Climate Neutral and Net Zero Come Under Intense Scrutiny from EU Lawmakers

What do the “climate neutral” and “net zero” claims mean and when can companies use them?

Author: Maria-Antoanela Ioniță – Sustainability Communications Specialist

As we continue to explore the depths of corporate sustainability communications (check our guide to avoid greenwashing at the shelf here), we make another step at two of the most criticized, yet widely used claims: net zero and climate neutral.

They are, in fact, similar – one includes the other. Net zero refers to the result of avoiding the production of greenhouse gas emissions and then removing the ones that get produced, for which different methods are available. Climate neutrality takes several steps forward and refers to reducing all GHG to zero while eliminating all other negative environmental impacts produced by the company.


Both targets are ambitious, much like the European Climate Law they aim to align companies with. After all, EU member states are required to achieve a net reduction of greenhouse gas emissions by at least 55% by 2030 compared to 1990 levels. Yet recent moves by regulators show that these claims have become obsolete.

While the European Commission formalized the climate-neutral Europe ambition in the Green Deal agenda, they have recently started to place more scrutiny on sustainability communications that can lead to greenwashing. As such, the European Parliament has voted in favour of banning the use of the climate neutrality claim in the absence of substantial evidence.

The problems with the net zero and climate neutral claims

Both net zero and climate neutral claims have been enthusiastically embraced by companies who want to be at the forefront of sustainability action to define their climate ambitions. Having ambitious sustainability goals can boost investor confidence, increase brand reputation and consumer loyalty, and show compliance with regulations.

The big issue is the lack of accountability for these pledges, which arises from previously missing EU-wide regulation and guidance on such claims. We got to the point where two-thirds of the global economy has net zero targets. But how many have clear strategies, plans, and intermediary steps? Only 5%, according to a study. Left unguided and unsupervised, companies fumble in the dark for ways to signal their commitments without being restrained by timelines and methods.

The other issue that arises from the emissions-related pledges, in particular, is the extent to which it allows companies to rely on offsets. Carbon offsets or credits are instruments that companies can buy to compensate for the carbon emissions they generate.

What often happens with carbon offsets in practice, as documented by journalists and NGOs, is vastly different from what’s agreed on paper. Forests that have never been planted or trees that haven’t been monitored and died, conservation programs that never took place, and many other activities whose results haven’t been shared. Such practices have gradually eroded trust in offsetting practices. Moreover, experts argue offsets can divert companies’ attention from directly reducing carbon emissions in their operations and supply chains.

All this has brought carbon offsetting schemes under intense scrutiny. European lawmakers recently voted to ban carbon neutrality claims solely based on carbon offset schemes without reducing CO2 emissions generated by the company across its operations and supply chain.

Finally, an important issue stems from how climate neutrality, net zero, and other environmental claims are communicated to customers. As mentioned before, EU lawmakers are eyeing greenwashing attempts and consumer protection with their latest regulations. Not only are they banning the use of climate neutrality and other absolute claims without detailed evidence, but they also require more transparency and clarity in communications, such as explaining whether they refer to the entire company, a product, or a portion of a product.

Photo credit: Canva.com

A 3-Step Guide to Spotting Greenwashing for Consumers

How to make sure you are not tricked when you are trying to make a better choice.

Author: Maria-Antoanela Ioniță – Sustainability Communications Specialist

You go shopping. Enter the store, turn left, and head to the aisle with your desired products. You start reviewing the available selection and remember that you were planning to cut your environmental footprint. You give yourself a nudge to make a slightly better choice. Several brands boast the term eco-friendly, others shout green, and others still claim they are nature’s friend. You also see some recycled material percentages on certain labels. How do you choose?

You are excused from not having a straightforward recipe. The information regarding the sustainability of products available to consumers at the shelf is often vague, scarce, and misleading. Brands have the difficult task of balancing transparency and engaging language, scientific terminology and user-friendly explanations, detailed info and limited space. Upcoming regulations attempt to bring more guidance and rules, and thus clarity and transparency.

Yet, we still have plenty of methods available to distinguish genuine claims from greenwashing claims and thus choose the product that best matches our intent. Once you clarify this intent, you can start a quick evaluation of the product with only the information you have available at the shelf: the claims and labels, the ingredients and materials, and the competitors’ offerings.

Start from your intention

First, if you can, it’s good practice to clarify what environmental feature of a product is most important to you. In that specific product category and industry, is the packaging material a big problem? Or is it the way the product is manufactured in the supply chain? Can the product come from unsustainable sources or materials?

Usually, you’d expect manufacturers to have already considered the most important issues when improving the environmental footprint of their products, but that’s not always the case.

Then again, it is also a matter of the issues we mostly care about as consumers. We are not used to thinking in carbon emission equivalents, and some experts don’t even think we should. Certain people may be more concerned with plastic pollution, while others find animal farming unacceptable. And it’s alright to pick our battles.

3 steps to spot greenwashing

Greenwashing is a practice whereby organizations convey an incorrect impression or misleading information about their products and/or activities. It happens when companies try to emphasize a sustainable aspect of their product without giving the whole context or being accurate and transparent. Here is how you can stay away from greenwashed products when shopping.

1. Check the claims and labels

Sure, you’ve just read a catch slogan, and it made you feel better about that potential product. But how do you know whether there is any substance behind the claim? Here are three red flags to consider as you closely examine the product:

  • Does it use vague or ambiguous language? Beware of terms like “natural,” “eco-friendly,” or “green” without certifications and specific explanations. Genuine eco-conscious products should provide detailed information about their sustainable attributes: reducing emissions, offering 100% or predominantly natural ingredients and no toxic ones, replacing previously unrecyclable materials with recyclable ones, reducing packaging, and so on.
  • Does it lack (credible) certifications? See if the product displays any eco-labels and if these sound familiar to you. Authoritative certifications include Organic, Better Cotton Initiative, Cradle to Cradle Certified, Fair Trade, or Forest Stewardship Council (FSC). A certified product is preferred because it has already undergone third-party verifications that ensure (in theory) that the product has met specific environmental standards.
  • Do claims sound unrealistic or exaggerated? If the product promises extraordinary environmental benefits or absolute claims (100% sustainable) without providing any evidence or even contradicting itself elsewhere, put it down. While remarkable results are possible, companies should sustantiate them with proof; otherwise, sustainability is (currently) a journey with intermediary milestones.

2. Check materials and ingredients

Checking the ingredients and materials used in the making of a product and its packaging is a great way to verify claims made in the messaging.

One thing to look for is transparency. Are brands being transparent about their supply chains and manufacturing processes? Do they mention the different supply sources, materials, and production methods involved? The less information is available, the less trustworthy an environmental claim becomes.

If the company discloses a material as eco-friendly, they should accompany the claim with explanations. For instance, if the tag says biodegradable, it should further explain that it can degrade naturally in soil or water, over a certain period. If the product is marketed as “biodegradable”, but then it adds “industrially compostable”, the tag is misleading. You shouldn’t throw away the product with organic foods.

If you come across unfamiliar terms in the ingredient and material lists, it’s better to do a quick online research: after all, you’d better know what you put in your stomach or on your sink and how it can affect you. Greenwashing may involve masking harmful substances behind eco-friendly-sounding names.

3. Check competitors’ products

If you are not convinced, take a closer look at two or three brand offerings. Compare the claims and the way they disclose information. The more information you have available, the more you can understand what is the industry norm, and, thus, how to judge an environmental claim.

