Auchan România a lansat Raportul de Sustenabilitate 2022 prin care prezintă impactul și rezultatele strategiei de sustenabilitate

Auchan România a publicat cel de-al treilea Raport de Sustenabilitate al companiei care cuprinde date calitative și cantitative privind performanțele non-financiare, impactul activității sale în comunitate și realizările din 2022. Printre cele mai importante categorii incluse în raport se numără strategia de sustenabilitate și definitivarea Planului pentru Climat 2030, procesul accelerat de decarbonizare atât a operațiunilor din magazine, cât și a produselor. De asemenea, sunt cuprinse cele mai importante proiecte de mediu, promovarea unei alimentații sănătoase și combaterea risipei alimentare, lupta împotriva poluării cu plastic, dar și economia circulară, oamenii din companie și comunitățile sustenabile.

Datele incluse cuprind atât perioada 1 octombrie 2021 – 30 septembrie 2022, denumită an glisant, cât și perioada 1 ianuarie 2022 – 31 decembrie 2022. 

Raportul este structurat pe 7 capitole principale, fiecare acoperind o arie strategică diferită, subiecte și proiecte esențiale și analizează activitatea companiei în ceea ce privește viziunea, valorile și evoluția numărului de magazine, guvernanța, etică, relația cu partenerii și furnizorii Auchan, dar și elemente de resurse umane, diversitatea și incluziunea în muncă, precum și angajamentele comunitare asumate, dar și obiective pentru viitor. 

,,Raportul de Sustenabilitate 2022 reprezintă o muncă colectivă și arată rezultatele eforturilor noastre de a realiza o transformare profundă a modelului de business al companiei, în care sustenabilitatea este integrată în fiecare segment, a procesului accelerat de decarbonizare atât a operațiunilor din magazine, cât și a produselor. În acest demers ne sunt alături atât partenerii, cât și clienții noștri, cărora dorim să le mulțumim pentru implicare. Adaptarea la noile provocări de mediu, sociale și de guvernanță este esențială și ne determină să venim întotdeauna cu soluții concrete pentru a facilita adoptarea de obiceiuri de consum mai responsabile. Doar împreună putem contribui la un viitor mai sustenabil, un viitor în care utilizăm mai puține materii prime și resurse, care vor rămâne disponibile pentru generațiile viitoare”, a declarat Corina Dospinoiu, Director Sustenabilitate Auchan Retail România.   

Auchan promovează o alimentație sănătoasă și susține producătorii locali, colaborând cu peste 85% furnizori români, inclusiv producători ultra-locali, iar gama alimentară este formată din peste 90% produse românești, având până la finalul perioadei de raportare 30 de filiere proprii naționale.

Rezultate cheie ale activității din 2022

Auchan a dezvoltat de-a lungul timpului o politică amplă de combatere a poluării cu plastic, luptă împotriva risipei alimentare și a adoptat măsuri pentru a reduce amprenta de carbon. În 2022, angajamentul Auchan față de climat s-a accelerat și mai mult, odată cu definirea unei strategii globale pentru toate țările în care Auchan Retail este prezent. Astfel, compania și-a definit la nivel de grup o strategie care abordează problema schimbărilor climatice sub numele de Planul pentru Climat 2030, ce vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în concordanță cu prevederile Acordului de la Paris de limitare a încălzirii globale. Strategia de decarbonizare se concentrează pe 4 perimetre de acțiune: energie, echipamente frigorifice, transporturi și produse.

Anul trecut, Auchan a contribuit la salvarea a 6,1 mil de produse prin proiectul „Zero Risipă” și a donat 48 de tone de produse către rețeaua națională de Bănci de Alimente. Compania a reciclat 12 000 tone de deșeuri la nivel de magazine și a reușit o performanță de reducere cu 7%, echivalentul a 83,323 tone, a emisiilor de carbon (față de 2021), pentru cele trei domenii de aplicare. De asemenea, prin campania „PETcolectezi și câștigi”, derulată în perioada 19 ianuarie – 18 mai 2022 și dezvoltată în parteneriat cu Coca-Cola HBC România, GreenPoint Management și ONG-ul Viitor Plus, peste 85 000 de ambalaje de plastic de tip PET au fost strânse pentru reciclare în mai puțin de 4 luni, în spațiile special amenajate din hipermarketurile și supermarketurile Auchan din toată țara, în timp ce 1,4 milioane de doze au fost colectate prin campania „Și mama reciclează”. Totodată, ambalajele produselor gastro marcă proprie și pentru livrări Auchan sunt, încă din 2021, în proporție de 100% eco friendly, iar 90% din transportul de marfă a fost realizat cu camioane cu motor tip Euro 6, iar în proporție de 10% cu Euro 5.

Tot legat de reciclare, în 2022, prin demersul de colectare a uleiului alimentar uzat, s-au colectat peste 230 000 de litri de ulei, compania responsabilizând consumatorii casnici și contribuind la educarea către un consum responsabil. La nivel de proiecte de economie circulară, 430 000 de articole textile au primit a doua viață în cadrul shop-ului „O Nouă Viață by Auchan” din magazinele Auchan, proiect lansat în 2021 ca o premieră pe piața locală de retail. Totodată, 65 de tone de îmbrăcăminte au fost colectate și donate către Crucea Roșie Română. În plus, 2 163 de smartphone-uri recondiționate au fost comercializate la standurile Recommerce Group din magazinele Auchan, iar 475 de copaci au fost salvați prin reutilizarea paleților Chep.

Auchan pune accent pe produsele sustenabile, iar 100% din gama de jucării marcă proprie din lemn este certificată FSC, în timp ce gama de produse textile pentru casă marca Actuel este certificată OEKO-Tex 100®.

Compania este implicată activ în comunitate, iar Auchan sprijină peste 90 de proiecte sociale, investind în perioada de raportare 2,5 mil de lei în astfel de proiecte. Totodată, anul trecut a lansat un apel de proiecte național, susținut cu 100.000 euro de Fundația Auchan. 

În raport sunt prezentate și date despre companie în calitate de angajator responsabil. În cadrul Auchan România este promovată egalitatea de șanse, angajații având numeroase beneficii și posibilități de dezvoltare. Auchan sprijină egalitatea de gen, iar peste 55% din funcțiile de management sunt ocupate de femei. Anul trecut, Auchan a continuat Programul de Sustenabilitate Personală al angajaților, oferind tuturor celor peste 8 000 de angajați posibilitatea de a se implica în diverse acțiuni de sustenabilitate și responsabilitate socială, la acțiunile demarate în 2022 luând parte peste 6 300 de angajați Auchan România.

Informațiile și datele complete din Raportul de Sustenabilitate sunt disponibile în întregime pe auchan.ro.

Despre Auchan România

Auchan România are în portofoliu peste 420 de magazine, cuprinzând 33 de hipermarketuri, 6 supermarketuri și 382 de magazine de ultra-proximitate MyAuchan, din care peste 370 în stațiile Petrom, cât și magazinul online auchan.ro. Cu o cifră de afaceri cu taxe în 2022 de peste 1,2 miliarde de Euro, Auchan propune locuitorilor din orașele în care sunt prezente magazinele sale un comerţ modern, de calitate, cu cele mai largi game de produse şi un concept de discount responsabil, cu toate preţurile mici, în fiecare zi. Auchan România este certificat Customers’ Friend și a primit statutul Customers’ Friend – Superior Excellence, precum și certificarea Top Employer în 2023.

