Ediția aniversară a X-a a Best Practices in Corporate Sustainability a adus în prim-plan companiile care ridică standardele de sustenabilitate în România

Ediția aniversară a X-a a Best Practices in Corporate Sustainability a adus în prim-plan companiile care ridică standardele de sustenabilitate în România

Evenimentul a marcat zece ani de Best Practices in Corporate Sustainability și a evidențiat rolul Romania CST Index ca unul dintre puținele instrumente complexe de evaluare a sustenabilității corporative dezvoltate în Europa Centrală și de Est.

București, 19 iunie 2026 – Ediția aniversară a X-a a evenimentului Best Practices in Corporate Sustainability a avut loc pe 17 iunie 2026, la POINT Hub din București și a reunit lideri din companii, instituții publice, organizații neguvernamentale și profesioniști din domeniul sustenabilității pentru o discuție despre progresul ultimului deceniu, provocările actuale și direcțiile strategice care vor defini următoarea etapă a sustenabilității corporative în România.

Evenimentul a fost organizat în contextul celei mai recente ediții a Romania Corporate Sustainability & Transparency Index – CST Index®, unul dintre puținele instrumente complexe de evaluare ESG și de sustenabilitate corporativă dezvoltate în Europa Centrală și de Est. Ajuns la ediția aniversară de 10 ani, CST Index oferă o analiză detaliată a nivelului de transparență și performanță în sustenabilitate al companiilor din România, pe baza informațiilor publice și a raportărilor de sustenabilitate.

Metodologia Romania CST Index 2025 include 11 categorii, 99 de indicatori și 243 de data points, acoperind teme precum guvernanța sustenabilității, schimbările climatice și energia, guvernanța de mediu, drepturile omului și politicile anticorupție, responsabilitatea față de angajați, lanțul valoric, investițiile în comunități și aspectele materiale specifice industriei. Metodologia CST Index integrează elemente relevante din principalele cadre europene și internaționale utilizate în raportarea și evaluarea sustenabilității, inclusiv CSRD, ESRS, GRI Universal Standards 2021 și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU.

„După zece ani de analiză a pieței, Romania CST Index arată nu doar cine raportează, ci și cât de matur este procesul de integrare a sustenabilității în managementul organizațiilor. Într-un context în care raportarea devine tot mai tehnică, este important să nu pierdem din vedere esența: sustenabilitatea nu este un document, ci un proces prin care o companie își înțelege impactul, riscurile, oportunitățile și responsabilitatea față de ecosistemul în care funcționează”, a declarat Alina Liciu Moldoveanu, fondatoarea Romania CST Index.

Discuțiile din cadrul evenimentului au evidențiat faptul că sustenabilitatea nu mai poate fi tratată ca o funcție separată sau ca un cost marginal, ci trebuie integrată în procesele de decizie, strategie și management al riscurilor.

Livia Toancă, Circularia, a vorbit despre nevoia ca sustenabilitatea să fie integrată în „intelligence layer-ul” organizațiilor, pentru a deveni o sursă reală de avantaj competitiv. Valer Hancaș, Kaufland România, a atras atenția asupra riscului ca, într-un context economic marcat de costuri și presiune inflaționistă, sustenabilitatea să fie percepută ca un cost gestionabil, nu ca o investiție strategică pe termen lung.

Din perspectiva administrației publice, László Borbély, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, a subliniat faptul că România este singura țară din Uniunea Europeană care a introdus profesia de expert în dezvoltare durabilă pentru administrația publică, cu 2.300 de experți activi, dintre care 1.600 la nivel local.

În cadrul discuțiilor dedicate practicilor concrete de sustenabilitate, Cristian Moldovan, Coca-Cola HBC România, a prezentat angajamentele companiei privind atingerea țintei de net zero până în 2040 și returnarea integrală a apei utilizate în operațiuni, în circuitul natural.

Anca Marinescu, RetuRO SGR, a evidențiat faptul că 100% dintre ambalajele colectate prin Sistemul de Garanție-Returnare ajung la reciclatori, cu obiectivul ca fiecare ambalaj colectat să poată deveni, la rândul său, un nou ambalaj.

Panelul de închidere a evidențiat rolul raportării ca proces prin care o organizație identifică zone de îmbunătățire, conectează echipe și transformă concluziile în priorități concrete. Mirela Nemțanu, HOSPICE Casa Speranței, a vorbit despre sustenabilitate ca formă de grijă față de ecosistemul în care funcționează o organizație, menționând reducerea amprentei de carbon cu 30% și dezvoltarea unui spital proiectat de la zero ca o clădire cu consum net zero de energie. Cristian Moldovan a arătat că unele dintre cele mai bune decizii de sustenabilitate nu au fost cele mai ușoare în momentul adoptării, dar au contribuit la crearea unei reziliențe reale în fața schimbărilor economice. Ana Cocîrlea, Raiffeisen Bank, a subliniat că valoarea unui raport de sustenabilitate nu stă doar în documentul final, ci în cele 8-9 luni de proces prin care organizația identifică gap-uri, conectează echipe și își clarifică direcțiile de acțiune. Emil Boncea, Autonom, a adus perspectiva unui profesionist la început de carieră, evidențiind creșterea de zece ori a procentului de mașini electrice din flota Autonom în patru ani și angajamentul companiei de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030.

În cadrul evenimentului au fost recunoscute organizațiile care contribuie la ridicarea standardelor de sustenabilitate prin rezultatele obținute în Romania CST Index 2025 și prin proiectele distinse în cadrul CST Index Best Practice Awards.

La ediția 2025 a Romania CST Index, cele mai mari scoruri au fost obținute de Coca-Cola HBC România și Kaufland România, ambele cu 97 de puncte și recunoaștere Leader / Gold Recognition. Autonom Services și Raiffeisen Bank au obținut 95 de puncte, fiind clasate pe poziția „2nd Highest Scoring” și primind recunoaștere Gold, iar Banca Transilvania, Distribuție Energie Oltenia și Antibiotice au obținut 93 de puncte, cu poziția „3rd Highest Scoring” și recunoaștere Gold.

Evenimentul a confirmat că, deși nivelul de transparență corporativă în sustenabilitate rămâne încă redus la nivelul pieței, există companii care investesc constant în raportare, guvernanță, decarbonizare, economie circulară, responsabilitate socială și integrarea sustenabilității în deciziile de business.

Ediția aniversară a X-a a Best Practices in Corporate Sustainability a fost organizată cu sprijinul partenerilor Coca-Cola HBC România, GreenPoint Management, RetuRO SGR și Stratos.

Despre Best Practices in Corporate Sustainability

Best Practices in Corporate Sustainability este un eveniment anual care aduce împreună companii, lideri și profesioniști care contribuie la dezvoltarea sustenabilității corporative în România. Evenimentul este dedicat bunelor practici, recunoașterii inițiativelor relevante, schimbului de experiență și dialogului între organizații care investesc în transparență, impact și progres pe termen lung.

Construit pe experiența Romania CST Index și pe 10 ani de analiză a pieței, evenimentul oferă o perspectivă amplă asupra modului în care companiile comunică, măsoară și integrează sustenabilitatea în strategie, raportare și proiecte concrete.