Bonus: Check the company’s track record

In time, you should become accustomed to some big brand names’ track records, from news, reports, and independent rankings and assessments. This will be highly useful when you try to determine the credibility and commitment of the company.

The future looks brighter for consumers, with QR codes, blockchain traceability, and other innovations promising a quick overview of a company’s overall value chain impact – directly at the shelf. For now, we must take a few extra steps as we navigate the mined field of sustainability claims.

Photo credit: Canva.com

Parlamentul UE adoptă amendamente la Directiva privind  Corporate Sustainability Due Diligence

Companiile vor fi trase la răspundere pentru încălcările drepturilor omului și a mediului în cadrul lanțurilor lor valorice.

Autor: Maria-Antoanela Ioniță – Sustainability Communications Specialist

La 1 iunie, parlamentarii UE au adoptat o poziție comună cu privire la amendamentele propuse la directiva de due diligence privind sustenabilitatea corporativă (CSDDD). În consecință, companiile vor fi trase la răspundere pentru încălcările drepturilor omului și a mediului în cadrul lanțurilor lor valorice.

În ciuda respingerii din ultimul moment, o majoritate a deputaților europeni au votat susținerea raportului care subliniază poziția Parlamentului European cu privire la noile reguli. Acum, după ce propunerea a fost aprobată, vor începe negocierile cu Consiliul UE și statele membre. Aceste negocieri au loc după ce poziția comună a fost convenită de statele membre în decembrie 2022.

Extinderea due diligence pentru companii

Directiva impune companiilor mari care operează în UE obligații de a efectua due diligence și de a aborda impactul negativ asupra drepturilor omului și a mediului. Acestea includ probleme precum poluarea, pierderea biodiversității, degradarea mediului, exploatarea prin muncă, sclavia și munca copiilor. Entitățile acoperite sunt obligate să elaboreze planuri de tranziție climatică care să se alinieze cu obiectivele Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la 1,5°C peste nivelurile preindustriale.

Regulile propuse extind domeniul de aplicare al obligațiilor de due diligence ale companiilor dincolo de propriile operațiuni pentru a include lanțurile lor valorice, cuprinzând furnizorii și entitățile implicate în vânzări, distribuție sau transport. Companiile trebuie să ia măsuri pentru a atenua orice impact negativ care rezultă din relațiile lanțului valoric, cum ar fi modificarea modelelor de afaceri, oferirea de sprijin entităților mici și mijlocii (IMM-uri) din lanțul valoric sau căutarea de asigurări contractuale de la parteneri.

Modificările extind, de asemenea, categoriile de entități acoperite dincolo de propunerea inițială a Comisiei Europene. Acestea includ companiile din UE cu peste 250 de angajați și un venit anual global de cel puțin 40 de milioane de euro, companiile-mamă cu peste 500 de angajați și un venit anual global de cel puțin 150 de milioane de euro sau companiile din afara UE cu un venit anual net de 150 de milioane de dolari, dintre care cel puțin 40 de milioane de euro generate în UE.

Regulile introduc, de asemenea, cerințe pentru ca directorii să pună în aplicare planuri de tranziție personalizate, aliniind companiile cu Acordul de la Paris. În special, companiile mai mari, cu o medie de peste 1.000 de angajați, sunt de așteptat să aibă politici în vigoare pentru a lega o parte din remunerația variabilă a directorilor de atingerea obiectivelor companiei din planul de tranziție la schimbările climatice.

Conform propunerii, entitățile vizate trebuie să comunice cu părțile interesate cheie, să monitorizeze eficacitatea programelor și politicilor lor de due diligence și să stabilească un mecanism de plângeri pentru părțile interesate în cauză.

Pentru companiile care încalcă cerințele urmează să fie aplicate diverse sancțiuni, cum ar fi public naming and shaming, scoaterea de bunuri de pe piață sau amenzi de cel puțin 5% din veniturile totale pentru companiile din UE. Nerespectarea regulilor poate expune companiile la litigii, iar companiile din afara UE s-ar putea confrunta cu interzicerea achizițiilor publice în UE.

Dacă vor fi adoptate, noile obligații conform modificărilor ar intra în vigoare în trei sau patru ani, în funcție de dimensiunea companiei.

Un vot de tip rollercoaster

Amendamentele au primit 366 de voturi pentru, 225 împotrivă și 38 de abțineri.

Adoptarea a urmat negocierilor intense și opoziției mai multor europarlamentari, în primul rând din partea grupului EPP de centru-dreapta, care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la aspecte cheie ale textului. Deputații europeni au încercat să reducă obligațiile de due diligence în materie de climă, să aducă o mai mare armonizare și să îndepărteze din lege obligațiile directorilor corporativi.

În timp ce majoritatea modificărilor propuse au fost respinse, grupul a reușit să elimine din proiectul de lege responsabilitățile directorilor în stabilirea și supravegherea obligațiilor de due diligence. Adoptarea acestui amendament a fost considerată nefericită de mulți deputați europeni și susținători CSDDD, deoarece ei consideră că directorii corporativi si consiliile ar trebui să joace un rol crucial în asigurarea respectării legii.

Negocieri viitoare

In negocieri, se anticipează o ciocnire cu statele membre care se opun ferm remunerării directorilor de obligațiile de due diligence în poziția lor de negociere. Negocierile tripartite viitoare vor aborda probabil această problemă, împreună cu alte puncte critice.

Se așteaptă ca sistemul financiar să fie un punct important de controversă, întrucât Parlamentul a votat în favoarea verificărilor obligatorii de due diligence pentru serviciile și instituțiile financiare, în timp ce statele membre preferă să le lase ca opționale.

Negocierile se vor concentra, de asemenea, pe domeniul de aplicare al directivei și pe măsura în care noile reguli acoperă lanțul valoric. Statele membre au adoptat o definiție restrânsă a „lanțului de activități”, în timp ce Parlamentul a susținut aplicarea regulilor de due diligence nu numai lanțului de aprovizionare, ci și vânzării, distribuției, transportului, depozitării și gestionării deșeurilor de produse și servicii.

În comparație cu poziția statelor membre, Parlamentul a votat pentru aplicarea legii unui număr mai mare de companii, începând cu cele care angajează peste 250 de persoane și generează o cifră de afaceri de peste 40 de milioane de euro în Europa și 150 de milioane de euro la nivel mondial.

Negocierile au început sub președinția suedeză a Consiliului UE și vor continua sub președinția spaniolă. Obiectivul este adoptarea oficială a legii înainte de următoarele alegeri europene, programate pentru anul viitor.

Surse: https://www.euractiv.com/section/economy-jobs/news/eu-parliament-agrees-common-position-on-corporate-due-diligence-law/

Photo credit: Canva.com

Inside EU’s Proposal to Further Regulate ESG Ratings

New regulations for ESG rating providers could cause significant restructuring in the industry.

Author: Maria-Antoanela Ioniță – Sustainability Communications Specialist

In the last few years, environmental, social, and governance (ESG) rating providers have multiplied in an attempt to signal sustainability efforts and results to company stakeholders. Yet critics argue that most methodologies are often too opaque and complex. In addition, they tend to favour companies that disclose more information rather than those that manage ESG risks best. These drawbacks limit the potential positive of ESG ratings to incentivise more sustainable investment.

To tackle these concerns and aid investors looking for more useful and reliable information while also tackling greenwashing, EU authorities have introduced new regulations for ESG rating providers as part of a sustainable finance package.