Auchan România realizează o serie de acțiuni importante pentru promovarea activităților de responsabilitate socială şi integrare a tinerilor, dar şi programe pentru protejarea mediului înconjurător care au drept scop gestionarea deşeurilor, economisirea resurselor etc. Printre proiectele pe care compania le-a desfășurat se numără plantarea a 100.000 de copaci prin proiectul Mobilizatron, realizarea filmului “România neîmblânzită”, primul documentar despre natura României, precum și amenajarea a două unități de suport medical pentru pacienții cu forme noncritice de Covid-19. În prezent, Auchan are mai multe proiecte active: Zero Risipă (prin care au fost salvate peste 6 milioane de produse în 2022 și peste 5 milioane de mese complete), Programul național de colectare a uleiului uzat (prin care a colectat și reciclat peste o jumătate de milion de litri de ulei), Programul de Sustenabilitate Personală, precum și multe alte acțiuni menite să ajute mediul înconjurător și societatea.

Mai mult, în fața marii provocări climatice, compania va integra în fiecare segment al strategiei de business obiective clare, menite să contribuie la un viitor mai sustenabil, prezervând planeta. Strategia de climat, parte din umbrela #nuepreatarziu, va reprezenta piatra de temelie a proiectului de companie, retailerul concentrându-se pe toate cele 3 scopuri: echipamente frigorifice, energie, transporturi și produse.

Inspirators, the consultancy platform that offers inspiring stories from global sustainability and regeneration leaders, was launched in September 2023

Inspirators platform was born out of a willingness to offer evergreen inspiration and showcase a diverse and refreshing mix of regenerative leaders from all around the world.

After noticing that the leadership communication on their LinkedIn networks was a bit too focused on the technical side of sustainability, on the reporting and the must-dos “to save the planet”, and not enough on the creative and humane side of it, Ioana Marin (Founder, Inspirators)and Theodora Dumitrică (Co-Founder, Inspirators) realized that inspiration and optimism were lacking from this field.

It all started as a LinkedIn Newsletter based on a questionnaire similar to Marcel Proust’s, but with a modern twist. In just a few months, it rapidly grew into a series that reached 65 editions and over 2,500 subscribers and boosted the co-founders’ LinkedIn networks to 14,000 followers in total.

„Inspirators is the most diverse and surprising mix of regenerative leaders who display inner and outer transparency. Courageous leaders who want to inspire, and not force change. All the Inspirators we featured on the platform pointed in the same direction: creativity in sustainability is a need, not just a nice to have. Sustainability and inspiration are interconnected. We invite you to discover Inspirators, a storytelling ecosystem of visionaries who promote the Sustainable Development Goals in a refreshing and humane way.” (Ioana Marin – Founder, Inspirators)

„Inspirators is a community of kindred spirits who look in the same direction, a creative place for those who want to be not only thriving leaders but the flourishing and authentic humans this world is craving. We aim to facilitate the transition towards a regenerative future by sharing inspirational content, valuable resources and a vast network of sustainable leaders from all around the world.” (Theodora Dumitrică – Co-Founder, Inspirators)

The global regenerative leaders featured on the Inspirators platform

Inspirators platform reunites diversity at its best from all corners of the world: New Zealand, Canada, Ireland, Peru, India, Vietnam, UK, Thailand, USA, Guernsey, Romania, Lithuania, South Africa, Switzerland, Italy, Australia, Nigeria, Sweden, Singapore and others.

Regenerative leaders from all walks of life who share the same vision and values: explorers, book authors, scientists, cave divers, indigenous leaders, musicians, mythologists, biologists, activists, film producers, Buddhist monks and all those who walk off the beaten path to carve new ways of living.

More than 50% of the Inspirators featured on the platform are renowned book authors and keynote speakers, some of them including:

  • John Elkington – „The Godfather of Sustainability”; Author of “Green Swans”; Founder & Chief Pollinator, Volans;
  • Leen Gorissen – Author of “Building the Future of Innovation on millions of years of Natural Intelligence”; Founder & Innovation Biologist, Centre4NI;
  • Wayne Visser – Author of “Thriving”; Cambridge Pracademic; Writer & Speaker;
  • Riane Eisler – Recipient of the Distinguished Peace Leadership Award, Author of “The Real Wealth of Nations”, President & Co-Founder, Center for Partnership Systems;
  • Guillaume Lafortune – Vice President & Head of Paris Office, Sustainable Development Solutions Network (SDSN), an initiative of the United Nations;
  • Jill Heinerth – Author of “Into the Planet: My Life as a Cave Diver”; Explorer-in-Residence, Royal Canadian Geographical Society;
  • Kumi Naidoo – Global Ambassador, Africans Rising for Justice, Peace and Dignity;
  • Ellen Windemuth – Producer, “My Octopus Teacher”; Founder, Waterbear Network;
  • Ha Vinh Tho – Author of  “A Culture of Happiness”; Dharma Teacher, Plum Village; Founder, Eurasia Learning Institute for Happiness and Wellbeing;
  • Hinemoa Elder – Author of “AROHA: Māori wisdom for a contented life lived in  harmony with our planet”; Psychiatrist & Speaker;
  • Don „Four Arrows” Jacobs – Author of “Restoring the Kinship Worldview”; Award-winning activist for Indigenous rights; Professor at Fielding Graduate University;
  • Easkey Britton – Author of “Ebb and Flow: Connect with the patterns and power of water”’; Surfer & Marine Social Scientist.

The Regenerative Leadership qualities much-needed today based on Inspirators’ insights

  • „Humility, capacity to unlearn in order to learn transformatively, capacity for deep listening and the ability to suspend judgement, compassion, reconnecting with our biophilic nature, being gentle with oneself and others, trusting life beyond the knowing by sensing, feeling and intuiting.” (Daniel Christian Wahl)
  • „Imaginative hope: painting a picture of a world that people will want to live in.”(Richard Louv)
  • „Essence-thinking instead of efficiency-thinking, self-determined accountability and commitment to leaving the planet better than we found her and elevating our being in the world. It is more about who we are becoming than what we are doing.” (Leen Gorissen)
  • „The ability to scan wider, dig deeper, aim higher and invest over longer time scales than pretty much all political leaders in office today.” (John Elkington)

The benefits of learning about sustainability in a creative way through Inspirators

Inspirators offers a unique selection of sustainability and regenerative leaders’ profiles who provide not only very personal insights but also a valuable collection of resources: events and courses to attend, trends to watch, books to read, leaders to follow and many more.

Being the opposite of fast content consumption, the Inspirators platform invites the readers to slow down and reflect by offering an essence-focused perspective on what it really means to be a sustainable leader. The readership is very distinct: founders, CEOs, managing directors, academia, keynote speakers, youth activists, entrepreneurs, consultants, or creatives from all industries, ages varying from 18 to even 92.

