Raportul de Sustenabilitate Tetra Pak pentru anul 2024: Compania și-a redus cu 54% emisiile poluante din propriile operațiuni

Tetra Pak a publicat Raportul de Sustenabilitate pentru anul 2024, subliniind reducerea cu 25% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) pe întregul lanț valoric, comparativ cu 2019, această evoluție reprezentând o îmbunătățire de cinci puncte procentuale față de 2023. În ceea ce privește propriile operațiuni, compania a reușit să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 54% față de 2019 și utilizează în proporție de 94% energie regenerabilă, menținându-se pe drumul către atingerea neutralității climatice (net-zero emisii GES) până în 2030[1]. Toate aceste progrese în protejarea mediului sunt dublate de eforturile constante ale companiei de a îmbunătăți nivelul de trai și de a contribui la dezvoltarea economică prin livrarea de alimente sigure oriunde în lume.

Adolfo Orive, Președinte și CEO Tetra Pak, a declarat: „Până în 2050, se estimează că populația lumii va ajunge la 10 miliarde de oameni, ceea ce va duce la o creștere cu 60% a cererii de alimente[2]. Dar, deși sistemele alimentare sunt esențiale pentru viața modernă, ele sunt responsabile pentru mai mult de o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Această presiune tot mai mare între necesitatea de a produce mai multă hrană și nevoia de a reduce impactul asupra mediului reprezintă o provocare majoră – una pe care Tetra Pak se angajează să o abordeze în continuare. Așa cum arătăm în cel mai recent Raport de Sustenabilitate, ne concentrăm pe dezvoltarea unor sisteme alimentare mai sigure și mai sustenabile, în timp ce reducem impactul asupra climei și contribuim la îmbunătățirea nivelului de trai. Suntem pregătiți să continuăm această misiune în colaborare cu clienții și toți partenerii noștri.”

Evoluția prezentată în Raportul de Sustenabilitate pentru anul 2024 demonstrează că Tetra Pak își menține traiectoria corectă pentru atingerea obiectivului propus pentru anul 2030: reducerea cu 46% a emisiilor de gaze cu efect de seră pe întregul lanț valoric, comparativ cu anul de referință 2019 (conform scopurilor 1, 2 și 3 din Protocolul GES – clasificări ale emisiilor de gaze cu efect de seră, conform standardelor internaționale). Aceste rezultate vin după încă un an de eforturi semnificative pentru decarbonizarea operațiunilor proprii și susținerea clienților în reducerea emisiilor poluante, prin echipamentele, tehnologia și serviciile oferite de Tetra Pak. Este un progres care reflectă angajamentul continuu al companiei de a colabora cu furnizorii, clienții și alți parteneri relevanți pentru a atinge neutralitatea emisiilor poluante (net-zero emisii GES) și pe întregul lanț valoric până în 2050, raportat la nivelul anului 2019.

În 2024, un factor important care a contribuit la performanța Tetra Pak în reducerea emisiilor GES pe lanțul valoric l-a reprezentat utilizarea echipamentelor cu consum eficient de resurse, implementarea tehnologiilor de optimizare la nivelul întregii unități de producție și adoptarea soluțiilor de ambalare cu amprentă de carbon redusă[3]. Aceste inovații au ajutat producătorii din industria alimentară și a băuturilor să-și mențină avantajul competitiv, reducând în același timp propriile emisii.

De exemplu, în 2024, emisiile GES generate de liniile de procesare pentru produse lactate ambalate la temperatură ambientală au scăzut cu 13% față de 2023 și cu 42% comparativ cu anul de referință 2019. Printre inovațiile care au contribuit la acest rezultat se numără Tetra Pak® Tubular Heat Exchanger, un echipament introdus anul acesta, cu un design de tip Q corrugation, aflat în curs de brevetare, care s-a dovedit extrem de eficient. Această configurație reduce pierderea de presiune cu 40% (presiunea scade pe măsură ce fluidul circulă prin tuburi[4]), permițând astfel producătorilor să reducă consumul de energie electrică al pompei schimbătorului de căldură – utilizată în procese esențiale de producție a alimentelor și băuturilor, precum sterilizarea și pasteurizarea – cu până la 40% în comparație cu modelul anterior disponibil pe piață. Astfel, clienții Tetra Pak obțin economii de energie semnificative și își reduc amprenta de carbon.

Alte realizări notabile ale companiei incluse în Raportul de Sustenabilitate pentru 2024:

  • Optimizarea fabricilor de producție alimentară, prin soluții tehnologice avansate Tetra Pak, care au permis o reducere a consumului de energie de până la 40% și o creștere cu 60% a uniformității calității, contribuind astfel la combaterea risipei alimentare.
  • Furnizarea de lapte sau alte băuturi nutritive în ambalaje Tetra Pak pentru 66 de milioane de copii din 49 de țări, prin programele de alimentație școlară.
  • Susținerea a 84.000 de mici fermieri din sectorul lactatelor, prin 29 de centre Dairy Hub la nivel global, pentru a le asigura venituri mai stabile și un aport constant de materie primă către producătorii de lactate.
  • Investiții de aproximativ 100 de milioane de euro în cercetare și dezvoltare, pentru îmbunătățirea sustenabilității ambalajelor fără a compromite siguranța alimentară. Aceste investiții au dus la inovații precum capacele realizate din polimer reciclat (în parteneriat cu Elle & Vire) și ambalajul Tetra Brik® Aseptic 200 Slim Leaf, cu strat protector pe bază de hârtie.
  • Lansarea cadrului strategic premiat[5] Approach to Nature, care cuprinde acțiuni concrete și peste 20 de obiective măsurabile, menite să oprească și să inverseze pierderea biodiversității, susținând restaurarea ecosistemelor și creșterea securității apei.
  • Creșterea implicării companiei față de angajații de pe întregul lanțul valoric, prin realizarea de sondaje de opinie, evaluări de impact și interviuri realizate de terți.
  • Mobilizarea a 150 de furnizori în inițiativa de sustenabilitate „Join Us in Protecting the Planet”, dedicată protejării mediului.

Raportul de Sustenabilitate Tetra Pak pentru anul 2024 este disponibil online.

DESPRE TETRA PAK

Tetra Pak este lider mondial în soluții de procesare și ambalare a alimentelor. În colaborare cu clienții și furnizorii săi, asigură accesul la alimente sigure și nutritive pentru sute de milioane de oameni, în peste 160 de țări, în fiecare zi.

Cu peste 24.000 de angajați în întreaga lume, se dedică misiunii de oferi alimente sigure și disponibile oriunde în lume, rămânând fideli angajamentului de a proteja ceea ce contează: hrana, oamenii și planeta.

Mai multe informații disponibile aici: www.tetrapak.com.

[1] Scopurile 1, 2 și călătoriile de afaceri, prin reducerea emisiilor și compensarea emisiilor reziduale cu absorbții.

[2] World Economic Forum (2024). Renovarea și reinventarea sunt esențiale pentru salvarea sistemului nostru alimentar.

Sursă: https://www.weforum.org/stories/2024/06/renovation-reinvention-food/

[3] Ifeu (2020). Evaluare comparativă a ciclului de viață pentru ambalajele Tetra Pak și alte sisteme alternative de ambalare pentru băuturi și alimente lichide pe piața europeană. Sursa: Institut für Energie- und Umweltforschung Heidelberg.

ACE (2021). Circular Analytics: Dovezi de susținere – Performanța de mediu a ambalajului pe bază de carton pentru băuturi. Sursa: The Alliance for Beverage Cartons and the Environment. Tetra Pak. Evaluarea ciclului de viață (Lifecycle Assessment).

Sursa: Tetra Pak.