These regulations have the potential to cause significant restructuring within the industry. Major players in the market, such as S&P Global, Moody’s, MSCI, and Morningstar’s Sustainalytics offer ESG ratings that influence trillions of dollars in investment decisions.

Under the proposed legislation, ESG rating providers would be prohibited from offering consulting services to investors, selling credit ratings, developing benchmarks, and engaging in other activities that could result in conflicts of interest. Agencies will thus have to separate these various business functions.

ESG rating providers will also be required to obtain authorization and be supervised by the European Securities and Markets Authority (ESMA).

Failure to comply with the new rules could lead to fines of up to 10% of their annual net turnover.

The package of measures aimed to boost sustainable finance also contains a new set of EU Taxonomy criteria for economic activities that make a substantial contribution to one or more of the non-climate environmental objectives. These objectives include the sustainable use and protection of water and marine resources, the transition to a circular economy, pollution prevention and control, and the protection and restoration of biodiversity and ecosystems.

To support companies and the financial sector in the implementation of the EU Taxonomy and sustainable finance framework, the European Commission is also publishing the EU Taxonomy User Guide, a guidance document on the Taxonomy for non-experts.

You can find out more details in this Press Release: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_23_3192

Photo credit: Canva.com

Ce Include Directiva Green Claims a Uniunii Europene și Cum Luptă Împotriva Greenwashing-ului

UE a dezvăluit recent o directivă ambițioasă privind declarațiile ecologice pentru a proteja consumatorii

Autor: Maria-Antoanela Ioniță – Sustainability Communications Specialist

Pentru a aborda preocupările în creștere privind greenwashing-ul și pentru a proteja consumatorii, precum și agenda de tranziție ecologică, Comisia Europeană a propus recent o Directivă privind declarațiile ecologice.

Aceasta s-ar aplica majorității organizațiilor din UE care fac în mod voluntar declarații de mediu, cu excepția microîntreprinderilor (sub zece angajați și cu o cifră de afaceri mai mică de 2 milioane de euro) și a companiilor de servicii financiare, care au reguli separate.

Pentru a îndeplini noile reguli descrise mai jos, companiile vor avea probabil nevoie de o strategie solidă de comunicare în materie de sustenabilitate și de gestionare a datelor. Acest lucru poate necesita resurse suplimentare, noi capabilități și tehnologii, precum și modificări ale modelului de operare și ale structurii echipei. Cu toate acestea, companiile vor beneficia probabil de pe urma unor comunicări mai robuste privind sustenabilitatea, prin prevenirea riscurilor de reputație și litigiilor, și creșterea încrederii și loialității clienților.

Greenwashing-ul este o modalitate rapidă de a eroda încrederea

În întreaga lume, mai mult de jumătate (60%) dintre cetățeni spun că nu au încredere în comunicarea climatică, conform Barometrului Edelman Trust 2022. Cantitatea tot mai mare de greenwashing semnalată de autoritățile de reglementare, activiști și consumatori ar putea fi o cauză importantă. UE a identificat că 53% dintre afirmațiile ecologice „oferă informații vagi, înșelătoare sau nefondate” și că 50% dintre etichetele verzi „oferă o verificare slabă sau inexistentă”.

Greenwashing se referă la comunicările care prezintă în mod fals produsele, serviciile și proiectele unei companii ca fiind prietenoase cu mediul pentru a obține beneficii din această poziționare pe piață. Poate îmbrăca diferite forme, în funcție de mijloacele de comunicare.

Pe lângă măsurile anterioare în temeiul Directivei privind practicile comerciale neloiale, noua propunere adaugă patru noi practici asociate cu greenwashing:

  • Utilizarea unei etichete de sustenabilitate care nu se bazează pe o schemă de certificare sau nu este stabilită de autoritățile publice;
  • Folosirea unui termen generic fără a demonstra o performanță de mediu excelentă recunoscută, relevantă pentru afirmație;
  • Extinderea comunicării la întregul produs dacă se referă doar la un anumit aspect al produsului;
  • Prezentarea cerințelor impuse de lege ca trăsătură distinctivă a ofertei organizației.

Greenwashing este o tactică de tip “pierde-pierde-pierde”. Confundând și erodând încrederea consumatorilor, precum și confruntându-se cu viitoarele taxe de reglementare, greenwashing poate dăuna organizațiilor. În plus, diminuează eforturile consumatorilor de a lua decizii mai responsabile față de mediu. În cele din urmă, sabotează încercările investitorilor de a sprijini, finanța și participa la succesul pe termen lung al companiilor mai durabile.

Ca o notă, reversul se aplică. Atunci când nu comunică deloc eforturile de sustenabilitate din cauza fricii de repercusiuni, organizațiile riscă să contribuie la greenhushing – adică să reducă informațiile disponibile pentru consumatori și investitori pentru a identifica produsele și companiile sustenabile.

Companiile ar trebui să comunice în continuare eforturile de sustenabilitate, indiferent de punctul lor în călătorie – dar trebuie să urmeze câțiva pași:

  • Să își cunoască bine publicul;
  • Să facă un test de presiune cu terțe părți pentru a se asigura că atât povestea, cât și elementele tehnice sunt semnificative;
  • Să se asigure că afirmațiile sunt transparente, bazate pe știință și verificabile.

Cum își propune Directiva Green Claims să transforme comunicările corporative privind sustenabilitatea

Noua lege privind afirmațiile ecologice ia măsuri pentru a aborda problema greenwashing-ului, a proteja consumatorii și a contribui la crearea unor condiții de concurență echitabile pentru produsele și serviciile de mediu.

Directiva propusă se concentrează pe problemele centrale identificate de Comisie în ceea ce privește comunicările de mediu: afirmații înșelătoare, nefondate sau nesusținute, etichete neverificate și lipsa de transparență. Această propunere completează și operaționalizează în continuare Directiva privind împuternicirea consumatorilor în tranziția ecologică, despre care am discutat într-un articol anterior.

Un obiectiv cheie este acela de a asigura că afirmațiile de mediu despre companie și produsele sale, care sunt voluntare și nu sunt acoperite în prezent de alte norme UE, sunt fiabile, comparabile și verificabile.

Afirmații precum „ambalajele realizate din plastic reciclat în proporție de 70%” sau „au redus amprenta de mediu a companiei cu 20% din 2015” nu sunt greșite, dar, conform propunerii, ele trebuie să fie fundamentate, adică însoțite de dovezi științifice susținătoare.

În acest scop, compania trebuie să facă o evaluare completă a comunicării, care include următoarele:

  • Asigurați-vă că afirmația se bazează pe dovezi științifice recunoscute;
  • Demonstrați importanța și amploarea impacturilor, aspectelor și performanței din perspectiva ciclului de viață;
  • Asigurați-vă că afirmația nu este echivalentă cu cerințele impuse de lege;
  • Furnizați informații cu privire la performanțele semnificativ mai bune din punct de vedere al mediului față de ceea ce este o practică obișnuită;
  • Asigurați-vă că nu există compromisuri ascunse care să aibă ca rezultat un impact negativ asupra mediului în altă parte;
  • Solicitați raportarea compensațiilor de gaze cu efect de seră în mod transparent.

În acest fel, autoritățile de reglementare speră să împiedice utilizarea afirmațiilor generice precum „ecologic”, „neutru climatic”, „verde” sau „net zero”, fără nicio dovadă.