The platform invites all changemakers, impact-driven and purposeful professionals to savour an optimistic approach that brings to light the bright side of change. After being exposed to this type of content, sustainability leaders will be fully equipped for creating visionary campaigns or purposeful businesses and for developing long-lasting partnerships that will support the implementation of SDG-17 (Partnerships for the Goals). 

About Inspirators Consultancy Studio

Inspirators Studio offers inspiring stories and communication consultancy for sustainability and regeneration leaders.

Ioana and Theodora, the creative duo behind Inspirators, support leaders in bringing an inspiring and creative twist to their personal brand through:

  • speaker management and sustainable personal branding
  • inspirational storytelling and editorial content
  • presentation design and creative ideation
  • book endorsements
  • LinkedIn visibility strategy, networking and partnerships for SDG-17

Ioana Marin (Founder, Inspirators) has +10 years of experience in Speaker Management and Event Production, Publishing and Editorial Content, Presentation Design, Strategic Partnerships and LinkedIn Storytelling. She is the Co-Creator of Community Index Magazine, the first and only bilingual sustainability magazine in Romania and the Alumna of The Break Fellowship for Women Entrepreneurs 2022.

Theodora Dumitrică (Co-Founder, Inspirators) has +7 years of experience in the corporate field at the intersection of Communication & PR, Creative Ideation, Fundraising, Corporate Social Responsibility and Community Liaising for gender equality & cancer prevention campaigns. She is a Psychologist for In a Relationship, an educational project for teenagers. 

Contact

Ioana Marin | Founder, Inspirators

ioana.marin@imconnected.ro

https://www.linkedin.com/in/marinioana/

www.inspirators.org

Raiffeisen Bank România publică cel de-al 14 lea raport de sustenabilitate, ce reconfirmă angajamentul pentru un viitor sustenabil

  • Peste 1,3 milioane de euro investiți pentru susținerea comunităților
  • 40% din investițiile în comunități au fost alocate programelor educaționale
  • Investițiile comunitare urmează 5 direcții strategice: educație, artă și cultură, ecologie urbană, sport ca stil de viață sănătos și inovație.
  • 673 mil. euro este valoarea nominală cumulată din obligațiuni verzi și de sustenabilitate în ultimii doi ani
  • Portofoliul de produse verzi pentru clienți corporate a crescut cu 26%
  • Împrumuturi sustenabile în valoare totală de 500,5 mil. euro
  • Investiții în digitalizare și echipamente eficiente energetic pentru reducerea consumului de resurse

București, 26 iulie 2023 | Pentru al 14-lea an consecutiv, Raiffeisen Bank România publică Raportul de Sustenabilitate, în care prezintă informații despre performanța non-financiară a companiei și impactul economic, social și de mediu în anul 2022. Rezultatele din ultimul an indică o consolidare a rolului de facilitator al băncii în tranziția către economia verde și o comunitate sustenabilă, prin creșterea resurselor pentru investiții care stimulează dezvoltarea unui model economic durabil.

”Suntem dedicați misiunii pentru un viitor sustenabil și facem pionerat în domeniul nostru. Lansarea celui mai recent raport de sustenabilitate ne reconfirmă angajamentul pentru un viitor sustenabil, pentru bun echilibru între activitatea economică profitabilă și grija față de mediu și comunitățile din care facem parte. Suntem unul dintre pionierii raportării de sustenabilitate și, de peste 14 ani, prezentăm, anual, rezultatele noastre non-financiare. Suntem atenți la impactul social și de mediu pe care-l generăm, atât prin modul în care operăm, cât și prin mobilizarea resurselor către proiecte care vizează creşterea durabilă şi favorabilă incluziunii, atenuarea schimbărilor climatice și consolidarea educației, precum și a stabilităţii financiare.” – Zdenek Romanek, Președinte & CEO, Raiffeisen Bank România. 

Banking responsabil

Valoarea totală a portofoliului de produse verzi pentru clienții corporate este de 435 milioane de euro, cu 26% mai mult decât în 2021. Raiffeisen Bank este prima bancă din România care le-a oferit clienţilor persoane fizice un credit ipotecar verde pentru achiziţionarea de case verzi, certificate de Consiliul Român pentru Clădiri Verzi. În 2022, peste 50% dintre creditele ipotecare au fost acordate finanțării imobilelor cu performanță energetică clasa A.

Pentru clienţii IMM-uri, Raiffeisen Bank oferă credite durabile dedicate pentru implementarea de practici sustenabile și achiziționarea de echipamente eficiente energetic.

În 2022, valoarea totală a sumei alocate împrumuturilor sustenabile acordate de Raiffeisen Bank s-a ridicat la 500,5 milioane de euro.

În 2021, poziția de pionierat a băncii în domeniul finanțării sustenabile a fost marcată prin emiterea primelor obligațiuni verzi pe piața de capital din România. În 2022, Raiffeisen Bank a continuat să inoveze prin emiterea primelor obligațiuni de sustenabilitate de pe piața românească. În cei doi ani, banca a emis, în total, 6 obligațiuni, cu o valoare nominală cumulată de 673 mil. euro. Impactul de mediu prin emisiunile de obligațiuni verzi măsoară 17.635 tone CO2 economisite anual prin portofoliul de credite verzi (clădiri verzi, transport ecologic și energie regenerabilă) și 18.000 MWh – producția anuală de energie electrică din energie solară fotovoltaică.

Impactul social măsoară finanțarea a 1.700 IMM-uri în regiuni subdezvoltate care au creat locuri de muncă pentru 28.489 de persoane.

Implicare în comunitate

Raiffeisen Bank România a investit, conform metodologiei dezvoltate de London Benchmarking Group, 1,3 milioane de euro pentru susținerea proiectelor dedicate comunităților. Programele de educație au beneficiat de 40% din această sumă.

În 2022, 9.223 de clienți Raiffeisen Bank au donat peste 2 milioane de lei prin Direct Debit. Totodată, voluntariatul rămâne o resursă cheie pe care angajații băncii o investesc în comunitățile lor.

De 13 ani, Raiffeisen Bank, împreună cu Junior Achievement România, oferă cursuri de educație financiară pentru elevi de școală primară și liceu, cu lecții adaptate în funcție de vârsta elevilor. În 2022, au participat peste 40.000 de elevi din peste 900 de unități de învățământ.

Din 2018, Raiffeisen Bank dezvoltă platforma Money Bistro, clasată în topul programelor de educație financiară și desemnată cel mai bun proiect de comunicare digital în categoria “Finante” la Digital Communication Awards 2019 la Berlin. Pentru a-i încuraja pe români să folosească serviciile digitale bancare, Raiffeisen Bank a lansat în 2022 ediția SMART a programului de educație financiară Money Bistro.

În 2022, Raiffeisen a lansat Planeta R, primul podcast corporate despre sustenabilitate din România. Podcastul servește drept sursă educațională de sustenabilitate, având ca scop creșterea gradului de conștientizare și aprofundarea înțelegerii subiectelor legate de sustenabilitate.