Despre Romania CST Index

Romania Corporate Sustainability & Transparency Index – CST Index® este un instrument complex de evaluare a transparenței și performanței companiilor din România în domeniul sustenabilității corporative. Lansat inițial sub denumirea Romania CSR Index, instrumentul urmărește evoluția practicilor de sustenabilitate și raportare ale companiilor, pe baza unei metodologii actualizate periodic, care integrează elemente relevante din standarde și cadre de referință europene și internaționale.

Pentru mai multe informații:
office@sustainabilityindex.ro
www.sustainabilityindex.ro

Mihaela Voinea, Sustainable Development Leader, Leroy Merlin România: De la măsuri punctuale la strategie integrată

Cum construim un „acasă mai bun” pentru oameni și planetă

Într-un context în care sustenabilitatea devine o responsabilitate asumată pe termen lung, Leroy Merlin și-a regândit viziunea și și-a extins impactul pozitiv dincolo de client, către comunitate și mediu.

De la investiții în reducerea emisiilor operaționale, la transformarea portofoliului de produse și implicarea furnizorilor în tranziția verde, interviul de mai jos cu Mihaela Voinea conturează pașii concreți și ambițiile care ghidează această transformare.

1. Cum a evoluat viziunea companiei?

În ultimii ani, viziunea noastră s-a consolidat în jurul ideii de a construi un „acasă mai bun” nu doar pentru clienți, ci pentru comunități, în sensul larg al cuvântului, și pentru planetă. De la o abordare punctuală a responsabilității sociale, am trecut la o strategie clară, integrată și multisectorială. Am început să ne definim impactul nu doar prin indicatori financiari, ci și prin amprenta de carbon, sustenabilitatea produselor și contribuția socială.

2. Ce măsuri concrete ați implementat până acum pentru reducerea emisiilor din Scop 1 și 2?

Pentru a reduce emisiile directe și indirecte din operațiunile noastre (Scop 1 și 2), am implementat măsuri tehnice, dar și acțiuni orientate către schimbarea comportamentelor legate de utilizarea tehnologiei, precum:

• Utilizarea energiei regenerabile: în 2024, 79,8% din energia electrică folosită în rețea a fost din surse regenerabile, iar 100% din magazinele în proprietate sunt dotate cu panouri fotovoltaice;

• Iluminat LED 100% în magazine, ceea ce a redus semnificativ consumul de energie;

• Conversia unor locații la pompe de căldură și optimizarea sistemelor HVAC;

• Pe perioada nopții, totemurile rămân neiluminate, iar în parcări iluminatul este adaptat astfel încât să asigure condițiile de siguranță, fără alt consum energetic inutil;

• Sistemele de iluminat expuse în Raionul de Iluminat sunt prevăzute cu senzori de prezență pentru a nu rămâne aprinse dacă nu este activitate;

• Limitarea automată a temperaturilor sistemelor de încălzire/răcire la valori optime (între 19-23 grade) pentru a reduce consumul de energie și a menține un climat sănătos;

• Desfășurarea de campanii de comunicare și animare privind utilizarea responsabilă a resurselor (energie electrică, gaz, apă, lemn).

Rezultatul: o scădere a emisiilor Scop 1 și 2 cu 2,46% în 2024, comparativ cu 2023, în ciuda extinderii activităților comerciale și a creșterii parcului de clădiri.

3. Cum a evoluat oferta voastră de produse în ultimii ani din perspectiva sustenabilității?

Am crescut semnificativ ponderea produselor care contribuie activ la reducerea impactului asupra mediului și creșterea eficienței energetice în locuințele clienților:

•  În 2024, 99% din produsele din lemn erau certificate FSC sau PEFC (față de 92% în 2023);

• Am extins oferta de produse pentru economisirea apei;

• Am introdus garanții extinse (până la 25 de ani) pentru produsele marcă proprie, încurajând un consum mai responsabil;

• Am eliminat din gamă becurile cu halogen și incandescente, în favoarea LED-urilor;

• Am scos de la vânzare cimentul CEM I gri și am adus alternative cu o amprentă de carbon mai scăzută (CEM II și CEM III).

4.  Ce criterii folosiți pentru a evalua dacă un produs este „sustenabil”?

Evaluam sustenabilitatea produselor printr-o serie de criterii care urmăresc întregul ciclu de viață al acestora. Astfel, putem identifica impactul pe care produsele îl au în fiecare etapă a ciclului de viață. Prin această abordare, putem lua decizii informate și să facem alegeri mai responsabile.

Pentru materia primă a produselor:

Căutăm alternative care să reducă „stresul” asupra resurselor naturale, precum: materii prime reciclate (până la o proporție de 100%), materii prime bio-sursate și regenerabile sau alte materiale cu emisii mai reduse.

De asemenea, acordăm o atenție deosebită atât originii, cât și impactului asupra sănătății umane al materiilor prime, optând pentru produse cu certificări internaționale precum FSC, PEFC, EU Ecolabel, OEKO-TEX etc.

La fabricarea produselor:

Colaborăm doar cu producători și furnizori care respectă valorile noastre referitoare la etica muncii și reducerea impactului activităților proprii.

Ne poziționăm ca parteneri pentru producători care urmăresc diminuarea amprentei de mediu – fie că folosesc energie regenerabilă, își optimizează procesele de producție sau dezvoltă produse cu impact redus. În plus, susținem inițiativele de producție locală, nu doar ca formă de sprijin pentru economia românească, ci și ca mijloc de reducere a distanțelor de transport și, implicit, a impactului asupra mediului.

În utilizarea produselor:

Urmărim și îmbunătățim constant performanța energetică a produselor (și, implicit, reducerea consumului de energie și a costurilor asociate), precum și înlocuirea combustibililor cu impact ridicat (cărbune, motorină).

Suntem preocupați de prelungirea duratei de utilizare a produselor noastre, fie prin oferirea de garanții extinse (unele produse marcă proprie au garanție de până la 25 de ani), fie prin posibilitatea de reparație, datorită designului lor.

Nu în ultimul rând, la finalul ciclului de viață, vizăm soluții care permit reutilizarea sau reciclarea facilă a produselor – precum campania noastră de reutilizare a brazilor de Crăciun.

5. Ce produse sau soluții oferiți clienților pentru a-i sprijini în reducerea consumului propriu de energie?

Oferim clienților o gamă largă de soluții care sprijină reducerea consumului de energie, atât prin produse eficiente energetic, cât și prin servicii necesare renovării energetice a locuinței.