Directiva specifică, de asemenea, noi reguli pentru etichetele de sustenabilitate, interzicând autocertificarea și oferind garanții suplimentare pentru îmbunătățirea calității sistemelor de etichetare ecologică. Ca atare, schemele de etichetare trebuie să respecte următoarele:

  • Transparența și accesibilitatea informațiilor privind proprietatea, organismul decizional și obiectivele;
  • Criterii elaborate de experți și revizuite de părțile interesate;
  • Un mecanism de soluționare a plângerilor;
  • Proceduri de abordare a neconformității și posibilitatea de retragere sau suspendare a etichetării în caz de neconformitate persistentă și flagrantă.

Puteți citi noua Directivă privind comunicările ecologice în întregime aici.

Yearbook Launch 2023: Sustainability Index Magazine! Sustainability profiles and current status in Romania and CEE

The bilingual yearbook brings to the forefront top performers in sustainability according to Romania CST Index ranking, as well as the latest trends and innovations in corporate sustainability from local and international experts

Bucharest, the 15th of May, 2023

  • The Azores Sustainability & CSR Services agency launches the first edition of the Sustainability Index Magazine, a Romanian-English bilingual yearbook that aims to present the current status of corporate sustainability in Romania.
  • In the magazine, the readers will find the results of the only corporate sustainability index in the country, Romania CST Index, as well as interviews with national and international experts, educational articles, and case studies.
  • The publication aims to promote corporate sustainability as a responsible business management practice, as well as to help companies develop a better performing strategy based on aggregated market information.

Thus, Sustainability Index Magazine follows in the footsteps of Community Index Magazine, the bilingual yearbook that contains the results of the only index of programs and projects carried out by companies in Romania to invest in their communities, launched in 2019.

The publication can be useful not only to professionals in the field, but also to local and multinational companies, investors, universities, PR agencies, and authorities.

The first issue of the magazine is over 120 pages long and is offered free of charge to help raise the level of market know-how. It is offered in digital format, as a flipview, and can be viewed here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2023/

What will you find inside Sustainability Index Magazine?

The first edition of Sustainability Index Magazine brings to the fore the sustainability profiles of companies that have published sustainability reports for their activity in Romania. The profiles are set up on several coordinates to have a real and clear picture of the companies’ objectives and investments in Romania: the audit of sustainability reports, achieved targets, and future objectives.

The yearbook offers exclusive interviews with experts in the field of corporate sustainability, recognized globally and regionally, such as:

  • Alice Schmidt, Global Sustainability Advisor and Author of “The Sustainability Puzzle”
  • Magdalena Krzysztofik, Head of CEE at Steward Redqueen
  • Simona Stiliyanova, co-founder and Managing Partner at Osnova and ESG and Marketing Director at BlackPeak Capital
  • Arianne Hofstetter, co-founder of Global ESG Monitor

It also features interviews with nationally recognized personalities with extensive experience in management and sustainability strategies, such as:

  • László Borbély, State Councillor, Department for Sustainable Development, Government of Romania
  • Cosmin Ghiță, CEO Nuclearelectrica
  • Ömer Tetik, CEO Banca Transilvania
  • Marco Hößl, CEO Kaufland Romania and the Republic of Moldova
  • Alexandru Stânean, General Director TeraPlast

What is Romania CST Index?

Romania CST Index (Corporate Sustainability & Transparency Index), launched in 2016, is the first ranking in our country dedicated to corporate sustainability. The index identifies the companies with the highest degree of transparency and performance in Romania. For this purpose, it proposes a complex and transparent analysis, aligned with international standards, and constitutes the largest database on the sustainability indicators of companies in the country.

To carry out the analysis, the index uses public data of companies regarding environmental, social and governance aspects. The indicators assessed cover areas such as climate change, sustainable products, labor practices, investment in communities, risk management, responsible marketing or the supply chain, among others.

What are the main objectives of Romania CST Index?

A sustainability index is important because it is a tool for evaluating a company’s performance compared to other players in the industry and in the country. Romania CST Index aims to contribute to increasing the level of transparency regarding sustainability indicators and to recognize the companies with the greatest progress in Romania in addressing the principles and requirements of international standards for corporate sustainability management and reporting.

Thus, Romania CST Index aims to promote corporate sustainability as a responsible business management practice. At the same time, the index can help companies better develop their strategy based on market information.

What are the results of the analysis?

2023 comes with many challenges, but also opportunities for the corporate environment in the EU and implicitly in Romania to integrate sustainability considerations into business decisions. The legislative changes at EU level set ambitious new targets for transparency and ESG performance, but also bring more clarity and coherence.

Romania CST Index analysis indicates a slight increase in the number of companies that publish sustainability reports. We are also seeing progress in setting targets for environmental, social and governance factors, and best practices from industry leaders that point to opportunities for improvement across the sector.

However, the number of companies that publish sustainability reports continues to be reduced, below 10% in 2022 in Romania, out of the total of over 750 companies that have this obligation.

ESG is starting to be integrated in every department of organizations: finance, procurement, HR, or marketing. This change indicates a need to increase the number of trainings on sustainability principles so that all these professionals understand the importance of integrating these principles into their business strategy and practices.

Finally, an important aspect that emerges from the analysis is the need for a data collection and monitoring strategy and infrastructure. The sustainability strategy must include a high number of SMART indicators. Objectives must be measurable, clear and aligned to the industry and specifics of the organization. Analysts and investors need this information to compare various organizations in the same industry and assess who is performing best.

***

About the Editor

The Azores Sustainability & CSR Services is a sustainability consulting agency, established in 2013, with the aim of supporting companies in Romania regarding the integration of corporate sustainability in their business strategy. The Azores Sustainability & CSR Services has an approach focused on long-term results, the use of IT technology for a high level of accuracy of sustainability indicators and analysis/research to support decision-makers in companies in defining their corporate sustainability strategy.

The most important and complex project of the agency is Romania CST Index, previously called Romania CSR Index, a ranking launched in 2016 and the only one in Romania that evaluates the sustainability indicators of companies: information on sustainability management,  as well as economic, environmental, and social impact. The index is launched every year during the Best Practices in Corporate Sustainability conference.

In 2019, the agency launched Community Index, the most comprehensive ranking of corporate investment projects in communities and a centralizer of the best CSR campaigns carried out every year by Romanian companies. The results of the ranking, together with case studies and interviews of national and international experts, are presented every year in Community Index Magazine, the only bilingual yearbook dedicated to investments in communities carried out by Romanian companies.

Lansare anuar Sustainability Index Magazine: Profiluri de sustenabilitate și status-ul actual în România și CEE

Anuarul bilingv aduce în prim plan top performeri în sustenabilitate conform rankingului Romania CST Index, precum și cele mai recente tendințe și inovații în sustenabilitate corporativă de la experți locali și internaționali

București, 12 mai 2023

  • Agenția The Azores Sustainability & CSR Services lansează prima ediție a anuarului Sustainability Index Magazine, o publicație bilingvă română – engleză care își propune să prezinte statusul actual al sustenabilității corporative din România.
  • Cititorii vor regăsi în revistă rezultatele singurului index de sustenabilitate corporativă din țară, Romania CST Index, precum și interviuri cu experți naționali și internaționali, articole educative, și studii de caz.
  • Publicația urmărește să promoveze sustenabilitatea corporativă ca o practică responsabilă de management al afacerilor, precum și să ajute companiile să-și dezvolte o strategie mai performantă pe baza informațiilor agregate din piață.