Banking pentru oamenii și comunitățile noastre

În cursul anului 2022, 4.360 de angajați ai Raiffeisen Bank au participat la cel puțin un curs de pregătire profesională, iar numărul mediu de ore de training per angajat a fost de 40,56. Totodată, 440 de angajați au parcurs cel puțin un modul din cursul de ESG disponibil pe platforma de e-Learning a băncii.

În 2022, Raiffeisen Bank România a investit peste 1,6 miloane de lei pentru înlocuirea echipamentelor de climatizare, iar în intervalul 2020 – 2022, 4,1 milioane de lei au fost investiți pentru înlocuirea corpurilor de iluminat florescente cu panouri LED în toate agențiile băncii. Printre măsurile pentru reducerea impactului negativ asupra mediului natural se numără și  utilizarea de energie electrică provenită din resurse regenerabile (33,26% din totalul energiei electrice consumate) si achiziționarea de autovehicule cu emisii reduse de gaze cu efect de seră.

Măsurile luate în strategia de digitalizare au dus la o reducere a consumului de hârtie cu 24% comparativ cu 2021. La nivelul Raiffeisen România, în 2022, au fost calculate emisiile, din Scope 1 și Scope 2 pe baza Greenhouse Gas Protocol Corporate Standard.

Raportul de Sustenabilitate al Raiffeisen Bank România pentru 2022 poate fi consultat integral aici.

Despre Raportul de Sustenabilitate

Raportul de sustenabilitate pentru anul 2022 este realizat în concordanță cu standarde voluntare internationale de raportare: metodologia London Benchmarking Group (LBG), care detaliază investițiile băncii în comunitate și impactul băncii în societate, precum și metodologia Global Reporting Initiative (GRI), cel mai utilizat standard la nivel internațional pentru raportarea de sustenabilitate, care oferă informații detaliate despre activitatea operaționala a băncii. Raportul respectă prevederile legale naționale: Ordinul Băncii Naționale a României nr. 7/2016 și Ordinul Ministerului Finanțelor Publice 3.456/2018.

Despre Raiffeisen Bank România

Raiffeisen Bank, bancă universală de top, activează pe piața bancară din România de peste 25 de ani, deservind peste 2,3 milioane de clienți, persoane fizice și juridice. Banca are 4.908 de angajați în 291 de unități, 1123 ATM&MFM și 28.100 POS-uri.   www.raiffeisen.ro

Coldplay Releases a Report of Their Sustainability Initiatives During “Music of the Spheres” Tour

The British band is setting a new sustainability standard for the music industry.

Author: Maria-Antoanela Ioniță – Sustainability Communications Specialist

Sustainability and sustainability action are permeating all aspects of culture, including the arts. Artists have always cultivated a special relationship with nature, using it as a muse and as motivation. It’s then not at all surprising that today we see artists, from digital painters to actors and to singers on the frontlines or marches for the climate, creating documentaries to shake the public’s conscience, and taking steps to reduce the environmental footprint of their own work.

The latest inspiration comes from legendary British rock band Coldplay, renowned for its spectacular world tours. These shows, as it turns out, come with many hidden costs for their environmental surroundings, and Coldplay is making a deliberate effort to address them.

The band may be the first to launch a report of their sustainability initiatives during a world tour, which has also been third-party assessed and validated by the Massachusetts Institute of Technology’s Environmental Solutions Initiative Professor John E. Fernandez.

Let us delve into the key highlights of the Coldplay sustainability report to understand how the band is harmonizing their efforts with a greener future while setting an example for the music industry.

Inside Coldplay’s sustainability report

The band takes a modern and circular economy approach to their sustainability efforts, stating as key principles that guide the Music of the Spheres Tour the following:

  • Reduce – cutting consumption, CO2 emissions by 50%, and recycling
  • Reinvent – supporting new green technologies and develop low-carbon touring methods
  • Restore – funding a portfolio of nature and technology-based project and drawing down significantly more CO2 than the tour produces

In their latest emissions update, the company announces the results from the first 12 months of the tour, which seem to be in line with their initial pledges.

Maybe most impressively, the band managed to cut the tour’s direct CO2 emissions by 47% compared to the previous tour, just 3% short of their ambition. They have also diverted 66% of all the tour waste from landfills and planted 5 million trees via One Tree Planted  – one for each concert attendee.

The update further goes to explain the key actions that have led to reductions in CO2 emissions and waste, including a 20% reduction in the number of trucks, increased energy efficiency of show production equipment, and a new electric battery system made from repurposed BMW i3 batteries and which is powering the shows with renewable energy. The band is also installing photovoltaic panels in the build-up to each show so that they start charging as soon as they arrive at the venue.

Air travel, Coldplay admits, remains an issue, with charter flights for the crew deemed sometimes unavoidable. This is why they chose to pay a surcharge to use or supply Sustainable Aviation Fuel for their own flights and those of others. This SAF is produced 100% from waste and residues, such as used cooking oil.


Throughout these efforts, the band has counted a lot on its fans to follow particular rules that helped reduce the overall environmental footprint of the concerts and thus helped spread awareness about better consumption habits.

For instance, fans could enjoy kinetic dance floors and power bikes, and they were encouraged to bring refillable water bottles and return the LED wristbands after the show.

To facilitate these eco-habits, the band introduced rewards and made sure there is an available infrastructure in place. For instance, 95% of the shows had water refill stations installed, and discount codes were given to fans who committed to low-carbon travel.

The results were nothing short of impressive, according to the band’s statement: an 86% average return rate of the reusable wristbands and a 15kWh average power generated per show – enough to power the C-stage performance each night and provide the crew with charging stations.

Now entering the second year of the tour, Coldplay continues expanding its sustainability initiatives to reach a bigger impact.

“We won’t get everything right, but we’re committed to doing everything we can and sharing what we learn”, wrote the band on Twitter.

Photo credit: Coldplay Facebook Page

2023 SDG Report Highlights Stalling Progress and the Need to Reform Finance

2023 SDG Report Highlights Stalling Progress and the Need to Reform Finance

Here are some Key findings from the SDG report halfway through the 2030 Agenda

Author: Maria-Antoanela Ioniță – Sustainability Communications Specialist

Every year since their adoption in 2015 by the 193 UN Member States, the Sustainable Development Goals (SDGs) are reviewed and their progress is shared in the Sustainable Development Report (SDR). The SDR 2023 was released ahead of significant international summits, including the 2023 Paris Summit for a New Global Financial Pact, the September G20 Meeting under Indian Presidency, and the December COP28 in Dubai.

This edition delivers grim news: halfway through the 2030 Agenda, we have made insufficient progress on the SDGs. While navigating global crises such as the COVID-19 pandemic, the Russian war in Ukraine, and a recession, SDGs have stalled around the world. Yet they remain achievable, the report states, emphasising the need to scale up development finance and restructure the global financial architecture to support this goal.

Continue reading for takeaways on the state of SDG achievement worldwide, from setbacks to solutions, and a zoom-in on Romania.

Assessing global progress

On average, only around 18% of the SDG targets are on track to be achieved globally by 2030.