1. Încă de anul trecut, oferim în magazinele noastre și online sisteme de panouri fotovoltaice și avem capacitatea de a livra proiecte complete clienților noștri la nivel național – nu doar produsele, ci și instalarea și întocmirea dosarului de prosumator;

2. Pe site-ul nostru avem o pagină dedicată Economiei de Energie care cuprinde atât materiale pedagogice, articole de inspirație, cât și trimitere către toate produsele și soluțiile pe care le oferim pentru eficiență energetică:

a. Soluții pentru izolare eficientă: Izolații termice de calitate și materiale de construcții cu performanță ridicată la izolare și tâmplărie exterioară performantă: ferestre cu geam triplu și uși de intrare cu coeficient termic ridicat – toate contribuie la reducerea pierderilor de căldură;

b. Sisteme moderne de încălzire – precum pompă de căldură, centralele în condensare și încălzirea în pardoseală – aduc economii între 30% și 60% la factura de energie și oferă un confort termic superior;

c. Climatizare eficientă – Aparate de aer condiționat cu clasă energetică A++ sau A+++, dotate cu funcții de reglare automată și eficiență ridicată, cu un consum optimizat de energie;

d. Termostate inteligente – pentru un control eficient al temperaturii și al consumului;

e. Iluminat LED – soluții durabile, cu consum redus, pentru locuințe eficiente; f. Electrocasnice cu clasă energetică superioară.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Sustainability Index Magazine no. 3. You can flip through it here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Roxana Chirițoiu – The Voice of a Generation Shaping the Future

Roxana Chirițoiu works at the European Parliament on the team of one of its Vice-Presidents, where she contributes to shaping European policies on social rights, public health, education, and future skills. She serves on the board of Rethink Romania, supporting the development of long-term strategies for the country’s future, and represents Romania as a Youth Delegate to the Council of Europe, advocating for sustainability, intergenerational equity, and youth civic engagement.

Previously, as Head of Climate Programs at one of the region’s leading social innovation NGOs, she developed educational and civic initiatives for businesses and communities, including the largest climate summit in Central and Eastern Europe. In 2025, she was selected among 50 global young leaders invited to the World Economic Forum in Davos. She also hosts a podcast spotlighting the voices and life stories of seniors who have lived with purpose.

1. This year you represented Romania at the World Economic Forum in Davos – a context in which the voices of young Romanians remain underrepresented on the global stage. What concrete steps do you believe are needed for the contributions of young people to be genuinely integrated into global strategic decision-making processes?

Things don’t happen on their own; intentionality is required. There must be dedicated programs for young delegates, like those at Davos or the Council of Europe, where I have the honor of being Romania’s youth delegate. That’s actually the first step: not leaving young people’s presence to chance, but encouraging it in a structured and consistent way. Nevertheless, mere presence isn’t enough without active participation – and that begins with giving young people confidence. At Davos, we had preparatory sessions to help us understand that we belong there, and that our very presence brings legitimacy to those conversations.

As young people, we sometimes underestimate ourselves because we don’t yet have the same experience as the people we’re sitting at the table with. That’s why it’s essential for someone in a position of power to shake our hand and say “Your place is right here”.

Still, even active participation is not enough if there are no clear mechanisms through which young voices are truly integrated into decisions. We need to build those mechanisms and closely monitor their implementation – we, the youth, must do that ourselves. We must hold politicians accountable when they stop at statements and support, through voting and civic engagement, those who make real space for us in decision-making processes.

2. At the same time, how should current global governance mechanisms be rethought to build genuine bridges between generations around essential topics such as climate change, democracy and civic participation, and fighting social inequalities?

Bridges are built, first and foremost, through listening. Prejudices often arise in communication gaps – in those spaces where we fail to talk to each other. And the big issues – climate change, democracy, civic participation, social inequalities – concern us all, but will have long-term effects especially on younger generations.

I also find it important to recognize the rights of future generations to be represented. At the European level, this is an emerging topic: several countries have already introduced legal provisions to protect the interests of future generations. It’s a powerful signal that we can and must think about decisions not just for today, but also for tomorrow.

3. In the context of the transition to a sustainable economy, companies stand at the crossroads of innovation, competitiveness, and environmental responsibility. From your perspective, what role should the business environment assume to remain relevant and competitive while actively contributing to solving the climate crisis and protecting the planet?

It is indeed a crossroads. But the beautiful thing is that we don’t have to choose one direction at the expense of another. Often, the solution to one challenge also addresses the others. A good example is what we call the “energy trilemma”: the challenge of ensuring clean, affordable, and secure energy all at once. Investments in green energy have the potential to meet all three goals simultaneously. And that’s just one example. We’re already seeing circular business models – such as in the refurbished electronics sector – that not only reduce environmental pressure but also innovate, attract consumers, and become profitable. More often than not, what is good for the planet is also good for people and for business.

4. What innovative approaches and concrete actions would you recommend to young people to help them realize that each of them is an agent of change in shaping the future of society and the planet?

I would encourage young people to look for role models – people in whom they recognize themselves and who show them that it’s possible. Sometimes the idea of becoming an entrepreneur, a politician, or an organizational leader may feel very distant, even impossible. But when you see someone your age, or just a few years older, who succeeded – maybe even from the same town or village as you – suddenly everything becomes more accessible, more real.

I’d encourage them to find these people and reach out to them.

Often, they’re open to helping because they, too, were once supported by someone who believed in them.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Sustainability Index Magazine no. 3. You can flip through it here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

ZBOR: a space for young people in Romania to explore their dreams

Interview with Nicoleta Deliu Pașol, Head of Communication and CSR at BCR

Launched by BCR as a bold educational transformation initiative, ZBOR is more than just a project – it is a network of hubs designed to meet the real needs of young people in Romania.

In a context where safe spaces for learning and exploration are almost entirely lacking, ZBOR provides an environment where curiosity, free expression, and authentic dialogue are encouraged.

With 7 operational hubs currently and a unified curriculum that covers financial education, entrepreneurship, sustainability, digital literacy, and personal development, ZBOR aims to become a scalable intervention model that supports a generation asking to be heard, understood, and empowered. In this interview with Nicoleta Deliu Pașol, Head of Communication and CSR at BCR, we explore how the project came to life, the challenges it faced, and BCR’s vision for the coming years.

1.  How was the educational content of the ZBOR project designed, and what real needs of young people does it address?

Even before launching ZBOR, we had spent many years working with young people at BCR through national initiatives like the Money School. From the beginning, we built a relationship based on mutual learning. We introduced them to the world of financial education, and they taught us about their generation. Today’s youth are ambitious, adaptable, and eager for change, but they often lack spaces designed for them – places where they can explore, dream, and make mistakes in a safe and inclusive environment. That real need was our starting point when developing the educational content for ZBOR. We took time to listen to young people and truly understand them. We realized they need to be heard in order to gain confidence in themselves and their aspirations.

With the way we develop ZBOR’s curriculum, our goal is to democratize access to education by offering the same quality of content to all young people across Romania – from small towns to the heart of Bucharest. In addition to local, contextualized activities adapted to each hub, it is equally important to have a shared curriculum used across all cities where a ZBOR hub exists.

We co-create the educational content with experts from various fields who design courses in a language young people relate to. The current curriculum covers five main areas: financial education, entrepreneurship, sustainability, digital education, and personal development.

2 .  What have been the biggest challenges in launching the seven hubs?

One of the biggest challenges? Making the space feel… natural. A place between school and home where young people genuinely feel like they belong. In a context where such spaces are almost entirely absent from our urban culture, we started from scratch – building not just physical places but also relationships of trust and communities of young people around the project.