[4] https://enggcyclopedia.com/2019/05/shell-tube-heat-exchanger-pressure-drop/

[5] Tetra Pak a primit distincția „Environmental Initiatives Award” în cadrul ediției 2025 a SEAL Business Sustainability Awards pentru cadrul strategic Approach to Nature. Premiul SEAL (Sustainability, Environmental Achievement and Leadership) recunoaște acest cadru ca un exemplu de referință în industrie, demonstrând modul în care marile companii își pot valorifica expertiza pentru a colabora cu partenerii de pe întregul lanț valoric, sprijinindu-i în atingerea obiectivelor de sustenabilitate și în respectarea cerințelor de reglementare. Sursa: Tetra Pak Newsroom

dm drogerie markt publică primul raport comun de sustenabilitate pentru toate cele 14 țări ale grupului

dm drogerie markt prezintă pentru prima dată un raport comun de sustenabilitate pentru toate cele 14 țări ale grupului. Prin intermediul acestuia, dm își reafirmă obiectivul de a atinge emisii nete zero până în 2045. În centrul atenției se află măsuri pentru reducerea gazelor cu efect de seră pe întregul lanț de valori, abordări inovatoare precum reciclarea CO₂ și promovarea soluțiilor de ambalare prietenoase cu clima.

Raportul de sustenabilitate al dm drogerie markt pentru exercițiul financiar 2023/24 a fost publicat astăzi, 11 iunie 2025. Pentru prima dată, acesta sintetizează activitățile durabile ale tuturor celor 14 țări ale grupului dm, pentru a modela pozitiv viitorul comunității de afaceri.

„Întreaga echipă internațională de proiect a fost motivată de ideea că realizarea raportului nu ar trebui să fie o simplă sarcină birocratică, ci să aibă o profundă semnificație: transparența pe care o promovăm ne ajută să identificăm domeniile esențiale de intervenție și să implementăm măsuri mai bine direcționate. De asemenea, evidențiază numeroasele inițiative valoroase și unice din toate țările dm”, sublinează Ivana Martinakova, CEO dm drogerie markt România. 

dm își propune să atingă emisii nete zero până în 2045

În 2023, grupul dm* a obținut 67% din energia sa din surse regenerabile, crescând astfel ponderea cu trei procente față de anul precedent. Cele mai multe emisii de gaze cu efect de seră provin din lanțurile de valori pre și post-producție, cum ar fi fabricarea produselor de marcă dm. De aceea, dm colaborează cu partenerii săi pentru a identifica oportunitățile de reducere și a implementa măsuri concrete. În prezent, 78 de locații sunt deja alimentate cu energie electrică din fotovoltaice – de la magazine individuale la birouri și centre de distribuție. Există, de asemenea, proiecte pilot pentru planificarea transportului durabil și mijloace de transport precum camioanele pe hidrogen și electrice.

Grupul dm își propune să atingă emisii nete zero până în 2045. Acest obiectiv la nivel de companie este independent de eventualele diferențe specifice fiecărei țări în legislație. Cu o strategie de mediu în patru etape – evaluarea impactului, evitarea, reducerea și crearea valorilor ecologice – dm se consideră pe drumul cel bun.

Ambalaje: Abordare strategică „fără deșeuri”

La produsele de marcă dm, se utilizează doar atât material cât este necesar pentru protecția produsului. În domeniul ambalajelor din plastic, utilizarea materialelor a fost redusă cu aproape 30% în 2023 comparativ cu 2018, în raport cu cifra de afaceri. De asemenea, la sfârșitul anului 2023, 43% din cantitatea de plastic utilizată pentru ambalajele produselor de marcă dm provenea din materiale reciclate, în raport cu distribuția cantităților pe piața germană.

„Într-o lume în continuă schimbare, ne asumăm responsabilitatea de a construi un viitor mai verde. Dedicarea noastră de a spori eficiența reciclării ambalajelor din portofoliul dm este esențială pentru a ne asigura că vom avea acces la suficiente materiale reciclate. Aceasta nu este doar o promisiune, ci un angajament  față de mediu și comunitățile noastre.”

Ca sursă inovatoare de materii prime, dm reciclează împreună cu partenerul de proiect LanzaTech CO₂ din gazele de eșapament industriale – de exemplu, din producția de oțel – și îl transformă în bioetanol. Acesta este utilizat pentru fabricarea plasticului. Cu ajutorul echilibrului cantitativ*, aproximativ o treime din plasticul din sticla de detergent Denkmit Ultra Sensitive provine din acest CO₂ reciclat.

Codul de sustenabilitate semnat de majoritatea partenerilor de producție dm

Prin codul său de sustenabilitate, dm asigură împreună cu partenerii săi de producție implementarea strategiei de sustenabilitate a produselor de marcă dm, precum și proveniența sustenabilă a materiilor prime critice. Până în prezent, 94% din partenerii de producție ai produselor de marcă dm au aderat la acest cod.

Pentru alimente bio accesibile și libertate de alegere la raft

dmBio cuprinde astăzi aproximativ 650 de produse și este marca dm cu cea mai rapidă creștere. 100% din produsele dmBio sunt certificate cu sigiliul EU-Bio. În întregul grup dm, ponderea veniturilor din produsele dmBio în sectorul alimentar este de 81%.

„Într-o perioadă în care multe familii sunt nevoite să fie mai atente la cheltuieli, ne dorim să sprijinim accesibilitatea alimentelor bio și să oferim clienților posibilitatea de a opta pentru produse sustenabile”, afirmă Cristian Crișan, administrator dm România. 

*Grupul dm este organizat în două subgrupuri. Subgrupul dm Germania este responsabil din 2022, pe lângă piața germană, și de activitățile din Polonia. Subgrupul dm Austria include, în afară de Austria, alte unsprezece țări afiliate din Europa Centrală și de Sud-Est: Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Croația, Serbia, Bosnia și Herțegovina, România, Bulgaria, Macedonia de Nord și Italia. Pentru simplificare, se va face referire în continuare la grupul dm (pe scurt, dm), subgrupul dm Germania, subgrupul dm Austria sau dm România.

*Compensarea cantităților este rezultatul bilanțului de masă. În acest proces, cantitățile de materii prime obținute convențional și cele de materii prime obținute în mod certificat și sustenabil sunt măsurate și documentate cu precizie înainte de a fi amestecate. Aceasta simplifică procesele de producție și asigură, în același timp, că informațiile despre materiile prime sustenabile sunt corecte în ansamblu.

dm drogerie markt: Compania dm drogerie markt a fost înființată în 1973 și este prezentă în 14 țări din Europa, ceea ce o clasifică ca cel mai mare lanț de drogherii din Europa. În România, dm  este prezent din 2007, timp în care a evoluat constant, a creat aproximativ 2.000 de locuri de muncă, un magazin online și aplicația „dm-ul meu”, care răspund nevoii de proximitate, precum și peste 160 de magazine fizice, care aduc aproape experiența de cumpărare pentru toți iubitorii brandului.

Conferința „Foreign Investments in Romania: Legal Challenges & Opportunities”: România are nevoie de un cadru legal clar și predictibil

Într-un context economic european marcat de repoziționări strategice și nevoi tot mai mari de predictibilitate, investitorii străini se uită cu interes către România — dar nu fără rezerve. Acesta a fost mesajul central al conferinței „Foreign Investments in Romania: Legal Challenges & Opportunities”, organizată de Camera de Comerț Elveția–România (CCE-R), în parteneriat cu Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură (CCINA) din Constanța, la malul Mării Negre. Evenimentul s-a bucurat de sprijinul ambasadei Elveției în România, prin prezența E. S. Massimo Baggi, ambasadorul Elveției, care a fost oaspete de onoare și a ținut un discurs.

Evenimentul a reunit peste 70 de participanți — avocați specializați în concurență și fuziuni, lideri de companii internaționale, autorități centrale și locale și reprezentanți ai instituțiilor-cheie — într-un dialog concentrat pe legislația legată de investițiile străine directe, concurență, riscurile de conformare juridică și impactul reglementărilor asupra atragerii investițiilor.

Constanța – un oraș strategic pentru investiții

„Nu întâmplător am ales Constanța – este un loc cu deschidere spre piețele din regiune și un potențial logistic, industrial și comercial ce merită valorificat în mod strategic”, a afirmat Dr. Adriana Cioca, Președintele CCE-R, în deschiderea evenimentului. Aceasta a subliniat rolul instituțiilor independente în menținerea unui climat de afaceri echitabil:

„Este esențial să ne îndreptăm atenția, cu luciditate și cooperare, către consolidarea unui climat competitiv, echitabil și predictibil, iar pentru aceasta, rolul instituțiilor-cheie, precum Consiliul Concurenței, este de neînlocuit.”