Global progress has been stalling since the outbreak of the pandemic in 2020. High-income countries have managed to mitigate the social and economic effects of these crises via measures such as emergency expenditure and recovery plans. But for low-income and lower-middle-income countries, the crises have worsened fiscal-space issues, leading to setbacks in achieving several goals and indicators.

Even before 2020, progress on the SDGs was very slow. It rose only slightly, from 64% in 2015 to 66% in 2019, with highly uneven progress within and between countries. As of 2022, the global SDG Index is below 67%, posing a risk of losing a decade of progress towards convergence globally.

Environmental and biodiversity goals, particularly SDG 12, 13, 14, and 15, have been largely neglected, even in countries largely responsible for climate and biodiversity crises.

The world is off track to meet the Paris Agreement climate targets and SDG 13 goals related to climate change. Global warming. stands at 1.2°C in 2022 and, according to the UNEP Emissions Gap Report 2022, the world is currently on track to reach a disastrous 2.8°C warming by 2100. Even considering net-zero pledges, best-case scenarios would lead to around 1.8°C warming by 2100.

All dimensions of biodiversity (SDG 15) are threatened. The current loss of species rate is 1,000–10,000 times larger than the natural extinction rate. Reasons include land-use change (e.g. tropical deforestation), global warming, pollution, and the displacement of indigenous people.

Ocean goods and services (SDG 14) are also at severe risk – nearly 90% of global fish stocks are over-exploited. Oceans suffer from the deployment of destructive technologies, the destruction of coastal wetland ecosystems, the acidification of the oceans (accelerated by rising atmospheric concentrations of CO₂), pollution of the high seas (including plastic waste and microplastics), and rising sea levels, among others.

On the social front, providing quality education (SDG 4) for all children is one of the keys to achieving sustainable development in the long term. Yet, hundreds of millions of children are either out of school or receive such a poor education that they fail to develop basic literacy and numeracy.

The SDGs related to hunger, sustainable diets, and health are also particularly off-track, as are the goals concerning urban pollution, housing, strong institutions, and peaceful societies.

On the other hand, the world has made some progress in improving access to key infrastructure, covered under SDG 6 (Clean Water and Sanitation), SDG 7 (Affordable and Clean Energy) and SDG 9 (Industry, Innovation and Infrastructure), yet this varies extensively across countries.

In the focus: Romania

There is significant variation in progress by country, region, and income group. The top five countries in the SDG index are Finland, Sweden, Denmark, Germany, and Austria, while the largest number of achieved SDG targets come from Denmark, Czechia, Estonia, Latvia, and Slovakia. Meanwhile, underdeveloped countries in Africa and Asia have the lowest scores and a reversal in the achievement of certain SDG targets.

With a score of 77.5 out of 100, Romania stands in 35th place, behind Belarus, and in front of Serbia. The country is on track to reach only one SDG: reducing poverty (SDG 1). It has also registered progress on clean water and sanitation goals (SDG6), work and economic growth (SDG8), sustainable cities and communities (SDG11), and life below water (SDG14).

Particular challenges remain in gender equality (SDG5) and climate action (SDG13), but also life on land (SDG14) and peace, justice, and strong institutions (SDG16).

The way forward

According to the report, none of the SDGs is beyond reach. Yet to get there, it is crucial for UN Member States to double down on efforts. The report recommends five pillars of good governance:

1. Developing long-term SDG pathways that can guide public policy;

2. Providing SDG financing at the right time and scale;

3. Promoting global cooperation and minimizing geopolitical conflict;

4. Supporting innovation for social inclusion and environmental sustainability;

5. Reporting regularly on SDG progress and performance.

Going forward, particular emphasis is placed on SDG financing. Member States are encouraged to adopt and implement the SDG Stimulus and support comprehensive reforms of the global financial architecture – a complex system of public and private finance.

The SDG Stimulus aims to address the significant financing shortfall for SDGs in low-income and lower-middle-income countries and increase financing flows by at least US$500 billion by 2025. This should be done through increased SDG-linked funding from the multilateral development banks (MDBs) and public development banks (PDBs) to low and middle-income countries, expanded liquidity by the International Monetary Fund (IMF) and major central banks, and expanded private philanthropy.

Meanwhile, reforming the global financial architecture should follow six priorities: increasing funding for SDG investments, revising credit rating systems and debt sustainability metrics, addressing liquidity structures, establishing sustainable finance criteria, aligning private business investments with the SDGs, and reforming institutional frameworks for international cooperation.

Another recommendation for closing the SDG gap is enhancing statistical capacity and data literacy. There is still much work to be done to improve the data and methods underlying the SDG indicator framework. Investment in statistical capacity, science, and data literacy should become a priority, particularly in the context of an information-rich and post-truth environment.

Overall, all countries, regardless of their wealth, are encouraged to use the midpoint momentum to critically review and revise their national SDG strategies and strengthen multilateralism. National governments need to ensure domestic and international implementation of the SDGs by building a global governance and financial architecture that supports their achievement.

The report was prepared by the Sustainable Development Solutions Network (SDSN). Its newly created SDG Transformation Center and SDSN’s global network of universities, think tanks, and laboratories are committed to doubling down on efforts to implement the SDGs by 2030 and beyond. The SDSN supports SDG implementation through scholarly research, educational innovation, convening power, and outreach to the public.

Photo credit: SDG

Climate Neutral and Net Zero Come Under Intense Scrutiny from EU Lawmakers

What do the “climate neutral” and “net zero” claims mean and when can companies use them?

Author: Maria-Antoanela Ioniță – Sustainability Communications Specialist

As we continue to explore the depths of corporate sustainability communications (check our guide to avoid greenwashing at the shelf here), we make another step at two of the most criticized, yet widely used claims: net zero and climate neutral.

They are, in fact, similar – one includes the other. Net zero refers to the result of avoiding the production of greenhouse gas emissions and then removing the ones that get produced, for which different methods are available. Climate neutrality takes several steps forward and refers to reducing all GHG to zero while eliminating all other negative environmental impacts produced by the company.


Both targets are ambitious, much like the European Climate Law they aim to align companies with. After all, EU member states are required to achieve a net reduction of greenhouse gas emissions by at least 55% by 2030 compared to 1990 levels. Yet recent moves by regulators show that these claims have become obsolete.

While the European Commission formalized the climate-neutral Europe ambition in the Green Deal agenda, they have recently started to place more scrutiny on sustainability communications that can lead to greenwashing. As such, the European Parliament has voted in favour of banning the use of the climate neutrality claim in the absence of substantial evidence.

The problems with the net zero and climate neutral claims

Both net zero and climate neutral claims have been enthusiastically embraced by companies who want to be at the forefront of sustainability action to define their climate ambitions. Having ambitious sustainability goals can boost investor confidence, increase brand reputation and consumer loyalty, and show compliance with regulations.

The big issue is the lack of accountability for these pledges, which arises from previously missing EU-wide regulation and guidance on such claims. We got to the point where two-thirds of the global economy has net zero targets. But how many have clear strategies, plans, and intermediary steps? Only 5%, according to a study. Left unguided and unsupervised, companies fumble in the dark for ways to signal their commitments without being restrained by timelines and methods.