One important lesson was related to the consumption behaviour of the new generation. Gen Z spends most of its time in digital environments and finds a sense of community there. That’s why one challenge was showing them that a physical space, if co-created with them, can also become relevant, safe, and authentic.

We adjusted along the way: the space is open even outside of planned activities, we encouraged informal gatherings, spontaneous participation, and co-creation of programs. ZBOR is a living process, where we learn together with young people and constantly adapt – with empathy, patience, and a strong belief that trust is built over time, through real presence and open dialogue.

3. What role does BCR aim to play in the development of young people in Romania?

ZBOR is a space for exploration, for real questions, personal rhythm, and confidence in each young person’s potential. Through ZBOR, we bring young people closer to useful resources, safe communities, and mentors who offer patience, not pressure. We create contexts in which honest conversations about money, the future, and life choices become a natural part of their journey.

Trust is built over time, with small steps and continuous support – exactly what ZBOR brings into the community.

4.  What have you learned from the first months of operation, and what would you change?

So far, something we already sensed from previous projects has been confirmed – young people in Romania are curious, creative, and bold. They need trust and support to truly spread their wings. They want to be heard, and they want their ideas to matter – things they can find at ZBOR. We’d love to expand our educational activities even further, to respond better to the needs they express – whether directly or through their actions.

We continue to learn alongside them. Every day. But one thing is clear: when they’re offered space, support, and resources, they know exactly what they want. That’s why we are here not just to support them, but to work with them – with respect, curiosity, and mutual trust.

5.  How do you envision the expansion of the project over the next 2-3 years?

Expanding the project over the next 2-3 years means more than just opening new hubs. ZBOR comes with a cultural shift: recognizing the role that young people can play in social, economic, and civic life. In the years ahead, we hope ZBOR will become a scalable model of intervention for younger generations – with measurable impact in education, employability, and civic engagement. And we’re building that path together, step by step, with trust and perseverance.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Sustainability Index Magazine no. 3. You can flip through it here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Roxana Chirițoiu, Policy Advisor Parlamentul European – Vocea unei generații care construiește viitorul

Roxana Chirițoiu lucrează în Parlamentul European, în echipa unuia dintre vicepreședinții instituției, contribuind la politici europene în domeniul drepturilor sociale, sănătății publice, educației și competențelor viitorului. Este membră în boardul Rethink Romania, unde sprijină dezvoltarea de strategii pe termen lung pentru viitorul țării, și reprezintă România ca Delegată de Tineret la Consiliul Europei, promovând teme precum sustenabilitatea, echitatea între generații și participarea civică a tinerilor.

Anterior, în calitate de Head of Climate Programs în cadrul unuia dintre cele mai influente ONG-uri de inovație socială din regiune, a dezvoltat inițiative educaționale și civice pentru business-uri și comunități, inclusiv cel mai mare summit de climă din Europa Centrală și de Est. În 2025, a fost selectată printre cei 50 de tineri lideri globali invitați la Forumul Economic Mondial de la Davos. Este frecvent speaker pe teme precum dialogul între generații, sustenabilitate și educație, iar prin podcastul său aduce în prim-plan vocile seniorilor și poveștile lor de viață trăită cu sens.

1.  Anul acesta ai reprezentat România la Forumul Economic Mondial de la Davos — un context în care vocea tinerilor români rămâne încă insuficient reprezentată în marile forumuri globale. Care consideri că ar fi pașii concreți prin care contribuția tinerilor ar putea fi integrată cu adevărat în procesele de luare a deciziilor strategice la nivel global?

Lucrurile nu se întâmplă de la sine; e nevoie de intenționalitate. Trebuie să existe programe dedicate tinerilor delegați, ca la Davos sau la Consiliul Europei, unde am onoarea de a fi delegata de tineret a României. Acesta este, de fapt, primul pas: să nu lăsăm prezența tinerilor la voia întâmplării, ci să o stimulăm în mod structurat și consecvent. Dar simpla prezență nu e suficientă, fără participare activă, iar ea începe prin a le oferi tinerilor încredere.

La Davos, am avut sesiuni de pregătire menite să ne ajute să înțelegem că locul nostru este acolo și că însăși prezența noastră oferă legitimitate acelor conversații. Ca tineri, uneori ne subestimăm, pentru că nu avem încă aceeași experiență ca oamenii cu care ne așezăm la masă. De aceea, e esențial ca cineva aflat într-o poziție de putere să ne strângă mâna și să ne spună: „Locul tău e chiar aici”.

Și totuși, nici participarea activă nu este suficientă dacă nu există mecanisme clare prin care vocile tinerilor să fie cu adevărat integrate în decizii. E nevoie să construim aceste mecanisme și să le urmărim atent aplicarea, chiar noi, tinerii. Să cerem responsabilitate de la politicienii care se opresc doar la declarații și să-i sprijinim, prin vot și implicare civică, pe cei care fac loc real pentru noi în procesele decizionale.

2. În același timp, cum ar trebui regândite actualele mecanisme de guvernanță globală pentru a construi punți autentice între generații, în jurul unor teme esențiale precum schimbările climatice, democrația și participarea civică, și combaterea inegalităților sociale?

Punțile se construiesc, în primul rând, prin ascultare. Prejudecățile apar adesea în golurile de comunicare, în acele spații în care nu reușim să vorbim unii cu ceilalți. Iar temele mari, schimbările climatice, democrația, participarea civică, inegalitățile sociale, sunt subiecte care ne privesc pe toți, dar care vor avea un impact de durată mai ales asupra generațiilor tinere. De asemenea, mi se pare important să recunoaștem și dreptul generațiilor viitoare de a fi reprezentate. La nivel european, acesta este un subiect emergent: mai multe state au introdus în lege prevederi care protejează interesele generațiilor ce vor urma. Este un semnal puternic că putem și că trebuie să gândim deciziile nu doar pentru azi, ci și pentru mâine.

3. În contextul tranziției către o economie sustenabilă, companiile se află la intersecția dintre inovație, competitivitate și responsabilitate față de mediu. Din perspectiva ta, ce rol ar trebui să își asume mediul de afaceri pentru a rămâne relevant și competitiv, contribuind activ la soluționarea crizei climatice și la protejarea planetei?

Este, într-adevăr, o intersecție. Dar partea frumoasă este că nu trebuie să alegem o direcție în detrimentul alteia. De multe ori, soluția la o provocare răspunde și la celelalte. Un exemplu este ceea ce numim energy trilemma: provocarea de a asigura energie curată, accesibilă și sigură în același timp. Investițiile în energie verde au potențialul de a răspunde acestor trei obiective simultan. Și acesta e doar un exemplu. Vedem deja modele de afaceri circulare, cum ar fi cele din zona electronicelor recondiționate, care nu doar că reduc presiunea asupra mediului, dar și inovează, sunt atractive pentru consumatori și devin profitabile. De cele mai multe ori, ce este bine pentru planetă este bine și pentru oameni, și pentru business.