„Constanța nu mai este un port la periferia Uniunii Europene. În peisajul războiului din Ucraina, Constanța și-a consolidat importanța pe lanțul de aprovizionare, iar în contextul recentei aprobate strategii de securitate a Comisiei Europene, Constanța capătă un rol central. Acest context deschide o fereastră de oportunitate pentru România. Ca să o valorifice, țara noastră trebuie să mențină un climat legislativ stabil și un mediu concurențial transparent și echitabil.”, completează Andreea Hulub, avocat cu o vastă experiență în proiecte de dezvoltare portuară și logistică.

Cadrul legal, un factor decisiv pentru capitalul internațional

Printre temele abordate, s-au numărat blocajele administrative, instabilitatea legislativă, dar și nevoia de reforme coerente în domeniul concurenței și al investițiilor strategice.
Dr. Dan Virgil Pascu, Vicepreședinte al Consiliului Concurenței, a punctat:

„Într-o economie deschisă, capitalul se mută rapid către zonele în care regulile sunt clare și aplicate uniform. România are un avantaj competitiv natural, iar acest avantaj este dublat de asigurarea unui mediu concurențial cu reguli ferme și clare.”

Panel de elită: practicieni, autorități și mediul privat

Dezbaterea a fost moderată de av. Andreea Hulub, Partener, Danilescu, Hulub & Partners și a reunit experți de top precum:

Dr. Dan Virgil Pascu, Vicepreședinte al Consiliului Concurenței

Prof. univ. dr. George Anglițoiu – Secretar General, Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD)

Florentina Munteanu – Partener, Reff & Associates / Deloitte Legal

Adrian Șter – Partener, 360 Competition

Alexandru Nicolae – Partener, AN Partners

Subiectele abordate au inclus, de asemenea: screeningul investițiilor străine în context european,  riscurile de conformare în tranzacțiile internaționale, rolul Consiliului Concurenței în prevenirea distorsiunilor pieței, nevoia de parteneriate instituționale în dezvoltarea zonelor strategice.

CCE-R: parteneriat activ pentru viitorul investițiilor

Camera de Comerț Elveția–România reconfirmă angajamentul său pentru un dialog continuu între mediul privat, autorități și instituțiile europene.
„Avem nevoie de coerență, nu doar reglementare. De stabilitate, nu doar promisiuni. Și, mai ales, de încredere reciprocă între investitori și statul român.”, a concluzionat Dr. Adriana Cioca.

Despre Camera de Comerț Elveția-România (CCE-R)

Camera de Comerţ Elveţia – România (CCE-R) este o asociație non-profit cu o istorie de 25 de ani în România și cu 180 de companii membre, care are ca scop facilitarea relațiilor de afaceri între investitorii elvețieni și cei români, precum și a oferi informații economice și consultanță companiilor interesate să dezvolte afaceri în cele două țări.

Susținută de Ambasada Elveției în România, CCE-R a devenit, în ultimele două decenii, jucătorul principal al relațiilor economice româno-elvețiene și a construit 10 grupuri de lucru axate pe domenii de activitate cheie, menite să vină în sprijinul membrilor Camerei, dar și al comunităților în care aceștia activează.

Changes in B Corp certification: What impact will the new standards have on Romanian companies

The B Corp standards, recognized worldwide for fostering a positive impact in the business community, have recently been updated to address new economic, social and environmental challenges. Romanian companies seeking B Corp certification will need to adapt to the new requirements, which take effect in 2026 and will apply to both startups and large corporations.

According to Better Business Alliance, the first community in Romania dedicated to supporting the B Corp certification process, this update will have a significant impact on how local companies approach certification.

Key changes in the new B Corp standards

The first major change involves eligibility: companies must meet a set of fundamental eligibility criteria and submit a risk profile before beginning the impact assessment.

Additionally, whereas the current version includes five impact areas
(Governance, Workers, Community, Environment and Customers), the new B Corp standards introduce seven essential impact topic areas: Purpose and stakeholder governance, Fair work, Justice, equity, diversity and inclusion, Human rights, Climate action, Environmental stewardship and circularity and Government affairs and collective action.

Specific requirements will depend on each company’s size, sector, industry and geographic location, with the number of criteria ranging from 20 to 124.

Assessment requirements adapted to company size

To ensure the standards’ applicability across industries and regions, differentiated subcategories have been introduced based on each company’s size and sector, taking into account revenues and employee count.

While all applicable criteria must be met, companies will have the option to choose how to fulfill certain requirements. In addition, companies may choose not to meet up to 15% of the applicable criteria if these are not relevant to the country or region in which they operate.

Enhanced clarity for businesses of every size

The new standards improve the accessibility and clarity of certification requirements, especially for small businesses and startups. Simplified tools allow identification and prioritization of the most relevant social and environmental impacts for each company. Additional guidance materials help companies implement the necessary measures more efficiently and with greater understanding.

Phased certification and recertification

A major change is the introduction of a phased certification system: after the initial B Corp certification, companies must adjust their sustainability strategy annually, gradually integrating the new standards over intervals of three and five years, based on specific requirements. At the end of this transition period, all criteria must be met to maintain certification. This model applies both to first-time B Corp applicants and to those undergoing recertification.

Impact Business Models clarified

Impact Business Models (IBMs), known as businesses intentionally designed to generate positive outcomes for specific stakeholders, have been clarified. This category includes companies that provide ecosystem conservation services, donate a percentage of sales of an essential product, or hire individuals from vulnerable groups. Although IBMs will no longer be included in the B Corp assessment, companies wishing to adopt such a model will still be able to do so without formal evaluation within the B Corp process.

B Corp in Romania: A growing community of certified companies

Currently, Romania hosts three certified B Corporations. Danone Romania was the first to obtain this prestigious certification at the Central and Eastern Europe regional level, and Promateris recently became the first Romanian owned company to receive certification. In addition, 13  other companies in industries such as food production, retail, cosmetics, communication & branding, pharmaceuticals, tourism and fashion are in the process of certification.

Better Business Alliance is the first community in Romania to assist companies through the B Corp certification process, comprising five Romanian B Corp consultants (B Leaders).

Implications for companies in 2025 and 2026

“In Romania, we already have companies in the process of certification under the existing B Corp standards. We observe that this process is increasingly sought by companies aiming to expand into international markets, gain recognition for their social responsibility efforts or use B Corp certification as a tool to attract investors,” explained Corina Radu, CEO of Impact Market Romania and co-founder of Better Business Alliance.

Companies that already have a B Impact Assessment in progress will continue certification under the current standards, unaffected by the new regulations. Companies beginning the certification process in 2025 will likewise work under the existing standards. As of January 1, 2026, the new standards will become mandatory for all companies seeking B Corp certification or recertification.

About Better Business Alliance

Better Business Alliance is a Romanian nonprofit organization that promotes the B Corp business model in Romania, with the aim of helping local companies meet standards of social responsibility and sustainability. The alliance was initiated by Romanian B Corp consultants, with the support of Danone Romania and B Lab Europe.

The alliance’s mission is to develop a community of certified companies, those in the certification process and those aspiring to B Corp status, united by the common purpose of creating value for communities, employees and the environment. The alliance will also engage in educating companies through its online “BIA Accelerator” program, facilitating the transfer of experience and knowledge among companies, including between large enterprises and startups, both within Romania and abroad.

Better Business Aliance: Ce impact vor avea noile standarde B Corp asupra companiilor din România

Standardele B Corp, recunoscute la nivel global pentru promovarea unui impact pozitiv în mediul de afaceri, au fost recent actualizate pentru a răspunde noilor provocări economice, sociale și de mediu. Astfel, companiile din România care doresc să obțină certificarea B Corp vor trebui să se adapteze noilor cerințe, care vor intra în vigoare din 2026 și se vor adresa atât startup-urilor, cât și marilor corporații.

Conform Better Business Alliance, prima comunitate din România dedicată susținerii procesului de certificare B Corp, această actualizare va avea un impact semnificativ asupra modului în care companiile locale abordează procesul de certificare.

Ce schimbări aduc noile standarde B Corp

Prima modificare importantă vizează introducerea unor criterii de eligibilitate, companiile urmând să îndeplinească o listă de cerințe fundamentale de eligibilitate și să prezinte un profil de risc, înainte de începerea analizei de impact.