The other issue that arises from the emissions-related pledges, in particular, is the extent to which it allows companies to rely on offsets. Carbon offsets or credits are instruments that companies can buy to compensate for the carbon emissions they generate.

What often happens with carbon offsets in practice, as documented by journalists and NGOs, is vastly different from what’s agreed on paper. Forests that have never been planted or trees that haven’t been monitored and died, conservation programs that never took place, and many other activities whose results haven’t been shared. Such practices have gradually eroded trust in offsetting practices. Moreover, experts argue offsets can divert companies’ attention from directly reducing carbon emissions in their operations and supply chains.

All this has brought carbon offsetting schemes under intense scrutiny. European lawmakers recently voted to ban carbon neutrality claims solely based on carbon offset schemes without reducing CO2 emissions generated by the company across its operations and supply chain.

Finally, an important issue stems from how climate neutrality, net zero, and other environmental claims are communicated to customers. As mentioned before, EU lawmakers are eyeing greenwashing attempts and consumer protection with their latest regulations. Not only are they banning the use of climate neutrality and other absolute claims without detailed evidence, but they also require more transparency and clarity in communications, such as explaining whether they refer to the entire company, a product, or a portion of a product.

Photo credit: Canva.com

A 3-Step Guide to Spotting Greenwashing for Consumers

How to make sure you are not tricked when you are trying to make a better choice.

Author: Maria-Antoanela Ioniță – Sustainability Communications Specialist

You go shopping. Enter the store, turn left, and head to the aisle with your desired products. You start reviewing the available selection and remember that you were planning to cut your environmental footprint. You give yourself a nudge to make a slightly better choice. Several brands boast the term eco-friendly, others shout green, and others still claim they are nature’s friend. You also see some recycled material percentages on certain labels. How do you choose?

You are excused from not having a straightforward recipe. The information regarding the sustainability of products available to consumers at the shelf is often vague, scarce, and misleading. Brands have the difficult task of balancing transparency and engaging language, scientific terminology and user-friendly explanations, detailed info and limited space. Upcoming regulations attempt to bring more guidance and rules, and thus clarity and transparency.

Yet, we still have plenty of methods available to distinguish genuine claims from greenwashing claims and thus choose the product that best matches our intent. Once you clarify this intent, you can start a quick evaluation of the product with only the information you have available at the shelf: the claims and labels, the ingredients and materials, and the competitors’ offerings.

Start from your intention

First, if you can, it’s good practice to clarify what environmental feature of a product is most important to you. In that specific product category and industry, is the packaging material a big problem? Or is it the way the product is manufactured in the supply chain? Can the product come from unsustainable sources or materials?

Usually, you’d expect manufacturers to have already considered the most important issues when improving the environmental footprint of their products, but that’s not always the case.

Then again, it is also a matter of the issues we mostly care about as consumers. We are not used to thinking in carbon emission equivalents, and some experts don’t even think we should. Certain people may be more concerned with plastic pollution, while others find animal farming unacceptable. And it’s alright to pick our battles.

3 steps to spot greenwashing

Greenwashing is a practice whereby organizations convey an incorrect impression or misleading information about their products and/or activities. It happens when companies try to emphasize a sustainable aspect of their product without giving the whole context or being accurate and transparent. Here is how you can stay away from greenwashed products when shopping.

1. Check the claims and labels

Sure, you’ve just read a catch slogan, and it made you feel better about that potential product. But how do you know whether there is any substance behind the claim? Here are three red flags to consider as you closely examine the product:

  • Does it use vague or ambiguous language? Beware of terms like “natural,” “eco-friendly,” or “green” without certifications and specific explanations. Genuine eco-conscious products should provide detailed information about their sustainable attributes: reducing emissions, offering 100% or predominantly natural ingredients and no toxic ones, replacing previously unrecyclable materials with recyclable ones, reducing packaging, and so on.
  • Does it lack (credible) certifications? See if the product displays any eco-labels and if these sound familiar to you. Authoritative certifications include Organic, Better Cotton Initiative, Cradle to Cradle Certified, Fair Trade, or Forest Stewardship Council (FSC). A certified product is preferred because it has already undergone third-party verifications that ensure (in theory) that the product has met specific environmental standards.
  • Do claims sound unrealistic or exaggerated? If the product promises extraordinary environmental benefits or absolute claims (100% sustainable) without providing any evidence or even contradicting itself elsewhere, put it down. While remarkable results are possible, companies should sustantiate them with proof; otherwise, sustainability is (currently) a journey with intermediary milestones.

2. Check materials and ingredients

Checking the ingredients and materials used in the making of a product and its packaging is a great way to verify claims made in the messaging.

One thing to look for is transparency. Are brands being transparent about their supply chains and manufacturing processes? Do they mention the different supply sources, materials, and production methods involved? The less information is available, the less trustworthy an environmental claim becomes.

If the company discloses a material as eco-friendly, they should accompany the claim with explanations. For instance, if the tag says biodegradable, it should further explain that it can degrade naturally in soil or water, over a certain period. If the product is marketed as “biodegradable”, but then it adds “industrially compostable”, the tag is misleading. You shouldn’t throw away the product with organic foods.

If you come across unfamiliar terms in the ingredient and material lists, it’s better to do a quick online research: after all, you’d better know what you put in your stomach or on your sink and how it can affect you. Greenwashing may involve masking harmful substances behind eco-friendly-sounding names.

3. Check competitors’ products

If you are not convinced, take a closer look at two or three brand offerings. Compare the claims and the way they disclose information. The more information you have available, the more you can understand what is the industry norm, and, thus, how to judge an environmental claim.

Bonus: Check the company’s track record

In time, you should become accustomed to some big brand names’ track records, from news, reports, and independent rankings and assessments. This will be highly useful when you try to determine the credibility and commitment of the company.

The future looks brighter for consumers, with QR codes, blockchain traceability, and other innovations promising a quick overview of a company’s overall value chain impact – directly at the shelf. For now, we must take a few extra steps as we navigate the mined field of sustainability claims.

Photo credit: Canva.com

Parlamentul UE adoptă amendamente la Directiva privind  Corporate Sustainability Due Diligence

Companiile vor fi trase la răspundere pentru încălcările drepturilor omului și a mediului în cadrul lanțurilor lor valorice.

Autor: Maria-Antoanela Ioniță – Sustainability Communications Specialist

La 1 iunie, parlamentarii UE au adoptat o poziție comună cu privire la amendamentele propuse la directiva de due diligence privind sustenabilitatea corporativă (CSDDD). În consecință, companiile vor fi trase la răspundere pentru încălcările drepturilor omului și a mediului în cadrul lanțurilor lor valorice.

În ciuda respingerii din ultimul moment, o majoritate a deputaților europeni au votat susținerea raportului care subliniază poziția Parlamentului European cu privire la noile reguli. Acum, după ce propunerea a fost aprobată, vor începe negocierile cu Consiliul UE și statele membre. Aceste negocieri au loc după ce poziția comună a fost convenită de statele membre în decembrie 2022.