4. Ce abordări inovatoare și acțiuni concrete le-ai recomanda tinerilor pentru a-i încuraja să conștientizeze că fiecare dintre ei sunt agenți ai schimbării în modelarea viitorului societății și al planetei?

I-aș încuraja pe tineri să-și caute modele. Oameni în care se recunosc pe ei înșiși și care le arată că se poate.

Uneori, ideea de a deveni antreprenor, politician sau lider de organizație poate părea foarte îndepărtată, chiar imposibilă. Dar în momentul în care vezi pe cineva de vârsta ta, sau cu doar câțiva ani mai mare, care a reușit, poate chiar din același oraș sau sat ca tine, dintr-o dată totul devine mai accesibil, mai real.

I-aș încuraja să îi găsească și să îi contacteze pe acești oameni. De multe ori, sunt deschiși să ajute, pentru că și ei, la rândul lor, au fost sprijiniți de oameni care au crezut în ei.

Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Sustainability Index Magazine nr. 3. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Proiectul ZBOR: spațiu de explorat pentru visurile tinerilor din România

Interviu cu Nicoleta Deliu Pașol – Head of Communication and CSR, BCR

Lansat de BCR ca un demers curajos de transformare educațională, ZBOR este mai mult decât un proiect – este o rețea de hub-uri gândite pentru a răspunde nevoilor reale ale tinerilor din România. Într-un context în care spațiile sigure de învățare și explorare lipsesc aproape cu desăvârșire, ZBOR oferă un cadru în care curiozitatea, exprimarea liberă și dialogul autentic sunt încurajate.

Cu 7 hub-uri funcționale în prezent și un curriculum unitar care acoperă educația financiară, antreprenoriatul, sustenabilitatea, educația digitală și dezvoltarea personală, ZBOR își propune să devină un model scalabil de intervenție în sprijinul unei generații care cere să fie ascultată, înțeleasă și sprijinită.

În acest interviu cu Nicoleta Deliu Pașol, Head of Communication and CSR la BCR, descoperim cum s-a născut proiectul, ce provocări a întâmpinat și cum arată viziunea BCR pentru următorii ani.

1. Cum a fost conceput conținutul educațional al proiectului ZBOR și pe ce nevoi reale ale tinerilor se bazează?

Chiar dinainte de a lansa ZBOR, am lucrat mulți ani cu tinerii la BCR în proiecte naționale ca Școala de Bani. De la bun început, am creat împreună o relație bazată pe învățare reciprocă. Noi i-am introdus în universul educației financiare, iar ei ne-au învățat despre generația lor. Tinerii de azi au ambiție, adaptabilitate și dorință de schimbare, dar se lovesc de lipsa unor spații create pentru ei, unde pot explora, visa și greși într-un mediu sigur și incluziv. De la această nevoie reală am pornit atunci când am dezvoltat conținutul educațional al proiectului ZBOR. Am stat de vorbă cu tinerii și am vrut să-i înțelegem. Ne-am dat seama că au nevoie să fie ascultați pentru a putea căpăta încredere în ei și în aspirațiile lor.

Prin modul în care dezvoltăm curriculumul ZBOR, ne dorim să democratizăm accesul la educație  oferind același gen de conținut tuturor tinerilor din România – de la cei din orașe mici până la cei din inima Bucureștiului. Cu alte cuvinte, pe lângă activități contextualizate, adaptate fiecărui hub în parte, este important să avem un curriculum comun care să fie folosit în toate orașele în care există un hub ZBOR. Gândim conținutul educațional alături de experți din diferite domenii care creează cursuri pe limba tinerilor. Curriculumul actual acoperă cinci zone: educație financiară, antreprenoriat, sustenabilitate, educație digitală și dezvoltare personală.

2.  Care sunt cele mai mari provocări pe care le-ați întâlnit în lansarea celor 7 hub-uri?

Una dintre cele mai mari provocări? Să facem spațiul terțiar să pară… firesc. Un loc între școală și acasă, unde tinerii să simtă că e al lor, cu adevărat. Într-un context în care astfel de spații lipsesc aproape complet din cultura noastră urbană, am pornit de la zero, construind nu doar un loc fizic, ci și o relație de încredere, comunități de tineri în jurul proiectului.

Una dintre lecțiile importante a fost legată de comportamentul de consum al noii generații. Tinerii din Gen Z își petrec majoritatea timpului în medii digitale și găsesc acolo sensul de comunitate. Tocmai de aceea, una dintre provocări a fost să le arătăm că și un spațiu fizic, dacă e construit împreună cu ei, poate deveni un loc relevant, sigur și autentic.

Am ajustat din mers: spațiul este deschis și în afara activităților planificate, am încurajat întâlnirile informale, participarea spontană, co-crearea programelor. ZBOR este un proces viu, în care învățăm alături de tineri și adaptăm constant – cu empatie, cu răbdare și cu o convingere fermă că încrederea se clădește în timp, prin prezență reală și dialog deschis.

3.  Ce rol își propune BCR să joace în dezvoltarea tinerilor  din România?

ZBOR este un spațiu de explorat, un spațiu pentru întrebări reale, ritm personal și încredere în potențialul fiecărui tânăr. Prin ZBOR, aducem aproape de tineri cu resurse utile, comunități sigure și mentori care oferă răbdare, nu presiune. Construim contexte în care conversațiile sincere despre bani, viitor și alegeri devin parte din parcursul tinerilor. Încrederea se formează în timp, cu pași mici și sprijin constant – exact ceea ce aduce și ZBOR în comunitate.

4.  Ce ați învățat după primele luni de funcționare și ce ați schimba?

Până acum, ni s-a confirmat ceva ce știam deja din proiectele anterioare – tinerii din România sunt curioși, creativi și îndrăzneți. Au nevoie de încredere și sprijin pentru a-și putea întinde aripile. Vor să fie ascultați și vor ca ideile lor să conteze – lucruri pe care le pot găsi la ZBOR. Ne-ar plăcea să extindem activitățiile educaționale, pentru a răspunde și mai bine nevoilor pe care le exprimă direct – cu voce tare sau prin faptele lor.

Învățăm în continuare alături de tineri. Zilnic. Dar un lucru e clar: atunci când li se oferă spațiu, susținere și resurse, știu foarte bine ce vor. Și tocmai de aceea suntem aici nu doar pentru a-i susține, ci pentru a lucra împreună – cu respect, curiozitate și încredere reciprocă.

5.  Cum vedeți extinderea proiectului în următorii 2-3 ani?

Extinderea proiectului în următorii 2-3 ani înseamnă mai mult decât deschiderea unor noi huburi.  ZBOR vine la pachet cu o schimbare culturală: recunoașterea rolului pe care tinerii îl pot juca în viața socială, economică și civică.

Ne dorim ca, în următorii ani, ZBOR să devină un model scalabil de intervenție pentru generațiile tinere – cu impact măsurabil în educație, angajabilitate și implicare civică. Iar acest drum îl construim împreună, pas cu pas, cu încredere și perseverență.

Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Sustainability Index Magazine nr. 3. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Andreas Rasche – Copenhagen Business School: Cum să ieșim din capcana „Bullshit-ului” în sustenabilitate

În lumea corporativă de astăzi, „bullshit-ul” poate să apară sub multe forme și în diverse situații. Însă, conform lui Andreas Rasche, nu este doar o expresie populară, ci și un concept academic riguros. Profesor de Afaceri în Societate la Centrul pentru Sustenabilitate din cadrul Copenhagen Business School și Decan Asociat al programului MBA fulltime al CBS, Andreas și-a dedicat cariera studierii sustenabilității corporative.

Este autorul a șapte cărți, a publicat peste 60 de articole academice și studii de caz și a colaborat cu organizații precum Națiunile Unite, Organizația Mondială a Sănătății și Comitetul de Coordonare al UN Global Compact LEAD.De-a lungul anilor, el a analizat modul în care companiile abordează sustenabilitatea, observând că multe ajung să fie prinse într-un cerc vicios al conformării, al angajamentelor goale și al oportunităților ratate. De multe ori, sustenabilitatea este tratată ca un exercițiu birocratic, în care respectarea reglementărilor primează în fața impactului real.

În acest interviu exclusiv pentru Sustainability Index Magazine, Andreas analizează modul în care mentalitatea axată pe conformitate împiedică organizațiile să vadă adevăratul scop al sustenabilității: crearea de valoare pe termen lung, reducerea riscurilor și realizarea unei diferențe concrete. Descoperă argumentele lui Andreas, care susține că afacerile trebuie să se elibereze de abordarea „doar business case și nimic în plus” și să adopte sustenabilitatea în mod autentic, chiar și atunci când reglementările nu o impun.

1.  În articolul dumneavoastră „Bullshit and Organization Studies”, explorați felul în care „bullshit”-ul poate fi atât funcțional, cât și disfuncțional în cadrul organizațiilor. Ați putea împărtăși cele mai provocatoare concluzii? Privind spre viitor, care credeți că este cel mai mare punct orb în discursul actual despre sustenabilitatea corporativă?

În primul rând, deși poate părea surprinzător, „bullshit”-ul este un concept academic serios, în ciuda denumirii. Ne-am bazat reflecțiile pe observațiile profesorului Harry Frankfurt de la Princeton cu privire la acest subiect. El susține că, spre deosebire de mincinoși – care, de regulă, știu că mint – cei care practică „bullshit”-ul pur și simplu nu sunt interesați dacă ceea ce spun este adevărat sau fals.

„Bullshit”-ul este, într-un anumit sens, un discurs gol de conținut, iar cei care îl folosesc nu urmăresc adevărul, ci mai degrabă vor să impresioneze. Gândiți-vă, de exemplu, la Donald Trump, care este un exemplu perfect. De multe ori minte, dar și mai frecvent face afirmații fără substanță, doar de dragul de a spune ceva.

Una dintre concluziile noastre principale a fost că, în anumite contexte, acest tip de discurs poate avea totuși o funcție. Luați, de exemplu, interviurile de evaluare a performanței angajaților – șeful vrea să fie convingător și să lase o impresie pozitivă, dar fără să spună neapărat lucrurile pe nume.

Un punct vulnerabil major în discursul despre sustenabilitate este că nu reflectăm suficient asupra motivului fundamental pentru care aceasta contează cu adevărat. Companiile sunt adesea prea concentrate pe inițiative de conformare și caută cu disperare un model de afaceri care să justifice sustenabilitatea. Într-o anumită măsură, pot înțelege această abordare, dar ea vine și cu un cost: orbește.

Avem nevoie de o reflecție mai profundă asupra scopului real al implicării în sustenabilitate, iar acest lucru presupune, uneori, să acceptăm adevăruri incomode – cum ar fi faptul că este nevoie urgentă de acțiune și de impact real, indiferent dacă legea impune asta sau dacă există un beneficiu economic imediat.

2. Capabilitățile „Nordic Nine” pun un accent puternic pe transparența în educație. Cum vedeți aplicarea acestui principiu în raportarea de sustenabilitate, mai ales în contextul noilor cerințe CSRD care evoluează în Europa? Poate transparența, de una singură, să genereze o schimbare corporativă reală sau este nevoie de mecanisme de aplicare mai ferme?

Copenhagen Business School a dezvoltat capabilitățile „Nordic Nine” ca un fel de „Stea a Nordului” – un reper care ghidează educația în toate programele noastre. Este un exercițiu extrem de valoros pentru o școală de afaceri de dimensiunea noastră. Multe dintre aceste capabilități sunt esențiale pentru implementarea eficientă a reglementărilor privind sustenabilitatea, cum este și cazul CSRD. De exemplu, una dintre capabilități vorbește despre a fi competitiv și, în același timp, empatic – o combinație care contează enorm când vine vorba de raportare și de procesele de due diligence.

Transparența poate sprijini schimbarea la nivel organizațional. Dacă vrei să gestionezi și să reduci emisiile de carbon, ai nevoie de date concrete, colectate pe mai mulți ani, pentru a putea evalua progresul. Altfel, e ca și cum ai naviga fără busolă. Nu cred că aplicarea mai strictă a reglementărilor, în sine, va face raportarea mai relevantă. Relevanța este dată de companii, care trebuie să analizeze cu adevărat semnificația datelor pe care le colectează.

3. Rolul școlilor de afaceri în formarea liderilor cu o viziune regenerativă este mai relevant ca niciodată. Ați subliniat, de asemenea, importanța cunoașterii bazate pe știință în educația pentru sustenabilitate. Cum putem reduce decalajul dintre rigoarea academică și realitățile practice ale luării deciziilor în mediul de afaceri, unde presiunile financiare pe termen scurt predomină adesea?

Trebuie să facem cunoașterea academică mai accesibilă – și nu mă refer doar la a pune la dispoziție articole sau cărți pentru publicul larg. Avem nevoie să traducem rezultatele cercetărilor în practici concrete, care să poată fi integrate în mediul de afaceri și în elaborarea politicilor publice.

Cercetarea academică poate arăta clar că orientarea excesivă pe termen scurt este o strategie înșelătoare – atât în ceea ce privește supraviețuirea pe termen lung a companiilor, cât și impactul lor asupra sustenabilității. Totuși, trebuie să ne uităm și la partea care primește aceste informații. Este nevoie ca managerii și factorii de decizie politică să fie dispuși să aibă încredere în știință și să-și reanalizeze deciziile în lumina acestor date.

4. Ați vorbit despre importanța autenticității în cazul companiilor responsabile – și anume că este necesar să trăiască valorile pe care le declară. Având în vedere presiunile de reglementare din ce în ce mai mari, credeți că firmele acționează din convingere sau doar reacționează la cerințele de conformare?

Cred că una dintre greșelile majore ale reglementărilor incluse în Pactul Verde European – precum CSRD și CSDDD – a fost că nu am reușit să transformăm discursul despre conformare într-un discurs despre creare de valoare.

