să alinieze mai bine strategia de CSR la specificul industriei și la strategia de business. În ceea ce privește angajații, aceștia sunt tot mai dornici de a ajuta comunitățile și apreciază companiile care le oferă această oportunitate. Un alt trend observat este că există un interes crescut privind obiectivele pe termen lung: companiile pun mai mult accent pe a genera impact pe mai mulți ani și a evita crearea unei dependențe a comunității – se concentrează pe dezvoltarea unor abilități care să rămână în comunitate chiar și după ce o companie își retrage sprijinul.

Unde sunt publicate rezultatele analizei?

Rezultatele din 2022 pot fi regăsite atât în anuarul în format flipview și print Community Index Magazine, cât și online: https://communityindex.ro/comunicarea-rezultatelor-2022/

Care sunt obiectivele ranking-ului Community Index?

Misiunea Community Index este de a evidenția proiectele de CSR cu o performanţă ridicată care pun mai mult accent pe aspecte precum dialogul cu stakeholderii, sustenabilitatea proiectelor şi măsurarea impactului pe termen mediu şi lung. În plus, indexul are scopul de a evidenția acele proiecte care pot fi considerate Best Practices la categoria lor și care pot fi folosite drept exemplu în stabilirea strategiei unui proiect nou.

Anuarul este contribuția agenției The Azores Sustainability & CSR Services la dezvoltarea domeniului sustenabilității corporative din România. Pe lângă know-how și conținut autentic, acesta contribuie în mod concret la popularizarea conceptului de sustenabilitate în mediul de business: o parte dintre anuarele print va fi oferită, în mod gratuit, companiilor care au peste 500 de angajați (>750 de companii). În plus, varianta flipview va fi disponibilă gratuit o lună de zile, pentru a populariza domeniul și a contribui la dezvoltarea acestuia.

Pentru tipărirea publicației a fost folosită hârtie certificată FSC®, din surse sustenabile. Anuarul oferă atât informații valoroase cât și o experiență autentică în sine, din punct de vedere vizual. Coperta publicației este creată de Ovidiu Solcan (collage artist), fiind un colaj sustenabil din reviste reciclate, reprezentând-o pe Regina Maria a României.

*****

Despre The Azores Sustainability & CSR Services

Agenţie de consultanță, înființată în 2013, cu scopul de a sprijini companiile din România privind integrarea sustenabilității corporative în strategia de business, The Azores Sustainability & CSR Services are o abordare axată pe rezultate pe termen lung, utilizarea tehnologiei IT pentru un nivel ridicat de acuratețe a indicatorilor de sustenabilitate și analize/research care să sprijine decidenții din companii în definirea strategiei de sustenabilitate corporativă.

Cel mai important și complex proiect al agenției este Romania CST Index, în trecut denumit Romania CSR Index, ranking lansat în 2016 şi care este singurul din România care evaluează indicatorii de sustenabilitate ai companiilor: informaţii despre managementul sustenabilității, impactul economic, de mediu şi social. Indexul este lansat în fiecare an în cadrul conferinţei Best Practices in Corporate Sustainability. În 2019, agenția a lansat Community Index, cel mai cuprinzător ranking al proiectelor corporate de investiții în comunități și un centralizator al celor mai bune campanii de CSR derulate în fiecare an de companiile din România. Rezultatele ranking-ului, împreună cu studii de caz şi interviuri ale unor experţi naţionali şi internaţionali sunt prezentate în fiecare an în Community Index Magazine, singurul anuar bilingv dedicat investițiilor în comunități derulate de companiile din România.