Extinderea due diligence pentru companii

Directiva impune companiilor mari care operează în UE obligații de a efectua due diligence și de a aborda impactul negativ asupra drepturilor omului și a mediului. Acestea includ probleme precum poluarea, pierderea biodiversității, degradarea mediului, exploatarea prin muncă, sclavia și munca copiilor. Entitățile acoperite sunt obligate să elaboreze planuri de tranziție climatică care să se alinieze cu obiectivele Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la 1,5°C peste nivelurile preindustriale.

Regulile propuse extind domeniul de aplicare al obligațiilor de due diligence ale companiilor dincolo de propriile operațiuni pentru a include lanțurile lor valorice, cuprinzând furnizorii și entitățile implicate în vânzări, distribuție sau transport. Companiile trebuie să ia măsuri pentru a atenua orice impact negativ care rezultă din relațiile lanțului valoric, cum ar fi modificarea modelelor de afaceri, oferirea de sprijin entităților mici și mijlocii (IMM-uri) din lanțul valoric sau căutarea de asigurări contractuale de la parteneri.

Modificările extind, de asemenea, categoriile de entități acoperite dincolo de propunerea inițială a Comisiei Europene. Acestea includ companiile din UE cu peste 250 de angajați și un venit anual global de cel puțin 40 de milioane de euro, companiile-mamă cu peste 500 de angajați și un venit anual global de cel puțin 150 de milioane de euro sau companiile din afara UE cu un venit anual net de 150 de milioane de dolari, dintre care cel puțin 40 de milioane de euro generate în UE.

Regulile introduc, de asemenea, cerințe pentru ca directorii să pună în aplicare planuri de tranziție personalizate, aliniind companiile cu Acordul de la Paris. În special, companiile mai mari, cu o medie de peste 1.000 de angajați, sunt de așteptat să aibă politici în vigoare pentru a lega o parte din remunerația variabilă a directorilor de atingerea obiectivelor companiei din planul de tranziție la schimbările climatice.

Conform propunerii, entitățile vizate trebuie să comunice cu părțile interesate cheie, să monitorizeze eficacitatea programelor și politicilor lor de due diligence și să stabilească un mecanism de plângeri pentru părțile interesate în cauză.

Pentru companiile care încalcă cerințele urmează să fie aplicate diverse sancțiuni, cum ar fi public naming and shaming, scoaterea de bunuri de pe piață sau amenzi de cel puțin 5% din veniturile totale pentru companiile din UE. Nerespectarea regulilor poate expune companiile la litigii, iar companiile din afara UE s-ar putea confrunta cu interzicerea achizițiilor publice în UE.

Dacă vor fi adoptate, noile obligații conform modificărilor ar intra în vigoare în trei sau patru ani, în funcție de dimensiunea companiei.

Un vot de tip rollercoaster

Amendamentele au primit 366 de voturi pentru, 225 împotrivă și 38 de abțineri.

Adoptarea a urmat negocierilor intense și opoziției mai multor europarlamentari, în primul rând din partea grupului EPP de centru-dreapta, care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la aspecte cheie ale textului. Deputații europeni au încercat să reducă obligațiile de due diligence în materie de climă, să aducă o mai mare armonizare și să îndepărteze din lege obligațiile directorilor corporativi.

În timp ce majoritatea modificărilor propuse au fost respinse, grupul a reușit să elimine din proiectul de lege responsabilitățile directorilor în stabilirea și supravegherea obligațiilor de due diligence. Adoptarea acestui amendament a fost considerată nefericită de mulți deputați europeni și susținători CSDDD, deoarece ei consideră că directorii corporativi si consiliile ar trebui să joace un rol crucial în asigurarea respectării legii.

Negocieri viitoare

In negocieri, se anticipează o ciocnire cu statele membre care se opun ferm remunerării directorilor de obligațiile de due diligence în poziția lor de negociere. Negocierile tripartite viitoare vor aborda probabil această problemă, împreună cu alte puncte critice.

Se așteaptă ca sistemul financiar să fie un punct important de controversă, întrucât Parlamentul a votat în favoarea verificărilor obligatorii de due diligence pentru serviciile și instituțiile financiare, în timp ce statele membre preferă să le lase ca opționale.

Negocierile se vor concentra, de asemenea, pe domeniul de aplicare al directivei și pe măsura în care noile reguli acoperă lanțul valoric. Statele membre au adoptat o definiție restrânsă a „lanțului de activități”, în timp ce Parlamentul a susținut aplicarea regulilor de due diligence nu numai lanțului de aprovizionare, ci și vânzării, distribuției, transportului, depozitării și gestionării deșeurilor de produse și servicii.

În comparație cu poziția statelor membre, Parlamentul a votat pentru aplicarea legii unui număr mai mare de companii, începând cu cele care angajează peste 250 de persoane și generează o cifră de afaceri de peste 40 de milioane de euro în Europa și 150 de milioane de euro la nivel mondial.

Negocierile au început sub președinția suedeză a Consiliului UE și vor continua sub președinția spaniolă. Obiectivul este adoptarea oficială a legii înainte de următoarele alegeri europene, programate pentru anul viitor.

Surse: https://www.euractiv.com/section/economy-jobs/news/eu-parliament-agrees-common-position-on-corporate-due-diligence-law/

Photo credit: Canva.com

Inside EU’s Proposal to Further Regulate ESG Ratings

New regulations for ESG rating providers could cause significant restructuring in the industry.

Author: Maria-Antoanela Ioniță – Sustainability Communications Specialist

In the last few years, environmental, social, and governance (ESG) rating providers have multiplied in an attempt to signal sustainability efforts and results to company stakeholders. Yet critics argue that most methodologies are often too opaque and complex. In addition, they tend to favour companies that disclose more information rather than those that manage ESG risks best. These drawbacks limit the potential positive of ESG ratings to incentivise more sustainable investment.

To tackle these concerns and aid investors looking for more useful and reliable information while also tackling greenwashing, EU authorities have introduced new regulations for ESG rating providers as part of a sustainable finance package.

These regulations have the potential to cause significant restructuring within the industry. Major players in the market, such as S&P Global, Moody’s, MSCI, and Morningstar’s Sustainalytics offer ESG ratings that influence trillions of dollars in investment decisions.

Under the proposed legislation, ESG rating providers would be prohibited from offering consulting services to investors, selling credit ratings, developing benchmarks, and engaging in other activities that could result in conflicts of interest. Agencies will thus have to separate these various business functions.

ESG rating providers will also be required to obtain authorization and be supervised by the European Securities and Markets Authority (ESMA).

Failure to comply with the new rules could lead to fines of up to 10% of their annual net turnover.

The package of measures aimed to boost sustainable finance also contains a new set of EU Taxonomy criteria for economic activities that make a substantial contribution to one or more of the non-climate environmental objectives. These objectives include the sustainable use and protection of water and marine resources, the transition to a circular economy, pollution prevention and control, and the protection and restoration of biodiversity and ecosystems.