Sustainability Index Magazine calcă astfel pe urmele Community Index Magazine, anuarul bilingv care conține rezultatele singurului index al programelor și proiectelor derulate de companiile din România pentru a investi în comunități, lansat în 2019.

Publicația poate fi deosebit de utilă nu doar pentru profesioniștii din domeniu, ci și pentru companiile locale și multinaționale, investitori, universități, agenții de PR și autorități.

Primul număr al revistei are peste 120 de pagini și este oferit cu titlu gratuit pentru a ajuta la creșterea nivelului de know-how din piată. Anuarul este oferit în format digital, ca flipview și poate fi vizualizat aici: https://communityindex.ro/sustainability-index-magazine-2023/

Ce conține Sustainability Index Magazine?

Prima ediție a Sustainability Index Magazine aduce în prim plan profiluri de sustenabilitate ale companiilor care au publicat rapoarte de sustenabilitate pentru activitatea din România. Profilurile sunt constituite pe mai multe coordonate pentru a avea o imagine reală și clară asupra obiectivelor și investițiilor companiilor în România: auditul rapoartelor de sustenabilitate, ținte atinse și obiective viitoare.

Anuarul oferă în exclusivitate și interviuri cu experți din domeniul sustenabilității corporative, recunoscuți la nivel global și regional, precum:

  • Alice Schmidt, consilier global în sustenabilitate și autor al “The Sustainability Puzzle”
  • Magdalena Krzysztofik, Head of CEE Steward Redqueen
  • Simona Stiliyanova, co-fondator și Managing Partner Osnova ESG și Marketing Director BlackPeak Capital
  • Arianne Hofstetter, co-fondator Global ESG Monitor

Anuarul conține, de asemenea, interviuri cu personalități recunoscute la nivel național, cu experiență vastă în management și strategii de sustenabilitate, precum:

  • László Borbély, Consilier de Stat,  Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Guvernul României
  • Cosmin Ghiță, CEO Nuclearelectrica
  • Ömer Tetik, CEO Banca Transilvania
  • Marco Hößl, CEO Kaufland România și Republica Moldova
  • Alexandru Stânean, Director General TeraPlast

Ce este Romania CST Index?

Romania CST Index (Corporate Sustainability & Transparency Index), lansat în 2016, este primul ranking din țara noastră dedicat sustenabilității corporative. Indexul identifică companiile cu cel mai înalt grad de transparenţă şi performanţă din România. În acest scop, îşi propune o analiză complexă şi transparentă, aliniată la standardele internaţionale, și constituie cea mai mare bază de date privind indicatorii de sustenabilitate ai companiilor din țară.

Pentru realizarea analizei, indexul folosește date publice ale companiilor în ceea ce privește aspectele de mediu, sociale, și de guvernanță. Indicatorii evaluați acoperă domenii precum schimbări climatice, produse sustenabile, practici de muncă, investiții în comunități, gestionarea riscurilor, marketing responsabil sau lanțul de aprovizionare, printre altele.

Care sunt obiectivele principale ale Romania CST Index?

Un index al sustenabilităţii este important deoarece este un instrument de evaluare a performanței unei companii în comparație cu ceilalți jucători din industrie și din țară. Romania CST Index își propune să contribuie la creşterea nivelului de transparenţă privind indicatorii de sustenabilitate și să recunoască companiile cu cel mai mare progres din România în abordarea principiilor şi cerinţelor standardelor internaţionale pentru managementul şi raportarea sustenabilităţii corporative.

Astfel, Romania CST Index urmărește să promoveze sustenabilitatea corporativă ca o practică responsabilă de management al afacerilor. Totodată, indexul poate ajuta companiile să-și dezvolte mai bine strategia pe baza informațiilor din piață.

Care sunt rezultatele analizei?

2023 vine cu multe provocări, dar și oportunități pentru mediul corporate din UE și implicit din România de a integra considerații de sustenabilitate în deciziile de business. Modificările legislative la nivel de bloc european setează noi obiective ambițioase pentru transparență și performanță ESG, dar aduce totodată și mai multă claritate și coerență.

Analiza Romania CST Index indică o creștere ușoară a numărului de companii care publică rapoarte de sustenabilitate. Observăm, de asemenea, progrese în ceea ce privește setarea de obiective privind factorii de mediu, sociali și de guvernare, și bune practici din partea liderilor din industrie care indică oportunități de îmbunătățire pentru întregul sector.

Totuși, numărul companiilor care publică rapoarte de sustenabilitate continuă să fie redus, sub 10% în 2022 în România, din totalul celor peste 750 de companii care au această obligație.

ESG începe să fie integrat în fiecare department al organizațiilor: finance, procurement, HR, sau marketing. Această schimbare indică o nevoie de creștere a numărului de training-uri privind principiile sustenabilității pentru ca toți acești profesiniști să înțeleagă importanța integrării acestor principii în strategia și practicile lor de business.

În final, un aspect important care reiese din analiză este necesitatea unei strategii și infrastructuri de colectare și monitorizare a datelor. Strategia de sustenabilitate trebuie să includă un număr ridicat de indicatori SMART. Obiectivele trebuie să fie măsurabile, clare și aliniate la industria și specificul organizației. Analiștii și investitorii au nevoie de aceste informații pentru a compara diverse organizații din aceeași industrie și pentru a evalua cine are cele mai bune rezultate.

***

Despre Editor

The Azores Sustainability & CSR Services este o agenţie de consultanță in sustenabilitate, înființată în 2013, cu scopul de a sprijini companiile din România privind integrarea sustenabilității corporative în strategia de business. The Azores Sustainability & CSR Services are o abordare axată pe rezultate pe termen lung, utilizarea tehnologiei IT pentru un nivel ridicat de acuratețe a indicatorilor de sustenabilitate și analize/research care să sprijine decidenții din companii în definirea strategiei de sustenabilitate corporativă.

Cel mai important și complex proiect al agenției este Romania CST Index, în trecut denumit Romania CSR Index, ranking lansat în 2016 şi care este singurul din România care evaluează indicatorii de sustenabilitate ai companiilor: informaţii despre managementul sustenabilității, impactul economic, de mediu şi social. Indexul este lansat în fiecare an în cadrul conferinţei Best Practices in Corporate Sustainability.

În 2019, agenția a lansat Community Index, cel mai cuprinzător ranking al proiectelor corporate de investiții în comunități și un centralizator al celor mai bune campanii de CSR derulate în fiecare an de companiile din România. Rezultatele ranking-ului, împreună cu studii de caz şi interviuri ale unor experţi naţionali şi internaţionali sunt prezentate în fiecare an în Community Index Magazine, singurul anuar bilingv dedicat investițiilor în comunități derulate de companiile din România.

ROMANIA CST INDEX, ediţia a VII-a: Ranking-ul sustenabilității corporative anunță rezultatele din 2022

Agenția The Azores Sustainability & CSR Services a lansat a șaptea ediție a ranking-ului Romania Corporate Sustainability & Transparency Index (CST INDEX), în trecut denumit Romania CSR Index, cea mai importantă evaluare a domeniului sustenabilității și responsabilităţii corporative din România.

Rezultatele ranking-ului au fost anunțate în cadrul celei de-a șaptea ediții a evenimentului Best Practices in Corporate Sustainability, organizat în Bucureşti la Grand Hotel Continental, sub sloganul Sustainability is Unstoppable. So are you!