În cele din urmă, multe companii percep aceste reglementări ca pe o povară financiară, ceea ce le determină să le implementeze fără convingere. Astfel, sustenabilitatea ajunge să fie tratată strict ca o obligație legală. Iar atunci când pornești de la o perspectivă exclusiv de conformare, este firesc să nu generezi beneficii semnificative pentru organizație – ceea ce, la rândul său, întărește viziunea inițială că „nu merită”. Este un cerc vicios.

Pentru a ieși din el, companiile trebuie să reflecteze asupra (1) valorilor proprii ca organizație și (2) valorii pe care reglementările o pot aduce, fie că vorbim de o mai bună gestionare a riscurilor sau de investiții strategice în capitalul uman.

5.  Multe companii din România sunt încă la început de drum în ceea ce privește integrarea sustenabilității. Ce pași concreți le-ați recomanda celor care vor să meargă dincolo de conformare și să creeze un impact real? Și, dacă ați face o predicție curajoasă despre viitorul sustenabilității în Europa în următorul deceniu, care ar fi aceea?

Dacă sunteți la început, începeți prin a vă pune o întrebare esențială: De ce ne implicăm în sustenabilitate? Această întrebare aparent simplă obligă la o reflecție sinceră asupra valorilor companiei și asupra potențialului de creare de valoare.

Companiile pot avea motivații diferite pentru a se implica în sustenabilitate – și este perfect în regulă. Important este să clarificați această motivație și să o integrați în deciziile de management.

În ceea ce privește o predicție pentru următorul deceniu, cred că vom asista la o tensiune crescândă între ambițiile declarate ale Europei privind Pactul Verde și capacitatea reală a continentului de a le atinge. În prezent, Uniunea Europeană încearcă să reformuleze Pactul Verde pentru a-l face mai compatibil cu logica competitivității economice.

Este o mișcare de înțeles, având în vedere schimbările din contextul economic și politic. Dar această recalibrare va genera tensiuni, pentru că realitățile economice și necesitatea unor acțiuni curajoase în domeniul sustenabilității nu se aliniază întotdeauna în mod armonios.

Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Sustainability Index Magazine nr. 3. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Gemma Webb – CEO RetuRO SGR: The DRS is a concrete step towards a more responsible and sustainable future for Romania

As Europe moves steadily toward a green transition, Romania has the chance to position itself as a regional leader in sustainability. Gemma Webb, CEO of RetuRO SGR, the company administrating the Deposit-Return System in Romania, explains how the implementation of the DRS marks a significant advancement in the country’s environmental strategies.

1. This is the third year since the Deposit-Return System has been operational in Romania. How has the DRS made a difference to Romania’s efforts towards sustainability?

In many ways, the DRS is a turning point for Romania. Being the largest fully integrated system of its kind globally and one of the most ambitious circular economy projects in the region, the DRS has demonstrated that Romania can successfully implement an efficient and impactful system of this scale.

From the very start, the DRS has proven its effectiveness in encouraging sustainable practices, contributing decisively to strengthening the local circular economy. The impact created by the DRS is visible both socially and economically: a cleaner environment, the development of the local recycling industry and the creation of new business opportunities. In just our first year of operation, we collected approximately 3.5 billion beverage containers and delivered over 230,000 tons of high-quality materials to recyclers. That’s a game-changer for both environmental protection and economic development.

But one of the most exciting outcomes is the cultural shift we’re seeing. People now see packaging not as waste, but as a valuable resource. That’s a fundamental change. The fact that more than half of Romanians constantly use the system confirms to me that this project has a real impact on society and gives a chance for other similar projects to take shape. When the mechanisms are well set up, people naturally get involved in the process. The DRS is a concrete step towards a more responsible and sustainable future for Romania.

2. Can Romania become a leading destination for sustainable investments in the region?

The DRS is not just an environmental initiative, but a multisector investment platform. If we look at the economic impact of the Romanian DRS, RetuRO has created 800 green jobs in our counting and sorting centers plus our HQ alone.

On top of that, the system has generated demand for logistics infrastructure, traceability technologies, IT platforms and systems, recycling capacities and local production of sustainable packaging. The recycling industry is a great example. The DRS provides not only a steady flow of high-quality materials – PET, glass, aluminium, month by month, but also generates expansion and investment opportunities for this industry in order to ensure the necessary processing capacities for the increasing quantities of materials handed in for recycling through the DRS.

We see, therefore, how sustainability creates real and predictable economic value.

3. What makes Romania an attractive place for sustainability-focused investors?

Romania offers a unique competitive advantage in the region — a large and growing market where systemic changes, such as DRS, can generate rapid scale-up and long-term predictability.

Romania offers not only compliance with European regulations, but also tangible opportunities for vertical development – from technology and production, to local partnerships and regional integration.

The implementation of the Deposit-Return System in Romania marks a significant advancement in the country’s environmental strategies. The DRS not only helps Romania meet European recycling targets but also demonstrates the country’s efforts towards a greener future and its commitment to the transition towards sustainable solutions. For any investor interested in sustainability-centered opportunities, that is a strong sign of stability.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Sustainability Index Magazine no. 3. You can flip through it here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Interview with Marco HÖßL, CEO Kaufland Romania and Republic of Moldova: Shaping the Future, Plate by Plate

How Kaufland Romania Promotes Nutrition, Sustainability, and Community Health

From hundreds of products tailored to special dietary needs, to nutrition education in schools, hot meals in vulnerable communities, and support for local producers — Kaufland is building an ecosystem where healthy choices become accessible, natural, and impactful. Through strategic investments and long-term partnerships, the company is redefining the role of a food retailer in public health and Romania’s sustainable development.

1. Kaufland has become a leader in promoting a healthy lifestyle in Romania. Why do you consider nutrition a strategic priority for the company?

Kaufland is a company that stays connected to customer needs and adapts its strategic directions accordingly. In our stores, customers can find a wide range of healthy and sustainable products that support a balanced and affordable diet.

A survey conducted by Kaufland and Plan B Association shows that 65% of children under 14 consume sweets daily, and 43% drink carbonated beverages weekly. As a food retailer, we not only have the responsibility but also the ability to influence food choices — not just through what we place on shelves, but through how we inform, inspire, and support better decisions.

Under the motto “Good Nutrition – Now and in the Future,” we invest in projects that promote balanced eating, food waste reduction, sustainable alternatives, and the consumption of local products. This is a strategic direction with a direct impact on the health of the communities we serve. Reducing sugar, salt, and fat content in our private label products, increasing the consumption of plant-based and lactose-free alternatives, as well as encouraging the intake of whole grains and plant-based proteins are just a few examples of nutrition solutions we consider sustainable for people and the environment.

2. The Akademia Kinderland and NutriCOOLtura projects reach thousands of children every year. What concrete impact have you observed in the communities where these initiatives are implemented?

Nutrition doesn’t stop at the shelf. It also means education — and education starts early. A child who understands not just what healthy eating means but why it’s important will make better choices, influence their family, and grow into a more conscious adult.

Akademia Kinderland is an example of early intervention with visible effects. For 8 years, the caravan has traveled across the country teaching children through play how to eat healthily, why it matters what they put on their plate, and what a balanced diet looks like.