De asemenea, dacă varianta curentă include cinci arii de impact (Guvernanță, Angajați, Comunitate, Mediu și Consumatori), noile standarde B Corp introduc șapte domenii esențiale de impact: Guvernanța misiunii și a părților interesate, Echitatea în muncă, Justiție, echitate, diversitate și incluziune, Drepturile omului, Politici climatice, Gestionarea mediului și circularitate și Politici publice și implicare socială.

Cerințele specifice depind de dimensiunea, sectorul, industria și localizarea geografică a fiecărei companii, iar numărul de cerințe va varia între 20 și 124, în funcție de aceste aspecte.

Cerințe de evaluare adaptate dimensiunii companiei

Pentru a asigura aplicabilitatea standardelor în diverse industrii și regiuni, au fost introduse subcategorii diferențiate în funcție de dimensiunea și sectorul fiecărei companii, luând în considerare veniturile și numărul de angajați.

Noile reglementări impun ca toate cerințele aplicabile să fie îndeplinite, însă companiile vor avea opțiunea de a alege cum să îndeplinească anumite cerințe, în funcție de contextul lor specific. În plus, companiile pot decide să nu îndeplinească maximum 15% din cerințele aplicabile, dacă acestea nu sunt relevante pentru țara sau regiunea în care activează.

Claritate pentru toate companiile, indiferent de mărime

Noile standarde îmbunătățesc accesibilitatea și claritatea cerințelor de certificare, în special pentru companiile mici și startup-uri. Noile instrumente simplificate permit identificarea și prioritizarea impactului social și de mediu relevant pentru fiecare companie. De asemenea, orientările suplimentare introduse ajută companiile să implementeze măsurile necesare într-un mod mai eficient și ușor de înțeles.

Etapizarea certificării și recertificării

O noutate majoră constă în introducerea unui sistem etapizat de certificare: după obținerea inițială a statutului B Corp, companiile vor trebui să-și ajusteze anual strategia de sustenabilitate, integrând treptat noile standarde într-un interval de trei și, respectiv, cinci ani, conform cerințelor specifice. La finalul acestei perioade de tranziție, toate cerințele vor trebui îndeplinite pentru menținerea certificării. Modelul se aplică atât celor care obțin pentru prima dată titlul de B Corp, cât și celor aflați în proces de recertificare.

Claritate în Modelele de Afaceri de Impact

Modelele de Afaceri de Impact (Impact Business Models – IBM), care se referă la afaceri proiectate intenționat pentru a genera rezultate pozitive pentru anumite părți interesate, au fost clarificate. În această categorie sunt incluse companiile care furnizează servicii pentru conservarea mediilor naturale, donează un procent din vânzările unui produs esențial sau care angajează persoane din categorii vulnerabile.

Deși Modelele de Afaceri de Impact nu vor mai fi incluse în evaluarea B Corp, companiile care doresc să adopte un astfel de model o vor putea face, fără a fi evaluate în cadrul procesului B Corp.

B Corp în România: Numărul de companii certificate este în creștere

În prezent, România găzduiește trei companii certificate B Corp. Danone România este prima companie care a obținut prestigioasa certificare la nivelul regiunii centrale și de est a Europei, iar Promateris a devenit recent prima companie din România cu acționariat local care a primit această certificare. În plus, alte 13 companii, din industrii precum producția de alimente, retail, cosmetice, comunicare & branding, pharma, turism și modă, sunt în proces de certificare.

Better Business Alliance este prima comunitate din România care ajută companiile în procesul de certificare B Corp, formată din cei cinci consultanți români B Corp (B Leaders).  

Cum sunt afectate companiile în 2025 și 2026


„În România, avem companii aflate deja în procesul de certificare pe baza standardelor B Corp. Observăm că acest proces devine din ce în ce mai dorit de companiile care vor să se extindă pe piețele internaționale, să fie recunoscute pentru eforturile lor de responsabilitate socială sau să folosească certificarea B Corp ca un instrument pentru atragerea de investitori”, a explicatCorina Radu, CEOal Impact Market Romania și cofondatoare a Better Business Alliance.

Companiile care au deja evaluarea B Impact Assessment în desfășurare vor continua procesul de certificare pe baza standardelor actuale, fără a fi afectate de modificările aduse de noile reglementări. De asemenea, companiile care vor începe procesul de certificare în 2025 vor lucra pe standardele curente.

Începând cu 1 ianuarie 2026, noile standarde vor deveni obligatorii pentru toate companiile care doresc să obțină certificarea sau recertificarea B Corp.

Despre Better Business Alliance

Better Business Alliance este o organizație nonprofit care promovează modelul de business B Corp în România, cu scopul de a ajuta companiile locale să îndeplinească standarde de responsabilitate socială și sustenabilitate. Alianța este inițiată de consultații B Corp din România, cu sprijinul Danone România și susținerea B Lab Europe.

Scopul alianței este de a dezvolta o comunitate de companii certificate, aflate în proces de certificare sau care aspiră la acest statut, unite de un scop comun: a aduce valoare comunităților, angajaților și mediului înconjurător. Alianța va fi activă și prin educarea companiilor, prin intermediul programului online „BIA Accelerator”, facilitând transferul de experiență și cunoștințe între companii, inclusiv între companiile mari și startup-uri, atât din România, cât și din străinătate.

Raiffeisen Bank România își reafirmă angajamentele de sustenabilitate: Progrese înregistrate în 2024 

Raiffeisen Bank România publică o versiune simplificată a Declarației consolidate de durabilitate, în care oferă o imagine de ansamblu asupra performanței non-financiare a companiei și impactului economic, social și de mediu în anul 2024. Declarația integrală fost publicată în data de 28 martie 2025.

„Ca pionieri în domeniul raportării de sustenabilitate, marcăm al 16-lea an consecutiv de transparență în comunicarea rezultatelor noastre non-financiare. La Raiffeisen Bank România, integrăm principiile de sustenabilitate în strategia de afaceri și oferim soluții financiare care susțin atât activitatea economică profitabilă, cât și obiectivele de mediu și sociale. Ne dorim ca fiecare pas pe care îl facem alături de colegii, clienții și partenerii noștri să ne apropie de viziunea unei economii reziliente, capabilă să răspundă provocărilor viitorului și împreună să contribuim la construirea unui model financiar competitiv pe termen lung.” Zdenek Romanek, Președinte & CEO, Raiffeisen Bank România.

Angajamentul pentru susținerea tranziției către o economie verde și o comunitate sustenabilă

În ultimii doi ani, Raiffeisen Bank România și-a consolidat poziția de lider în domeniul sustenabilității prin actualizarea guvernanței de sustenabilitate, susținută de o politică și o strategie de ESG & sustenabilitate integratoare și dezvoltarea unei comunități specializate dedicate, reprezentate la nivelul tuturor segmentelor de business.

„Declarația de durabilitate reflectă maturizarea guvernanței noastre de sustenabilitate și prezintă rezultatele angajamentului nostru de a construi parteneriate solide pentru un viitor sustenabil. Trecerea la CSRD a însemnat un punct de inflexiune, transformând raportarea indicatorilor non-financiari într-un instrument de reziliență pentru organizația noastră – asigurând nu doar conformitatea, dar mai ales capacitatea de a identifica multiple oportunități de a evolua într-o economie transformată de provocările de mediu și sociale.” – Roxana Barbato, Director ESG & Sustenabilitate Raiffeisen Bank România. 

Angajamentul pentru oferirea serviciilor și produselor bancare sigure și responsabile

Obiectivul pilonului de Bancher responsabil al strategiei este de a stimula dezvoltarea economică, luând în același timp în considerare aspectele climatice, de mediu și sociale în activitatea de finanțare.

În 2024, Raiffeisen Bank și-a setat obiectivul de reducere a intensității emisiilor de gaze cu efect de seră pentru portofoliul de credite acordate corporațiilor cu 21,6% până în 2030, aliniindu-se la strategia Raiffeisen Bank International de limitare a încălzirii globale și atingere a neutralității climatice până în 2050.