To support companies and the financial sector in the implementation of the EU Taxonomy and sustainable finance framework, the European Commission is also publishing the EU Taxonomy User Guide, a guidance document on the Taxonomy for non-experts.

You can find out more details in this Press Release: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_23_3192

Photo credit: Canva.com

Ce Include Directiva Green Claims a Uniunii Europene și Cum Luptă Împotriva Greenwashing-ului

UE a dezvăluit recent o directivă ambițioasă privind declarațiile ecologice pentru a proteja consumatorii

Autor: Maria-Antoanela Ioniță – Sustainability Communications Specialist

Pentru a aborda preocupările în creștere privind greenwashing-ul și pentru a proteja consumatorii, precum și agenda de tranziție ecologică, Comisia Europeană a propus recent o Directivă privind declarațiile ecologice.

Aceasta s-ar aplica majorității organizațiilor din UE care fac în mod voluntar declarații de mediu, cu excepția microîntreprinderilor (sub zece angajați și cu o cifră de afaceri mai mică de 2 milioane de euro) și a companiilor de servicii financiare, care au reguli separate.

Pentru a îndeplini noile reguli descrise mai jos, companiile vor avea probabil nevoie de o strategie solidă de comunicare în materie de sustenabilitate și de gestionare a datelor. Acest lucru poate necesita resurse suplimentare, noi capabilități și tehnologii, precum și modificări ale modelului de operare și ale structurii echipei. Cu toate acestea, companiile vor beneficia probabil de pe urma unor comunicări mai robuste privind sustenabilitatea, prin prevenirea riscurilor de reputație și litigiilor, și creșterea încrederii și loialității clienților.

Greenwashing-ul este o modalitate rapidă de a eroda încrederea

În întreaga lume, mai mult de jumătate (60%) dintre cetățeni spun că nu au încredere în comunicarea climatică, conform Barometrului Edelman Trust 2022. Cantitatea tot mai mare de greenwashing semnalată de autoritățile de reglementare, activiști și consumatori ar putea fi o cauză importantă. UE a identificat că 53% dintre afirmațiile ecologice „oferă informații vagi, înșelătoare sau nefondate” și că 50% dintre etichetele verzi „oferă o verificare slabă sau inexistentă”.

Greenwashing se referă la comunicările care prezintă în mod fals produsele, serviciile și proiectele unei companii ca fiind prietenoase cu mediul pentru a obține beneficii din această poziționare pe piață. Poate îmbrăca diferite forme, în funcție de mijloacele de comunicare.

Pe lângă măsurile anterioare în temeiul Directivei privind practicile comerciale neloiale, noua propunere adaugă patru noi practici asociate cu greenwashing:

  • Utilizarea unei etichete de sustenabilitate care nu se bazează pe o schemă de certificare sau nu este stabilită de autoritățile publice;
  • Folosirea unui termen generic fără a demonstra o performanță de mediu excelentă recunoscută, relevantă pentru afirmație;
  • Extinderea comunicării la întregul produs dacă se referă doar la un anumit aspect al produsului;
  • Prezentarea cerințelor impuse de lege ca trăsătură distinctivă a ofertei organizației.

Greenwashing este o tactică de tip “pierde-pierde-pierde”. Confundând și erodând încrederea consumatorilor, precum și confruntându-se cu viitoarele taxe de reglementare, greenwashing poate dăuna organizațiilor. În plus, diminuează eforturile consumatorilor de a lua decizii mai responsabile față de mediu. În cele din urmă, sabotează încercările investitorilor de a sprijini, finanța și participa la succesul pe termen lung al companiilor mai durabile.

Ca o notă, reversul se aplică. Atunci când nu comunică deloc eforturile de sustenabilitate din cauza fricii de repercusiuni, organizațiile riscă să contribuie la greenhushing – adică să reducă informațiile disponibile pentru consumatori și investitori pentru a identifica produsele și companiile sustenabile.

Companiile ar trebui să comunice în continuare eforturile de sustenabilitate, indiferent de punctul lor în călătorie – dar trebuie să urmeze câțiva pași:

  • Să își cunoască bine publicul;
  • Să facă un test de presiune cu terțe părți pentru a se asigura că atât povestea, cât și elementele tehnice sunt semnificative;
  • Să se asigure că afirmațiile sunt transparente, bazate pe știință și verificabile.

Cum își propune Directiva Green Claims să transforme comunicările corporative privind sustenabilitatea

Noua lege privind afirmațiile ecologice ia măsuri pentru a aborda problema greenwashing-ului, a proteja consumatorii și a contribui la crearea unor condiții de concurență echitabile pentru produsele și serviciile de mediu.

Directiva propusă se concentrează pe problemele centrale identificate de Comisie în ceea ce privește comunicările de mediu: afirmații înșelătoare, nefondate sau nesusținute, etichete neverificate și lipsa de transparență. Această propunere completează și operaționalizează în continuare Directiva privind împuternicirea consumatorilor în tranziția ecologică, despre care am discutat într-un articol anterior.

Un obiectiv cheie este acela de a asigura că afirmațiile de mediu despre companie și produsele sale, care sunt voluntare și nu sunt acoperite în prezent de alte norme UE, sunt fiabile, comparabile și verificabile.

Afirmații precum „ambalajele realizate din plastic reciclat în proporție de 70%” sau „au redus amprenta de mediu a companiei cu 20% din 2015” nu sunt greșite, dar, conform propunerii, ele trebuie să fie fundamentate, adică însoțite de dovezi științifice susținătoare.

În acest scop, compania trebuie să facă o evaluare completă a comunicării, care include următoarele:

  • Asigurați-vă că afirmația se bazează pe dovezi științifice recunoscute;
  • Demonstrați importanța și amploarea impacturilor, aspectelor și performanței din perspectiva ciclului de viață;
  • Asigurați-vă că afirmația nu este echivalentă cu cerințele impuse de lege;
  • Furnizați informații cu privire la performanțele semnificativ mai bune din punct de vedere al mediului față de ceea ce este o practică obișnuită;
  • Asigurați-vă că nu există compromisuri ascunse care să aibă ca rezultat un impact negativ asupra mediului în altă parte;
  • Solicitați raportarea compensațiilor de gaze cu efect de seră în mod transparent.

În acest fel, autoritățile de reglementare speră să împiedice utilizarea afirmațiilor generice precum „ecologic”, „neutru climatic”, „verde” sau „net zero”, fără nicio dovadă.

Directiva specifică, de asemenea, noi reguli pentru etichetele de sustenabilitate, interzicând autocertificarea și oferind garanții suplimentare pentru îmbunătățirea calității sistemelor de etichetare ecologică. Ca atare, schemele de etichetare trebuie să respecte următoarele:

  • Transparența și accesibilitatea informațiilor privind proprietatea, organismul decizional și obiectivele;
  • Criterii elaborate de experți și revizuite de părțile interesate;
  • Un mecanism de soluționare a plângerilor;
  • Proceduri de abordare a neconformității și posibilitatea de retragere sau suspendare a etichetării în caz de neconformitate persistentă și flagrantă.

Puteți citi noua Directivă privind comunicările ecologice în întregime aici.