Ce este ROMANIA CST INDEX?

Romania Corporate Sustainability & Transparency Index (ROMANIA CST INDEX) este o analiză complexă, unică în România, prin care sunt evaluați indicatorii de sustenabilitate ai companiilor din perspectiva nivelului de performanță și transparență în domenii precum schimbări climatice, politici privind diversitatea și anticorupția, responsabilitatea față de angajați, marketing responsabil sau lanț valoric.

Pentru realizarea acestui index au fost analizate peste 750 de companii, mai exact companiile din România care au peste 500 de angajaţi, dar și alte companii mai mici care au publicat rapoarte de sustenabilitate. La momentul anunţării rezultatelor, în Romania se publicaseră puţin peste 60 de rapoarte de sustenabilitate, aferente anului 2021. Companiile care nu au raport de sustenabilitate publică în general informaţii despre standardele ISO referitoare la mediu şi sistemul de management al sănătății și siguranței în muncă, politica privind diversitatea şi anticorupţia.

Care este metodologia care stă la baza ROMANIA CST INDEX?

Evaluarea din spatele ranking-ului ROMANIA CST INDEX 2022 pornește de la un scorecard cu 10 categorii și 78 de indicatori de sustenabilitate care se referă atât la strategia și obiectivele de sustenabilitate, cât și la impactul companiilor din punct de vedere economic, de mediu și social. Punctajul final al fiecărei companii se calculează în funcție de ponderi specifice industriei din care fac parte companiile respective.

Sunt evaluate informațiile publicate de companii în rapoartele de sustenabilitate, în declarațiile nefinanciare sau pe website-urile corporate, raportate pentru anul financiar 2021, în limba română.

Scorecard-ul este un instrument de evaluare aliniat la cele mai importante standarde sau referințe internaționale din domeniul sustenabilității corporative și responsabilității sociale: Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU (ODD); Directiva 2014/95/UE & The Proposal for a Corporate Sustainability Reporting Directive (CSRD); GRI Sustainability Reporting Standards (GRI Standards); CDP (Carbon Disclosure Project) şi Business for Societal Impact (formerly known as LBG).

Care sunt obiectivele analizei?

Ranking-ul își propune să fie un instrument util atât pentru mediul privat, cât și pentru autorități, ONG-uri sau diverse comunități. Rezultatele index-ului pot fi utilizate pentru elaborarea unui roadmap care să ajute la creșterea performanței privind sustenabilitatea corporativă, pentru benchmarking la nivel de industrie sau top performers, sau pentru asigurarea alinierii strategiei corporative la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.

“Companiile încep să îşi ridice nivelul de transparenţă privind multe aspecte, în special emisiile de gaze cu efect de sera, dar şi informaţii despre politica de remunerare sau transparenţă în ceea ce priveşte amenzile primite referitoare la corupţie, discriminare, domeniul socio-economic sau amenzile de mediu. La finalul lunii noiembrie 2022, Consiliul European a dat undă verde noii Directive privind Raportarea Sustenabilităţii Corporative (CSRD). CSRD introduce cerințe de raportare mai detaliate privind procesul de materialitate, obiectivele şi progresul înregistrat, şi mai multe aspecte ce ţin de impactul de mediu, social şi economic. Mă aştept ca această directivă să aibă un impact major privind raportarea de sustenabilitate şi va ridica nivelul de transparenţă şi performanţă considerabil pentru un numar foarte mare de companii.” explică Alina Liciu, Managing Partner The Azores.

Companiile care au primit distincții în ROMANIA CST INDEX 2021:

Gold Level Recognition: Kaufland România, Coca-Cola HBC România, CEZ România, Raiffeisen Bank, HeidelbergCement România, Banca Transilvania, Greenpoint, Autonom, Romstal, Telekom România, Lidl România, Romgaz şi PENNY România.

Silver Level Recognition: Secom, Teraplast.

Bronze Level Recognition: Transelectrica, Groupama, Profi Romania.

Best Practices in Corporate Sustainability: evenimentul în cadrul căruia au fost lansate rezultatele ROMANIA CST INDEX 2022

Agenția The Azores organizează anual un eveniment pentru lansarea rezultatelor index-ului și pentru a evidenția cele mai bune practici din domeniul sustenabilității și al investițiilor în comunități, și a contura noi tendințe în sustenabilitate.

Profesionişti de top de la nivel internațional și jucători importanți din domeniul sustenabilității din România au relevat noi perspective despre modul în care o companie poate să obţină cele mai bune rezultate în urma investiţiei în sustenabilitate şi în comunităţi:

Speakerii evenimentului, reprezentanţi ai unor companii cu rezultate foarte bune în domeniul sustenabilităţii corporative, au fost:

Ioana Voinescu, Coordonator ESG Taskforce, BCR

Alice Nichita, Corporate Affairs & Sustainability Director, Coca-Cola HBC România

Valer Hancaș, Corporate Affairs & Communication Director, Kaufland România & Moldova

Andreea Ghiocel, Reporting Division Manager, The CSR Agency

Cristian Lazăr, Managing Partner, GreenPoint Management

Irina Ionescu, Director of External Affairs, Novo Nordisk

Karina Mereuţă, Co-Founder I Outreach & Partnerships, Fructify Network

Special guest: Anita Longley, Board-level sustainability professional, former Chair ICRS – Speaker Session powered by Coca-Cola HBC România

Alina Liciu – Managing Partner, The Azores Sustainability & CSR Services.

Moderatorul evenimentului a fost Victor Georgescu – Founder, LifeHax.

Partenerii care au susținut evenimentul Best Practices in Corporate Sustainability au fost: Coca-Cola HBC România, Banca Comercială Română, Transelectrica, Romgaz, GreenPoint Management și Fructify Network.

Mai multe detalii sunt disponibile pe site-ul agenţiei: www.sustainabilityindex.ro

The Azores lansează Community Index Magazine, anuar bilingv ajuns la a patra ediție, cea mai importantă publicație dedicată domeniului CSR din România

  • Agenția The Azores Sustainability & CSR Services lansează a patra ediție a anuarului Community Index Magazine, singura publicație bilingvă în format flipview și print din România. Anuarul cuprinde rezultatele ranking-ului Community Index 2022, interviuri naționale și internaționale în exclusivitate, studii de caz și articole din domeniul sustenabilității.
  • În premieră, cititorii se pot bucura în această ediție de articole și interviuri exclusive care pun în valoare perspectivele unor lideri recunoscuți din cadrul University of Cambridge Institute for Sustainability Leadership, Sustainability Embassy in Romania, UN Global Compact Network UK, Sustainable Development Solutions Network.
  • Publicația promovează și încurajează adoptarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU pentru a veni în sprijinul României în eforturile de implementare a Agendei 2030.

Community Index Magazine: o sursă de know-how de calitate pentru orice profesionist care are un mindset sustenabil 

Anuarul bilingv Community Index Magazine, ajuns la cea de-a patra ediție, conține nu mai puțin de 180 de pagini de analize, interviuri în exclusivitate cu experți internaționali de renume, articole și interviuri cu profesioniști locali, CEOs și experți din domeniul sustenabilității și CSR-ului, cât și numeroase studii de caz ale unor companii care pot fi considerate reper la nivel de proiecte pentru comunități.

