Interviu cu Nicoleta Deliu Pașol – Head of Communication and CSR, BCR
Lansat de BCR ca un demers curajos de transformare educațională, ZBOR este mai mult decât un proiect – este o rețea de hub-uri gândite pentru a răspunde nevoilor reale ale tinerilor din România. Într-un context în care spațiile sigure de învățare și explorare lipsesc aproape cu desăvârșire, ZBOR oferă un cadru în care curiozitatea, exprimarea liberă și dialogul autentic sunt încurajate.
Cu 7 hub-uri funcționale în prezent și un curriculum unitar care acoperă educația financiară, antreprenoriatul, sustenabilitatea, educația digitală și dezvoltarea personală, ZBOR își propune să devină un model scalabil de intervenție în sprijinul unei generații care cere să fie ascultată, înțeleasă și sprijinită.
În acest interviu cu Nicoleta Deliu Pașol, Head of Communication and CSR la BCR, descoperim cum s-a născut proiectul, ce provocări a întâmpinat și cum arată viziunea BCR pentru următorii ani.
1. Cum a fost conceput conținutul educațional al proiectului ZBOR și pe ce nevoi reale ale tinerilor se bazează?
Chiar dinainte de a lansa ZBOR, am lucrat mulți ani cu tinerii la BCR în proiecte naționale ca Școala de Bani. De la bun început, am creat împreună o relație bazată pe învățare reciprocă. Noi i-am introdus în universul educației financiare, iar ei ne-au învățat despre generația lor. Tinerii de azi au ambiție, adaptabilitate și dorință de schimbare, dar se lovesc de lipsa unor spații create pentru ei, unde pot explora, visa și greși într-un mediu sigur și incluziv. De la această nevoie reală am pornit atunci când am dezvoltat conținutul educațional al proiectului ZBOR. Am stat de vorbă cu tinerii și am vrut să-i înțelegem. Ne-am dat seama că au nevoie să fie ascultați pentru a putea căpăta încredere în ei și în aspirațiile lor.
Prin modul în care dezvoltăm curriculumul ZBOR, ne dorim să democratizăm accesul la educație oferind același gen de conținut tuturor tinerilor din România – de la cei din orașe mici până la cei din inima Bucureștiului. Cu alte cuvinte, pe lângă activități contextualizate, adaptate fiecărui hub în parte, este important să avem un curriculum comun care să fie folosit în toate orașele în care există un hub ZBOR. Gândim conținutul educațional alături de experți din diferite domenii care creează cursuri pe limba tinerilor. Curriculumul actual acoperă cinci zone: educație financiară, antreprenoriat, sustenabilitate, educație digitală și dezvoltare personală.

2. Care sunt cele mai mari provocări pe care le-ați întâlnit în lansarea celor 7 hub-uri?
Una dintre cele mai mari provocări? Să facem spațiul terțiar să pară… firesc. Un loc între școală și acasă, unde tinerii să simtă că e al lor, cu adevărat. Într-un context în care astfel de spații lipsesc aproape complet din cultura noastră urbană, am pornit de la zero, construind nu doar un loc fizic, ci și o relație de încredere, comunități de tineri în jurul proiectului.
Una dintre lecțiile importante a fost legată de comportamentul de consum al noii generații. Tinerii din Gen Z își petrec majoritatea timpului în medii digitale și găsesc acolo sensul de comunitate. Tocmai de aceea, una dintre provocări a fost să le arătăm că și un spațiu fizic, dacă e construit împreună cu ei, poate deveni un loc relevant, sigur și autentic.
Am ajustat din mers: spațiul este deschis și în afara activităților planificate, am încurajat întâlnirile informale, participarea spontană, co-crearea programelor. ZBOR este un proces viu, în care învățăm alături de tineri și adaptăm constant – cu empatie, cu răbdare și cu o convingere fermă că încrederea se clădește în timp, prin prezență reală și dialog deschis.
3. Ce rol își propune BCR să joace în dezvoltarea tinerilor din România?
ZBOR este un spațiu de explorat, un spațiu pentru întrebări reale, ritm personal și încredere în potențialul fiecărui tânăr. Prin ZBOR, aducem aproape de tineri cu resurse utile, comunități sigure și mentori care oferă răbdare, nu presiune. Construim contexte în care conversațiile sincere despre bani, viitor și alegeri devin parte din parcursul tinerilor. Încrederea se formează în timp, cu pași mici și sprijin constant – exact ceea ce aduce și ZBOR în comunitate.
4. Ce ați învățat după primele luni de funcționare și ce ați schimba?
Până acum, ni s-a confirmat ceva ce știam deja din proiectele anterioare – tinerii din România sunt curioși, creativi și îndrăzneți. Au nevoie de încredere și sprijin pentru a-și putea întinde aripile. Vor să fie ascultați și vor ca ideile lor să conteze – lucruri pe care le pot găsi la ZBOR. Ne-ar plăcea să extindem activitățiile educaționale, pentru a răspunde și mai bine nevoilor pe care le exprimă direct – cu voce tare sau prin faptele lor.
Învățăm în continuare alături de tineri. Zilnic. Dar un lucru e clar: atunci când li se oferă spațiu, susținere și resurse, știu foarte bine ce vor. Și tocmai de aceea suntem aici nu doar pentru a-i susține, ci pentru a lucra împreună – cu respect, curiozitate și încredere reciprocă.
5. Cum vedeți extinderea proiectului în următorii 2-3 ani?
Extinderea proiectului în următorii 2-3 ani înseamnă mai mult decât deschiderea unor noi huburi. ZBOR vine la pachet cu o schimbare culturală: recunoașterea rolului pe care tinerii îl pot juca în viața socială, economică și civică.
Ne dorim ca, în următorii ani, ZBOR să devină un model scalabil de intervenție pentru generațiile tinere – cu impact măsurabil în educație, angajabilitate și implicare civică. Iar acest drum îl construim împreună, pas cu pas, cu încredere și perseverență.
Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Sustainability Index Magazine nr. 3. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/