Anul trecut, obiectivele pentru portofoliul de clienți au fost atinse și depășite: finanțarea sustenabilă a reprezentat 24% din portofoliul de credite acordate clienților corporații, în timp ce 39% dintre creditele ipotecare noi au fost acordate pentru clădiri cu performanță energetică A sau superioară, ajungând astfel la 27% din total credite ipotecare. Volumul de finanțare ESG (vehicule electrice și echipamente fotovoltaice) pentru Raiffeisen Leasing România a reprezentat în 2024 aproximativ 11,5% din totalul portofoliului de leasing.

Promotor al finanțării sustenabile în România, Raiffeisen Bank a emis primele obligațiuni verzi în 2021 și primele obligațiuni sustenabile în 2022, ajungând la o valoarea totală de aproximativ 1 miliard de euro la sfârșitul anului 2024. Impactul de mediu prin emisiunile de obligațiuni sustenabile măsoară 47.748 tone CO2 economisite anual prin portofoliul de credite verzi (clădiri verzi, transport ecologic și energie regenerabilă) și 56.107 MWh – producția anuală de energie electrică din energie solară fotovoltaică. Impactul social măsoară finanțarea a 3.293 IMM-uri în regiuni subdezvoltate care au creat locuri de muncă pentru 55.586 de persoane.

Banca promovează în mod activ familiarizarea clienților cu produsele și serviciile financiare, înțelegerea acestora de către clienți și oferă expertiză bancară prin instrumente digitale inovatoare precum soluția interactivă Smart Finance, destinată atât persoanelor fizice, cât și IMM-urilor. Soluția permite clienților să creeze simulări personalizate ale planurilor financiare bazate pe obiectivele, nevoile și preferințele individuale. Prin astfel de inițiative strategice, banca și-a propus un obiectiv ambițios, acela de a crește cu 400% (față de 2022) numărul clienților care accesează planuri financiare personale legate de pensii, asigurări și investiții până în 2030, comparativ cu nivelul înregistrat la începutul anului 2022.

Angajamentul pentru eficientizarea operațiunilor proprii

Cu o medie de peste 1 milion de carduri emise anual, banca intenționează să contribuie la un viitor mai durabil și se preocupă să reducă impactul operațiunilor sale asupra mediului prin utilizarea PVC-ului reciclat pentru noile carduri emise încă din 2022. În 2023, 20% din PVC-ul utilizat pentru carduri nou emise a fost PVC reciclat, iar în 2024 procentul de PVC reciclat utilizat pentru carduri nou emise a crescut la 99,93%, obiectivul de 90% fiind depășit.

În paralel, ca parte a strategiei sale de reducere a amprentei de carbon pentru operațiunile proprii, în 2024, 100% din cantitate de energie electrică achiziționată direct de către Bancă a fost energie electrică produsă din surse regenerabile, cu garanții de origine, depășindu-se și în acest caz obiectivul inițial de peste 90%.

Angajamentul pentru susținerea angajaților

Banca continuă să promoveze un mediu de lucru echitabil, incluziv și favorabil pentru toți angajații. Modelul de lucru flexibil, programele de wellness și abordarea holistică a managementului sănătății au sprijinit echilibrul dintre viața profesională și cea privată a angajaților.

Dezvoltarea personală a fost susținută pe parcursul anului 2024, oferind sesiuni de training celor peste 4.900 de angajați, cu o medie de 6,65 zile de instruire per angajat și planuri de dezvoltare individuală pentru tot personalul.

În 2024, programul de formare în retail ESG a atins o rată de promovare de 100%, cu peste 1.200 de angajați care au finalizat cu succes programul cu privire la principiile ESG și impactul acestora asupra serviciilor bancare de retail, permițându-le să îi asiste mai bine pe clienții băncii. De asemenea, a fost organizat un program amplu de training bazat pe metodologia Climate Fresk, unde aproximativ 60 de angajați din poziții cheie au participat la sesiuni interactive pentru a înțelege mai bine provocările climatice și impactul lor asupra activității bancare.

Implicarea în comunități

Investițiile totale din 2024 pentru sprijinirea comunităților, evaluate cu sprijinul metodologiei LBG,  au depășit 6,3 milioane de euro, reprezentând o creștere de 1,5 ori față de anul precedent.

Banca a continuat să investească în dezvoltarea sustenabilă a comunităților, susținând 20 de ONG-uri prin Raiffeisen Comunități, cu granturi în valoare totală de 1 milion de euro și acces la mentorat specializat. Tot în 2024, au fost susținute inițiative majore, inclusiv construcția unui campus medical alături de Asociația Dăruiește Viață, atât printr-o sponsorizare de 1 milion de euro, cât și prin lansarea Cardului Galben care face Bine.

Raiffeisen Bank a continuat să susțină educația financiară și dezvoltarea competențelor prin colaborări de impact. Printre acestea s-au numărat campania de conștientizare privind recunoașterea și răspunsul la violența economică alături de Asociația ANAIS, dar și continuarea parteneriatului cu Junior Achievement pentru al 14-lea an pentru a susține educația financiară în școlile din România. În același timp, a promovat inovația și scalarea sustenabilă a business-urilor prin proiecte precum MoonshotX și Sustainability Inspiration Day.

Declarația simplificată poate fi accesată aici, iar Declarația integrală poate fi consultată  aici. Mai multe informații despre impactul social și de mediu al obligațiunilor verzi și de sustenabilitate pot fi consultate aici.

Despre Declarația consolidată de durabilitate 2024

Declarația consolidată de durabilitate 2024 a fost publicată la 28 martie 2025 și este inclusă ca parte a situațiilor financiare aferente anului 2024 într-un capitol separat din Raportul Directoratului, în conformitate cu cerințele CSRD și ESRS.

Despre Raiffeisen Bank România

Raiffeisen Bank, bancă universală de top, cu capitalizare și lichiditate solide, activează pe piața bancară din România deservind aproximativ 2,3 milioane de clienți, persoane fizice și juridice. 

De peste 25 de ani, Raiffeisen Bank susține mediul economic din România, oferind produse și servicii financiare dezvoltate pentru a acoperi nevoile clienților. Având ca principiu fundamental responsabilitatea, contribuie la dezvoltarea societății prin finanțarea economiei reale și sustenabile. Totodată, este implicată în comunitate, prin susținerea a 5 piloni de dezvoltare: educație, ecologie urbană, sport ca stil de viață sănătos, inovație și nu în ultimul rând, artă și cultură. 

Raportul privind startupurile românești din AgriFood: România concentrează 23% din totalul forței de muncă în agricultură din UE

România are aproximativ o treime din totalul fermelor din UE, însă 90% dintre acestea au sub cinci hectare, adică sunt ferme de subzistență. Impact Hub Bucharest (reprezentantul EIT Food în România), în parteneriat cu Startarium, a lansat cea de-a patra ediție a raportului privind startupurile românești din AgriFood, care oferă o analiză cuprinzătoare a ecosistemului: „Romanian AgriFood Startups Overview Report 2024”.

Ediția de anul acesta explorează atât modul în care digitalizarea, inovația tehnologică, politicile europene se intersectează pentru a modela viitorul producției alimentare în România și dincolo de granițele ei, cât și ecosistemul de startupuri AgriFood care au un rol în dezvoltarea acestui domeniu.

Inițiativa se înscrie în seria evenimentelor pregătitoare din cadrul Empowering Women in Agrifood (EWA), dedicat antreprenoarelor și proiectelor create de acestea în domeniul agroalimentar. Empowering Women in Agrifood este un program de accelerare dezvoltat de EIT Food, cea mai mare comunitate de inovare alimentară din lume. EIT Food este susținut de Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), un organism al Uniunii Europene.

EIT Food este cea mai amplă inițiativă de inovație alimentară din Europa, construită ca un consorțiu de actori-cheie din industria alimentară, startupuri, centre de cercetare și universități din întreaga Europă. Este una dintre cele nouă Comunități de Cunoaștere și Inovație (KICs) sprijinite de Institutul European de Inovație și Tehnologie (EIT), un organism independent al UE, creat în 2008 pentru a promova inovația și antreprenoriatul în Europa. Scopul EIT Food este de a „asigura viitorul” sistemului alimentar, ceea ce presupune construirea unei comunități incluzive, care să „susțină inovația în toate etapele dezvoltării unei afaceri”.