NutriCOOLtura, launched in 2024 in partnership with Edenred and the United Way Foundation, brings nutritional education into schools — through film, music, and creative materials. It’s an effective way to deliver useful information in a way children can understand.

3. Kaufland’s assortment includes hundreds of private label products for special diets, such as K-free or K-bio. How do you decide which products to bring to stores, and how do you respond to customers with special dietary needs?

By listening to them. For some, healthy eating is a choice. For others, it’s a necessity. That’s why we’ve built a dedicated assortment with over 1,300 organic, vegan, gluten-free, or lactosefree products. The K-free private label is designed to be both accessible and high quality, specifically targeting those who need special dietary options. The entire K-free pasta range is produced by a local manufacturer, and the products are distributed throughout our store network in the 8 countries where we operate.

Listing decisions are based on demand, dialogue with communities, and strategic partnerships. For over 6 years, we’ve collaborated with the Romanian Association for Gluten Intolerance. Together, we brought Romania a Guinness World Record for the largest gluten-free pasta serving and organized the first national awareness campaign “Romania Without Gluten”: 10 cities, 1,500 participants in information sessions, 870 tests for celiac disease, and 370 doctors trained in a program accredited by the College of Physicians.

4. An emotional example is the ongoing support for the Ponorâta community. What has personally impacted you from this experience?

The fact that education can truly change lives. Ten years ago, only two children attended school in Ponorâta. Today, the classrooms are full, the kindergarten has been expanded, students go on to high school, and some even dream of attending university.

Kaufland has been present there since 2015. The daily hot meal and social vouchers offered for school attendance and performance have been essential. In a community where daily food is not guaranteed, a warm lunch can make the difference between school dropout and a real chance for a better future.

What impacted me personally? The children’s joy when receiving a new backpack, their curiosity, their growing confidence to dream further. Ponorâta is not a story about charity. It’s a lesson about potential, patience, and long-term impact.

5. Kaufland Romania invests not only in customers but also in its team — with medical services, sports activities, and health initiatives. How do you see the connection between employee well-being and the company’s long-term success?

Healthy people build healthy companies. At Kaufland, we foster an organizational culture that prioritizes employee well-being — from free medical services to nutrition campaigns, sports activities, and preventive health initiatives.

We constantly invest in the physical and emotional health of our colleagues because we know that motivation, retention, and performance come when people feel respected and supported. Caring for employees is not a perk — it’s the foundation of a successful long-term business.

6. Romania faces serious challenges related to children’s nutrition. What more do you think the business environment should do to support public health?

Romania has one of the highest rates of childhood obesity in Europe. It’s a major problem, and solutions cannot come only from the state or a single company. A collective effort is needed — government, companies, NGOs, parents, specialists. Everyone has a role. The business sector has the power to implement, to scale, and to innovate. And if it truly wants to contribute to public health, it needs to move beyond image-focused CSR to interventions with real impact — long-term, in schools, in communities, in mindset.

7. How is Kaufland’s sustainability commitment reflected in purchasing decisions from local producers and the expansion of the vegan and plant-based product portfolio?

In our procurement policy, we prioritize local partnerships. Specifically, over 85% of the food products at Kaufland are Romanian.

In 2024, the value of goods and services purchased from local suppliers exceeded 2.93 billion euros — an approach that supports the economy, reduces environmental impact, and ensures freshness on the shelf.

At the same time, we are continuously expanding our range of vegan and plant-based products. Although this segment is still niche, interest is growing — and our K- take it veggie private label offers sustainable, affordable, and relevant options for new consumption habits.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Sustainability Index Magazine no. 3. You can flip through it here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Interviu cu Gemma Webb, CEO RetuRO SGR: SGR este un pas concret către un viitor mai responsabil și mai sustenabil pentru România

Pe măsură ce Europa avansează în direcția tranziției verzi, România are șansa de a se poziționa ca lider regional în domeniul sustenabilității. Gemma Webb, CEO RetuRO SGR, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare în România, explică modul în care implementarea SGR reprezintă un progres important pentru strategiile de mediu ale țării.

1. Acesta este al treilea an de funcționare a SGR în România. Ce impact a avut sistemul asupra eforturilor țării pentru un viitor sustenabil?

În multe privințe, SGR reprezintă un moment de cotitură pentru România. Fiind cel mai mare sistem complet integrat de acest tip la nivel global și unul dintre cele mai ambițioase proiecte de economie circulară din regiune, SGR a demonstrat că România poate implementa cu succes un sistem eficient, cu impact la scară largă.

Încă de la început, SGR și-a dovedit eficiența în promovarea practicilor sustenabile, contribuind la consolidarea economiei circulare la nivel local. Rezultatele sunt vizibile: mediul e mai curat, industria locală de reciclare se dezvoltă și apar noi oportunități de afaceri.

În primul an, am colectat ~3,5 mld. de ambalaje SGR și am predat 230.000t de materiale către reciclatori. Este o schimbare majoră atât pentru protecția mediului, cât și pentru dezvoltarea economică.

Una dintre cele mai mari reușite este schimbarea de mentalitate pe care o observăm: ambalajele nu mai sunt văzute ca deșeuri, ci ca resurse valoroase. Faptul că peste jumătate dintre români folosesc constant sistemul îmi confirmă că proiectul are un impact real în societate și deschide calea pentru inițiative similare. Când mecanismele sunt bine puse la punct, implicarea oamenilor vine firesc. SGR este cu siguranță un pas spre un viitor mai responsabil pentru România.

2. Poate deveni România o destinație de top pentru investițiile sustenabile din regiune?

SGR nu este doar o inițiativă de mediu, ci o platformă de investiții. Dacă analizăm impactul economic al SGR în România, vedem că RetuRO a creat 800 de locuri de muncă verzi în centrele de sortare și la sediul central. Pe lângă acestea, sistemul a generat cerere pentru infrastructură logistică, soluții de trasabilitate, platforme și sisteme IT, capacități suplimentare de reciclare și producție locală de ambalaje sustenabile. SGR nu doar că asigură un flux constant de materiale de înaltă calitate – PET, sticlă, aluminiu – ci și generează oportunități pentru extinderea și modernizarea industriei de reciclare. Vedem, așadar, cum sustenabilitatea generează valoare economică reală și predictibilă.

3. Ce face ca România să fie un loc atractiv pentru investitorii interesați de sustenabilitate?

România oferă un avantaj competitiv unic în regiune – o piață în plină dezvoltare, unde schimbările sistemice, precum SGR, pot fi implementate rapid și pot aduce predictibilitate pe termen lung.

România nu doar că respectă reglementările europene, dar oferă și oportunități concrete de dezvoltare pe verticală – de la tehnologie și producție, la parteneriate locale și integrare regională.

Implementarea SGR în România reprezintă un pas important în consolidarea strategiilor de mediu ale țării. SGR nu doar că ajută România să-și îndeplinească obiectivele europene privind reciclarea, dar demonstrează și angajamentul țării către un viitor mai verde. Pentru orice investitor interesat de oportunități centrate pe sustenabilitate, acesta este un semnal clar de stabilitate.

Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Sustainability Index Magazine nr. 3. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/