Publicația poate fi deosebit de utilă nu doar pentru profesioniștii din domeniu, ci și pentru membrii comunităților, ONG-uri, universități, agenții de PR și autorități.

Publicația va fi disponibilă gratuit timp de 30 de zile la următorul link: https://communityindex.ro/flip-book-2022/

Ce tip de conținut regăsesc cititorii în anuarul Community Index Magazine?

În premieră, ediția din 2022 a Community Index Magazine conține articole și interviuri în exclusivitate cu experți recunoscuți la nivel global din domeniul sustenabilității corporative, precum:

  • Wayne Visser, University of Cambridge Institute for Sustainability Leadership
  • Michael Wernstedt (Inner Development Goals)
  • Heidi Solba (Let’s Do It World)
  • Jessica Lobo (UN Global Compact Network UK)
  • Torkild Justesen (CEC European Managers)

Anuarul conține, de asemenea, articole și interviuri cu personalități recunoscute la nivel național, cu experiență vastă în sustenabilitate și CSR, precum:

  • Marco Hößl, CEO Kaufland România și Republica Moldova
  • Alice Nichita, Director Corporate Affairs & Sustainability Coca-Cola HBC România
  • Alina Greavu (Aluziva) Content creator & Social activist
  • Cristina Hanganu, Director de Comunicare și CSR, Lidl România
  • Angela Galeța, Director Fundaţia Vodafone România

Ce este Community Index?

Community Index este primul și singurul index al programelor şi proiectelor derulate de companiile din România pentru a investi în comunităţi, lansat în 2019. Ranking-ul este cea mai mare bază de date a proiectelor de CSR din România și reprezintă un instrument de analiză util companiilor, autorităților și comunităților atunci când iau decizii de investiție.

Este parte componentă a ranking-ului Romania CST Index (anterior Romania CSR Index), cea mai importantă analiză a nivelului de performanţă şi transparenţă din perspectiva sustenabilităţii corporative, din țara noastră.

Există o mare varietate de inițiative și proiecte pe piață, iar o privire de ansamblu structurată poate oferi informații extrem de relevante care să ajute factorii decizionali să creioneze o strategie bine adaptată la contextul local și național.

Pentru a stabili proiectele care au fost incluse în Community Index 2022, au fost analizate peste 870 de inițiative, proiecte sau programe care au avut loc în România în perioada ianuarie 2021 – decembrie 2021. Scorecard-ul pe baza căruia a fost făcută evaluarea a avut, în total, 6 categorii și 46 de indicatori aliniaţi la cele mai importante standarde sau referinţe internaţionale din domeniul investiţiilor în comunităţi.

Ce noi descoperiri a scos la suprafață analiza din 2022?

Piața de investiții și donații în sprijinul comunităților a crescut în ultimii ani și se ridică la peste 80 milioane euro anual, în principal pentru proiecte de educație pentru elevi (8.4%), sănătate (11.5%) sau medii defavorizate (18.1%). Un alt domeniu de interes pentru companii este Artă/Cultură, 9.2% dintre proiecte fiind dezvoltate în această direcție. Totuși, sub 5% dintre proiectele derulate de companiile din România sunt destinate combaterii schimbărilor climatice, iar 4.4% dintre proiecte sunt dezvoltate în direcția orașe sustenabile.

Printre principalele trenduri evidențiate în urma analizei menționăm o ușoară creștere a nivelului de transparență privind rezultatele și impactul proiectelor de CSR. De asemenea, companiile tind să alinieze mai bine strategia de CSR la specificul industriei și la strategia de business. În ceea ce privește angajații, aceștia sunt tot mai dornici de a ajuta comunitățile și apreciază companiile care le oferă această oportunitate. Un alt trend observat este că există un interes crescut privind obiectivele pe termen lung: companiile pun mai mult accent pe a genera impact pe mai mulți ani și a evita crearea unei dependențe a comunității – se concentrează pe dezvoltarea unor abilități care să rămână în comunitate chiar și după ce o companie își retrage sprijinul.

Unde sunt publicate rezultatele analizei?

Rezultatele din 2022 pot fi regăsite atât în anuarul în format flipview și print Community Index Magazine, cât și online: https://communityindex.ro/comunicarea-rezultatelor-2022/

Care sunt obiectivele ranking-ului Community Index?

Misiunea Community Index este de a evidenția proiectele de CSR cu o performanţă ridicată care pun mai mult accent pe aspecte precum dialogul cu stakeholderii, sustenabilitatea proiectelor şi măsurarea impactului pe termen mediu şi lung. În plus, indexul are scopul de a evidenția acele proiecte care pot fi considerate Best Practices la categoria lor și care pot fi folosite drept exemplu în stabilirea strategiei unui proiect nou.

Anuarul este contribuția agenției The Azores Sustainability & CSR Services la dezvoltarea domeniului sustenabilității corporative din România. Pe lângă know-how și conținut autentic, acesta contribuie în mod concret la popularizarea conceptului de sustenabilitate în mediul de business: o parte dintre anuarele print va fi oferită, în mod gratuit, companiilor care au peste 500 de angajați (>750 de companii). În plus, varianta flipview va fi disponibilă gratuit o lună de zile, pentru a populariza domeniul și a contribui la dezvoltarea acestuia.

Pentru tipărirea publicației a fost folosită hârtie certificată FSC®, din surse sustenabile. Anuarul oferă atât informații valoroase cât și o experiență autentică în sine, din punct de vedere vizual. Coperta publicației este creată de Ovidiu Solcan (collage artist), fiind un colaj sustenabil din reviste reciclate, reprezentând-o pe Regina Maria a României.

*****

Despre The Azores Sustainability & CSR Services

Agenţie de consultanță, înființată în 2013, cu scopul de a sprijini companiile din România privind integrarea sustenabilității corporative în strategia de business, The Azores Sustainability & CSR Services are o abordare axată pe rezultate pe termen lung, utilizarea tehnologiei IT pentru un nivel ridicat de acuratețe a indicatorilor de sustenabilitate și analize/research care să sprijine decidenții din companii în definirea strategiei de sustenabilitate corporativă.

Cel mai important și complex proiect al agenției este Romania CST Index, în trecut denumit Romania CSR Index, ranking lansat în 2016 şi care este singurul din România care evaluează indicatorii de sustenabilitate ai companiilor: informaţii despre managementul sustenabilității, impactul economic, de mediu şi social. Indexul este lansat în fiecare an în cadrul conferinţei Best Practices in Corporate Sustainability. În 2019, agenția a lansat Community Index, cel mai cuprinzător ranking al proiectelor corporate de investiții în comunități și un centralizator al celor mai bune campanii de CSR derulate în fiecare an de companiile din România. Rezultatele ranking-ului, împreună cu studii de caz şi interviuri ale unor experţi naţionali şi internaţionali sunt prezentate în fiecare an în Community Index Magazine, singurul anuar bilingv dedicat investițiilor în comunități derulate de companiile din România.

The GDS-Movement: Accelerating the sustainable transition from destination marketing to destination management

Exclusively for Community Index Magazine, GUY BIGWOOD, Chief Changemaker and CEO @ Global Destination Sustainability Movement shared valuable insights regarding the current status and the bright future of destination management.

The Global Destination Sustainability Movement (GDS-Movement) unites and enables destination management professionals to create flourishing and resilient places to visit, meet, and live in. Its mission is to co-create sustainable and circular strategies, mindsets, and skill sets to enable destinations of the future to thrive, and society and nature to regenerate.