Principalele concluzii ale raportului

Agricultura continuă să fie un sector-cheie atât pentru economia României, cât și pentru cea a Uniunii Europene, în ciuda unei contribuții la PIB în scădere constantă și a unei profitabilități tot mai reduse. Contribuția sectorului agricol în formarea PIB-ului României a fost de 3,9% în 2023 și de 3,2% în 2024, iar în UE a fost de 1,3% în 2023. La nivel local, sectorul se confruntă cu provocări sistemice: tehnologie învechită, productivitate scăzută, forță de muncă îmbătrânită și riscuri climatice tot mai accentuate, precum degradarea solului și lipsa apei.

Raportul arată că țara noastră este una dintre cele mai importante în sectorul agricol european, având în vedere că aici se concentrează 23% din totalul forței de muncă în agricultură din UE (1,77 milioane de locuri de muncă – cea mai mare pondere din Uniune). 44,3% dintre fermieri au peste 65 de ani, ceea ce subliniază o problemă acută privind îmbătrânirea forței de muncă. Un fapt interesant relevat în analiză este procentul de femei care lucrează în domeniul agricol din România, 19% în 2021, fiind cel mai mare din UE.  

La nivelul anului 2023, momentul culegerii datelor disponibile, existau 73 de startupuri FoodTech și AgriTech în România. În perioada 2018-2023, au existat 18 runde de finanțare atrase, dintre care 14 milioane de euro pentru sectorul FoodTech și patru runde în valoare de 1,6 milioane de euro pentru cel AgriTech.

În plus, potrivit raportului, nivelul de digitalizare în fermele românești este redus, deși utilizarea de tehnologii avansate precum senzori, drone, imagistică satelitară sau inteligență artificială ar crește semnificativ rentabilitatea sectorului.  

„Un sector vital pentru România, cu o forță de muncă impresionantă, agricultura a avut anul trecut un an mai puțin remarcabil. Institutul Național de Statistică arată că agricultura a avut o contribuție negativă de -0,4% la PIB, cu o pondere de 3,2% și o scădere a volumului de activitate de 10,5%. În plus, investițiile în FoodTech și AgriTech din Europa Centrală și de Est au scăzut cu aproape 55% în 2023, din cauza creșterii dobânzilor și a climatului economic dificil. Raportul realizat de echipa noastră face o analiză sectorială, care remarcă atât părțile mai puțin bune, cât și semnalele pozitive. În această ultimă categorie intră adopția tehnologiei și a digitalizării care, deși încă în stadiu incipient, susțin progresele promițătoare în irigațiile eficiente și automatizarea recoltării. Una dintre concluziile principale arată potențialul foarte mare al agriculturii românești, care are nevoie de date, de optimizarea consumului de resurse (apă, energie, îngrășăminte) și de îmbunătățirea randamentului per hectar pentru a deveni rentabilă. Mai mult, este esențial să fie încurajate formarea de cooperative moderne, precum și a altor forme de colaborare care să permită fermierilor mici să acceseze piețe, tehnologii și finanțare”, a spus Oana Craioveanu, CEO & Cofondator Impact Hub Bucharest & Startarium.  

Ediția din acest an a raportului realizat de Impact Hub Bucharest și Startarium combină cercetarea cantitativă și calitativă, incluzând un sondaj în rândul fondatorilor autohtoni de startupuri AgriFood, analiza datelor publice disponibile (geografice, financiare și juridice) despre companiile active în ecosistem, interviuri cu antreprenori și experți din industrie, transformate în studii de caz și perspective sectoriale. Datele prezentate în raport se referă la contribuția sectorului agricol atât în economia europeană, cât și în cea locală, acoperind indicatori precum valoarea adăugată, producția, volumul exporturilor și importurilor, numărul de startupuri și impactul acestora, precum și ecosistemul de sprijin. Cifrele vizează în principal anul 2023, cu unele date preliminare din 2024, în funcție de disponibilitatea surselor oficiale ale UE și ale altor organizații relevante.

Raportul complet poate fi accesat aici.

Programul Empowering Women in Agrifood 2025

Programul Empowering Women in Agrifood 2025 se adresează exclusiv startupurilor din domeniul agroalimentar fondate de femei, de pe întreg teritoriul României. Aceste companii trebuie să aibă o vechime de cel mult trei ani și să nu fi beneficiat, în acest timp, de o finanțare mai mare de 60.000 de euro din fonduri private sau publice. 10 antreprenoare din sectorul agroalimentar vor beneficia de o perioadă intensivă de creștere a afacerii și mentorat, sesiuni de training și sprijin continuu, acces la o comunitate internațională de specialiști din industrie, precum și oportunitatea de a primi două premii: un grant de 10.000 de euro și unul de 5.000 de euro. Înscrierile la EWA sunt deschise în perioada 2 aprilie – 23 mai 2025 și se adresează femeilor care fie au o idee de afacere, fie conduc un startup deja existent cu o vechime de cel mult trei ani.

În cele trei ediții desfășurate până acum, EWA a susținut 30 de antreprenoare din sectorul AgriFood și a oferit 45.000 de euro finanțare totală.  

Mai multe detalii despre programul Empowering Women in Agrifood și despre modalitatea de înscriere sunt disponibile aici.

***

Despre organizatori

Despre EIT FOOD

EIT Food este cea mai mare și mai dinamică comunitate de inovație alimentară din lume. Accelerăm inovația pentru a construi un sistem alimentar potrivit pentru viitor, care să producă alimente sănătoase și sustenabile pentru toți.

Sprijinit de Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), un organism al Uniunii Europene, investim în proiecte, organizații și persoane care ne împărtășesc obiectivele pentru un sistem alimentar sănătos și sustenabil. Deblocăm potențialul de inovare în afaceri și universități și creăm și scalăm startupuri agroalimentare pentru a aduce noi tehnologii și produse pe piață. Echipăm antreprenorii și profesioniștii cu abilitățile necesare pentru a transforma sistemul alimentar și pentru a pune consumatorii în centrul activității noastre, ajutând la construirea încrederii prin reconectarea acestora la originile alimentelor lor.

Suntem una dintre cele nouă comunități de inovare înființate de Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), un organism independent al UE înființat în 2008 pentru a stimula inovația și antreprenoriatul în întreaga Europă.

Aflați mai multe accesând www.eitfood.eu sau urmăriți-ne prin intermediul rețelelor sociale: Twitter, Facebook, LinkedIn, YouTube și Instagram.

Despre Impact Hub Bucharest

Impact Hub Bucharest este spațiul dinamic în care profesioniști și antreprenori lucrează pentru dezvoltarea proiectelor și inițiativelor de business. Încă din 2012, Impact Hub Bucharest este primul spațiu de coworking din România, iar la nivel global organizația este prezentă în peste 110 de locații din peste 60 de țări. Misiunea Impact Hub Bucharest este de a susține ecosistemul antreprenorial oferind programe de accelerare a startupurilor și finanțare directă, precum și cea mai mare platformă online de educație antreprenorială, Startarium.

Începând cu 2021, Impact Hub Bucharest reprezintă oficial EIT Food în România ca EIT Food Hub în calitate de punctul de contact pentru reprezentanții locali din sectorul agroalimentar, cu rolul de a sprijini inovatorii și antreprenorii și de a facilita dezvoltarea acestui sector strategic.

Platforma Startarium, powered by Impact Hub Bucharest, este cea mai complexă resursă online pentru antreprenorii români, cu peste 1,3 milioane de vizitatori, 53.000 de conturi înregistrate și peste 1.700 de articole educaționale. În cei opt ani de existență, mai mult de 7.000 de idei de business au luat naștere sau au fost rafinate cu ajutorul instrumentelor disponibile pe site, în timp ce comunitatea de experți Startarium a depășit 200 de mentori, consultanți, investitori și contribuitori.

Producătorii elvețieni trag un semnal de alarmă la Forumul CCE-R de la Sighișoara: România poate pierde trenul industriei

România este încă o destinație strategică pentru investiții în producție, dar presiunile cresc: lipsa forței de muncă, scumpirea utilităților și volatilitatea cererii riscă să pună frână unei industrii aflate deja sub stres. Acesta este mesajul clar transmis de liderii companiilor elvețiene și românești reuniți la forumul organizat de Camera de Comerț Elveția – România (CCE-R), găzduit de SEFAR / MONOSUISSE la Sighișoara.