For 17 years, Guy Bigwood has been delivering award-winning consulting services focused on helping cities, governments, corporations, and associations to step up, scale up and speed up their sustainability programmes and regenerative practices. Guy’s pioneering work has been recognised with 22 sustainability awards, including the Events Industry Council Pacesetter Award and recognition as a Fellow of the Institute of Environmental Management and Assessment.

1. The Global Destination Sustainability Movement brings together the sustainability pioneers of the business and leisure tourism world and works with destinations to benchmark, measure, and improve their sustainability performance in order to catalyse regeneration. How does the GDS-Movement manage to unite the destination community in order to create flourishing and resilient places to visit, meet, and live in?

GDS-Movement unites destinations based on shared goals to develop the visitor economy so that people, the planet, and profits can prosper. It achieves this in a variety of ways.

It offers the leading sustainability benchmarking and improvement programme for destinations around the world, the GDS-Index.

The GDS-Academy, an immersive learning experience, provides training for event and destination management professionals to turn sustainability concepts into action. Courses like the “Certificate in Regenerative Destination Management” and the “Storytelling and Communication Strategies for Regeneration Masterclass” receive great feedback from the participants.

As a community, we encourage knowledge sharing for all destinations through Feeling the Pulse webinars, white papers, reports, benchmarking insights, and best practice recommendations.

GDS-Movement works with destinations in a consulting capacity to assist their regenerative endeavours in vision and strategy development, capacity building, stakeholder engagement, and communications.

2. The GDS-Index is a benchmarking tool that measures and ranks global destinations based on their sustainability performance in the tourism and events industry. How are the Destination Management Organizations (DMOs) that are benchmarked changing the way they work to become more sustainable?

By participating in GDS-Index, destinations commit to a long-term journey to improve their sustainable contributions with GDS-Movement’s support. They commit to measuring the social, environmental, and economic performance of their tourism and events industry, and then work to improve its performance.

They do this by increasingly engaging, educating, and involving their stakeholders in the co-creation of new solutions. They build their staff and supply chain capacity with tools, sustainability training, standards, and certifications. They empower and support their partners to create new experiences and services in the destination, and to develop a culture of positive storytelling and inspiring communications.

Destinations Tirol, Geneva, Goyang, and Belfast developed noteworthy sustainable strategies with consulting support from GDS-Movement. These strategies are well aligned to the GDS-Index criteria, and therefore to the United Nations Sustainable Development Goals (UN SDGs), making them more comprehensive and impactful.

3. What are the benefits of a global benchmarking system for destinations that evaluates sustainability performance?

Key benefits of joining the leading sustainable destination benchmarking and performance improvement programme include:

1. Benchmark to drive better decision making

2. Gain expert advice to improve strategy

3. Catalyse collaboration and innovation within a destination

4. Offer clients a trusted third-party endorsement

5. Promote a destination’s sustainability story

6. Save money and time – GDS-Movement knows what is necessary to become a regenerative destination.

The winner of GDS-Movement Most Improved Award is a great example – Lyon, France through the Office du Tourisme & des Congres du Grand Lyon. In 2021, Lyon made the most dramatic improvement in one year with a whopping 42% increase in its overall benchmarking score, thanks to year-on-year improvement in the supplier and DMO performance categories. We salute their continued efforts.

4. In 2020, the GDS-Movement team was recognised as the winner of IMEX-EIC Innovation in Sustainability Award, “the Oscars” of the Sustainable Events industry. Why is the MICE industry a powerful accelerator of sustainable development and competitiveness?

Unlike leisure travel, the MICE industry generally involves more participants, which demands more hotel rooms, bigger F&B providers, better transportation systems, and more resources, forming much bigger and more complex value chains. With its larger scope, the MICE industry generates larger impacts, too, which can accelerate sustainable development if approached strategically. MICE has many stakeholders, thanks to its vast supply chain. The knock-on effect of investing in its own sustainability is that it can also empower others to do the same, leading to exponential positive impacts.



5. Which MICE destinations around the world are winning the sustainability race?

We do not see sustainability as a race, as sustainability has no finish line – we can always do more for all to flourish and profit more. Instead, we view it as a regenerative journey that is not about competitive advantage but rather a collaborative advantage.

Destinations like Iceland, Zurich, Vienna, and Hawaii have chosen a 5-to-10-year timeframe to achieve their goals through their sustainability strategy. Other destinations may map their own path appropriate to their capacity and context, and we offer support every step of the way.

We see some destinations in the GDS-Index making amazing progress thanks to their tremendous improvement in the regeneration journey. GDS-Movement awards these destinations with our special ‘Most-Improved Award’ and Goyang (2018), Ireland (2019), and Lyon (2021) have each won the award at a critical stage in their evolution. We hope to see more destinations reaching their pace (and exceeding it!) in the coming years.

6. You consider 2021 “a tipping-point year, not only for increased action in sustainability but also as the year when regenerative thinking started to be more widely integrated into destination management and stewardship plans – the year when destination management really took precedence over destination marketing.“ What can DMOs do to accelerate this Regenerative Revolution and build back better?

We encourage destinations already participating in the GDS-Index to continue this journey as data shows that consistent benchmarking improves overall sustainability performance.

A strong sustainability strategy is the single-most effective tool for positive systemic change, but it often takes a mindset shift to see the value of that systemic change, which our immersive, collaborative learning experience through the GDS-Academy offers.

We invite those destinations not benchmarking to join the GDS-Movement and accelerate regenerative revolution with us. Our knowledge-sharing platforms including Feeling the Pulse webinars, white papers, reports, newsletters and social media, provide insightful information and data to support a destination’s regeneration journey. We support this by developing sustainability strategies or providing in-house workshops and GDS-Academy courses.

7. Unfortunately, some destination marketers only reference sustainability in promotion, as it is something that is not part of their KPIs. What can destination marketers do to encourage a sustainable, post-pandemic tourism experience that would reopen borders and truly revive the tourism economy?

Yes, unfortunately, that is sometimes true. But these destinations will get “caught out” by their stakeholders and at some stage will have to step up and scale up their actions.

Instead of merely marketing a destination, DMO professionals can:  

  • Focus on destination management or “changing the system”, by educating, advocating, and developing new policies and initiatives that will improve the destination and make it a better place to visit.
  • Bring stakeholders together to co-create their destination’s sustainability strategies with shared objectives, indicators, targets, and systematic methods for achieving them.
  • Deepen brand integrity by basing strategic sustainability messaging on goals, actions and results, rather than basing actions on intentions and aspirations.
  • Communicate the destination’s sustainability story consistently, humbly, and honestly, using facts and people-based stories. Not telling your story – “green hushing” – is as damaging as greenwashing. Green hushing is when a destination fails to tell of its efforts (perhaps because it feels they aren’t bold enough); greenwashing is claiming to be doing more than there is evidence for. Our motto in the GDS-Movement is that it’s “Progress over Perfection” that counts!

Convention Tirol is a prime example. With support from GDS-Movement, Tirol created a sustainability strategy and an associated action plan with precise measures. These were developed in a collaborative and co-creative process with interdisciplinary working groups, under the title of “RegenerationNOW“. This sustainability strategy consists of 46 measures which were derived from 4 key objectives and 19 impact goals and are set to be completed within a year. This example serves as an inspiration for other destinations to build a more sustainable post-pandemic tourism experience.

Photo Source: Unsplash