Sub titlul direct și pragmatic „Provocări și oportunități în sectorul de producție din România”, evenimentul a reunit peste 50 de executivi și factori de decizie din industrie pentru a pune pe masă soluții reale într-un context economic tot mai tensionat.

România – locul unde se decide viitorul producției europene?

În deschiderea forumului, E.S. Massimo Baggi, Ambasadorul Elveției în România, a subliniat valoarea parteneriatului bilateral: „Colaborarea elvețiano-română nu este doar solidă – este esențială pentru competitivitatea regiunii.”

Dr. Adriana Cioca, Președintele CCE-R, a punctat: „20% dintre membrii noștri sunt producători. Asta spune tot. România nu este o alegere întâmplătoare – este o piesă esențială în lanțul valoric european. Avem o șansă reală să construim rețele industriale inteligente, dar trebuie să ne mișcăm rapid.”

Panel de greutate. Probleme reale. Soluții clare

Evenimentul, moderat de Hermann Povel, director SEFAR / MONOSUISSE și liderul grupului de lucru CCE-R pentru producție, a adus în prim-plan provocările care ard acum în industrie:

  • Costuri operaționale în creștere – energie, salarii, logistică
  • Criza de personal calificat
  • Cerere internă imprevizibilă
  • Schimbări legislative cu impact direct asupra producției

Pe scenă au urcat executivi de top: Radu Cotuna (Noventa România), Alin Crețu (VAT România), Claudiu Presecan (Polycontact Hermannstadt) și Miguel Trindade (Manpower România), care au prezentat atât problemele din teren, cât și strategiile care funcționează.

„Suntem la răscruce. Ne adaptăm sau pierdem.” Este concluzia fără echivoc a lui Hermann Povel. „România poate câștiga pe termen lung, însă doar dacă industria, guvernul și educația trag în aceeași direcție.”

CCE-R continuă să investească în parteneriate reale, nu doar discuții.

Despre Camera de Comerț Elveția-România (CCE-R)

Camera de Comerţ Elveţia – România (CCE-R) este o asociație non-profit cu o istorie de 25 de ani în România și cu 170 de companii membre, care are ca scop facilitarea relațiilor de afaceri între investitorii elvețieni și cei români, precum și a oferi informații economice și consultanță companiilor interesate să dezvolte afaceri în cele două țări.

Susținută de Ambasada Elveției în România, CCE-R a devenit, în ultimele două decenii, jucătorul principal al relațiilor economice româno-elvețiene și a construit 10 grupuri de lucru menite să vină în sprijinul membrilor Camerei, dar și al comunităților în care aceștia activează.

Analiză Environ de Ziua Pământului: România ar putea obține anual 2 tone de metale rare numai din reciclarea DEE

România are oportunitatea de a obține anual 2 tone de metale rare numai prin reciclarea echipamentelor electrice și electronice uzate, arată Asociația Environ într-un comunicat transmis cu ocazia Zilei Pământului. Obținerea metalelor rare este una dintre cele mai mari provocări pe plan mondial, în condițiile în care acestea au devenit indispensabile în ultimii ani într-o gamă largă de tehnologii și aplicații moderne, datorită proprietăților lor electronice, magnetice și optice unice. Nu mai devreme decât la mijlocul lunii aprilie, Parlamentul European a adoptat un Regulament cu prevederi clare care vizează reciclarea deșeurilor electrice astfel încât să se asigure în acest fel cel puțin 25% din consumul anual de materii prime strategice al UE.

Raportat la cantitatea de deșeuri de echipamente electrice și electronice care ar trebui colectată și reciclată în România, calculul făcut de Asociația Environ arată că o tonă de telefoane mobile reciclate ar putea genera anual 3,3 kg de metale rare. Totodată, două tone de monitoare ar putea genera 1,2 kg de metale rare, iar dintr-o tonă de lămpi fluorescente s-ar putea obține 1 kg de metale rare. În total, prin reciclarea DEEE, România ar putea recupera anual două tone de metale rare.

„Deșeurile electronice, în care putem regăsi aproape întreg tabelul lui Mendeleev, au un potențial semnificativ de a deveni o sursă alternativă de metale rare, reducând totodată dependența de mineritul primar și impactul asociat asupra mediului. În același timp, o reciclare inteligentă ar contribui la economia circulară prin minimizarea eliminării deșeurilor, conservarea resurselor naturale și promovarea dezvoltării durabile”, a declarat Roxana Puia, director de comunicare al Asociației ENVIRON.

Ce metale rare se află în cele mai răspândite echipamente electronice

Cele mai importante cantități de metale rare se găsesc în echipamente electrice și electronice precum lămpi fluorescente, computere, telefoane mobile, televizoare și camere video. În vreme ce hard disk-urile și lămpile fluorescente conțin cele mai mari concentrații de metale rare, în special neodim (Nd), disprosiu (Dy), ytriu (Y) și europiu (Eu), smartphone-urile și computerele conțin cea mai mare varietate mare de metale rare. 

LĂMPILE FLUORESCENTE utilizează fosfor bogat în ytriu și europiu, ceea ce le face să fie deșeurile electronice cu cea mai mare concentrație de metale rare, de până la 20.000 ppm (părți per milion), adică 2%. Pe lângă ytriu și europium, se pot extrage de aici cantități semnificative de ceriu, terbiu și lantan.

HDD. Orice hard disc conține magneți NdFeB, o sursă principală de neodim și disprosiu,  care ajung la concentrații de până la 15.000 ppm, adică 1,5%. Alături de aceste metale rare, într-un HDD există o cantitate importantă de praseodim.

SMARTPHONE. Telefoanele mobile inteligente conțin adesea, în magneți, cantități importante de disprosiu, terbiu și neodim, în concentrații de până la 1.000 ppm (0,1%). De asemenea, în ecrane, difuzoare sau sisteme pentru vibrații, se află și lantan, ceriu, praseodim, samariu, europiu, gadoliniu și ytriu, ceea ce face ca smartphone-urile reciclate să fie echipamentele electronice cu cea mai mare varietate de metale rare dintre DEEE uzuale.

COMPUTERE. Din plăcile cu circuite imprimate, hard disc-urile și difuzoarele aflate într-un computer se pot extrage aceleași categorii de metale rare ca în cazul telefoanelor mobile, lantan, ceriu, praseodim, neodim, samariu, europiu, gadoliniu, terbiu, disprosiu și ytriu, aflate în proporții de 1.000 ppm (0,1%).

TELEVIZOARELE utilizează cantități importante de metale rare în componentele lor de afișare, cum ar fi fosforii din tuburile catodice și LED-urile din ecranele moderne. Găsim aici, de asemenea, o varietate mare de metale rare, precum ytriu, europiu și terbiu, care ajung la concentrații de până la 100 ppm, adică 0,01%.

CAMERE VIDEO. O altă categorie de deșeuri electronice bogată în metale rare sunt camerele video, în care ecranele și difuzoarele cărora există ytriu, europiu și terbiu în proporție de până la 100 ppm, adică 0,01%. 

Materiale rare pe glob. Unde se situează România

Pământurile rare includ o listă de 17 elemente chimice care, în ultimele decenii, au devenit tot mai căutate datorită utilizării lor în multe tehnologii avansate: Scandiu (Sc), Ytriu (Y), Lantan (La), Ceriu (Ce), Praseodim (Pr), Neodim (Nd), Promețiu (Pm), Samariu (Sm), Europiu (Eu), Gadoliniu (Gd), Terbiu (Tb), Disprosiu (Dy), Holmiu (Ho), Erbiu (Er), Tuliu (Tm), Yterbiu (Yb) și Lutețiu (Lu).

Potrivit unui raport recent al United States Geological Survey (USGS), piața mondială a pământurilor rare este dominată de China, cu rezerve de 44 de milioane de tone, urmată Brazilia (21 milioane de tone), India (6.9 milioane de tone), Australia (5,7 milioane de tone), Rusia (3,8 milioane de tone), Vietnam (3,5 milioane de tone), SUA (1,9 milioane de tone), Groenlanda (1,5 milioane de tone), respectiv Tanzania și Africa de Sud (câte 900 de mii de tone).

Deși nu există o estimare oficială publică a rezervelor totale de metale rare ale României, avem un ordin de mărime: țara noastră a importat în urmă cu doi ani 557 de kilograme de scandiu și ytriu.

În același timp, România a fost inclusă în lista proiectelor strategice ale Uniunii Europene pentru extracția de materii prime critice, întrucât deține resurse geologice semnificative pentru mangan (18 milioane de tone de minereu distribuite în mai multe zăcăminte importante), magneziu, grafit și cupru.

În ceea ce privește reciclarea deșeurilor electrice care conțin metale rare, la nivelul Uniunii Europene există o preocupare majoră: anul trecut, Parlamentul European a adoptat Regulamentul (UE)2024/1252 al PE și al Consiliului care prevede, printre altele, că fiecare stat membru trebuie să adopte și să pună în aplicare, în termen de doi ani, programe naționale care să asigure aprovizionarea sigură și durabilă cu materii prime critice. Unul dintre scopurile declarate este acela ca Uniunea Europeană să-și majoreze capacitatea de reciclare astfel încât să permită producerea a cel puțin 25 % din consumul anual de materii prime strategice al UE.

Regulamentul prevede intensificare colectării, sortării și prelucrării deșeurilor cu un potențial relevant de valorificare a materiilor prime critice și introducerea lor în sistemul de reciclare adecvat. Un interes special este acordat produselor care conțin unul sau mai mulți magneți permanenți; aceste produse va trebui să fie etichetate astfel încât să reiasă conținutul de metale strategice, inclusiv metale rare precum samariu (Sm) sau neodim (Nd). Regulamentul identifică de asemenea 34 de materii prime critice, între care 17 materii prime strategice, inclusiv pământurile rare pentru magneți permanenți (Nd, Pr, Tb, Dy, Gd, Sm și Ce).

Se estimează că, la nivelul Europei, s-ar putea extrage 190 de tone de metale rare, dintre care 146 tone de Nd, 28 tone de Pr, 15 tone de Dy și o tonă de Tb. Pe categorii de DEEE, cea mai mare cantitate de metale rare, aproximativ 92 de tone, s-ar putea extrage din lămpile fluorescente reziduale (10 tone de Ce, 4 tone de Eu, 4 tone de Tb și 61 de tone de Y).

În prezent, doar 1% din cererea de metale rare este acoperită din reciclarea deșeurilor electrice. Cu excepția litiului (Li) și a germaniului (Ge), mai multe materii prime critice – în special pământurile rare – sunt dificil de recuperat din deșeurile electronice.

Despre Asociația Environ

Asociația Environ este o organizație non-guvernamentală și non-profit, înființată în anul 2007, care și-a asumat obiectivul de a prelua responsabilitatea producătorilor și importatorilor de echipamente electrice și electronice privind colectarea și reciclarea acestor produse la finalul ciclului de viață. Operează în prezent peste 4.000 de puncte de colectare la nivel național. În cei aproape 18 ani de activitate a colectat peste 250.000 de tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice.

Forumul regional #UNECE 2025 de la Geneva reafirmă angajamentul global față de sustenabilitate și implementarea Agendei 2030

Forumul regional #UNECE pentru dezvoltare durabilă 2025, organizat în perioada 2-3 aprilie, la Geneva s-a axat în acest an pe necesitatea reafirmării  angajamentului global față de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. La importantul eveniment internațional al sustenabilității, România a fost reprezentată de coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, consilierul de stat László Borbély, președinte al Rețelei Europene de Dezvoltare Durabilă (ESDN). Domnia sa a prezentat poziția de țară în cadrul sesiunii de politici la nivel înalt a Forumului și a avut intervenții în cadrul dezbaterilor pe tema finanțării dezvoltării durabile. Totodată, a inițiat o serie de întrevederi bilaterale cu înalți oficiali prezenți la Forumul UNECE.

Într-un context geopolitic marcat de conflicte și instabilitate, discursul național a subliniat că aceste evenimente pun în pericol progresele înregistrate în dezvoltarea durabilă și a evidențiat importanța consolidării cooperărilor internaționale pentru a contracara efectele negative ale crizelor.

„România rămâne dedicată colaborării globale și viziunii unei lumi incluzive, echilibrate și sustenabile pentru generațiile viitoare. Începând cu 2017, am făcut progrese substanțiale în implementarea Agendei 2030, integrând cu succes țintele acesteia în politicile naționale și alimentând coerența politicilor publice pentru dezvoltare durabilă” – a menționat consilierul de stat László Borbély în poziția de țară de la sesiunea plenară din 2 aprilie a Forumului. Domnia sa a menționat rezultate înregistrate atât în politicile sociale și reziliența economică, cât și în ceea ce privește protecția mediului. Coordonatorul Departamentului a amintit totodată și de formarea angajaților din administrația publică ca experți în dezvoltare durabilă, precum și de crearea Centrului de Excelență în Dezvoltare Durabilă pentru Administrația Publică.

László Borbély a luat cuvântul, pe 2 aprilie, la evenimentul adiacent organizat de Consiliul de Cooperare Regională (RCC) cu sprijinul României, Greciei și Turciei și centrat pe reducerea riscului de dezastre în economiile din Europa de Sud-Est. În cadrul discuțiilor, consilierul de stat a subliniat importanța rețelei regionale recent formate în vederea prevenirii  acestor riscuri și dezastre. „Această rețea reprezintă un pas semnificativ în eforturile noastre de colaborare regionale și reunește părțile interesate din guvern, industrie și societatea civilă pentru a dezvolta un mecanism de protecție financiară incluziv și eficient” – a mai spus coordonatorul Departamentului referitor la poziția României pe acest subiect de actualitate.

Pe 3 aprilie, în cadrul Forumului UNECE a avut loc o masă rotundă dedicată finanțării dezvoltării durabile, la care László Borbély a prezentat măsurile aplicate de România pentru atragerea de finanțări sustenabile. Domnia sa a vorbit despre strategiile naționale ale dezvoltării durabile și economiei circulare, respectiv renovarea eficientă energetic a clădirilor. Totodată a făcut referire la obligațiunile verzi și sociale favorabile proiectelor ecologice și sprijinirii IMM-urilor din zonele dezavantajate. A menționat, de asemenea, rolul de catalizator al Băncii de Investiții și Dezvoltare, dar și taxarea ecologică și achizițiile sustenabile ce reprezintă măsuri eficiente în mai multe aspecte. „Codul Român al Sustenabilității, platforma pentru raportarea transparentă a companiilor în domeniul sustenabilității realizată de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, vine în ajutorul actorilor economici încurajând investițiile verzi. Obiectivul nostru este sa creăm o economie mai rezilientă și sustenabilă, aliniată la standardele europene și internaționale” –  a precizat consilierul de stat.

Seria întrevederilor bilaterale avute în marja Forumului a fost deschisă de discuțiile alături de ambasadorul Bob Rae, președinte al Consiliului Economic și Social al Națiunilor Unite (ECOSOC), dialog în care László Borbély a amintit eforturile susținute ale României în realizarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă, precum și participarea activă a țării noastre în cadrul Forumului Politic la Nivel Înalt (HLPF), organizat de ECOSOC la New York.

În marja Forumului, coordonatorul Departamentului a avut o întrevedere și cu Igor Janushev, secretar general al Guvernului Macedoniei de Nord, alături de care a discutat oportunitățile de cooperare în cadrul instituțional european. „România este deschisă schimbului de bune practici în domeniul dezvoltării durabile cu Macedonia de Nord, iar în calitate de președinte al Rețelei Europene de Dezvoltare Durabilă (ESDN) lansez invitația de aderare la rețea  pentru un acces suplimentar la bunele practici din celelalte state europene” – a formulat László Borbély în cadrul întrevederii.

Tatiana Molcean, secretar executiv al UNECE, organism ce are un rol esențial în implementarea Agendei 2030 în Europa, a precizat în cadrul întrevederii bilaterale avute cu László Borbély, că o reîntărire a angajamentului față de sustenabilitate ar fi necesară la nivel regional pentru a contracara scepticismul aflat în creștere față de acest important deziderat. Coordonatorul Departamentului a menționat educația, respectiv colaborarea cu societatea civilă ca instrumente prin care atenția publică poate fi centrată și menținută pe agenda globală a sustenabilității.