Inside EU’s Proposal to Further Regulate ESG Ratings

New regulations for ESG rating providers could cause significant restructuring in the industry.

Author: Maria-Antoanela Ioniță – Sustainability Communications Specialist

In the last few years, environmental, social, and governance (ESG) rating providers have multiplied in an attempt to signal sustainability efforts and results to company stakeholders. Yet critics argue that most methodologies are often too opaque and complex. In addition, they tend to favour companies that disclose more information rather than those that manage ESG risks best. These drawbacks limit the potential positive of ESG ratings to incentivise more sustainable investment.

To tackle these concerns and aid investors looking for more useful and reliable information while also tackling greenwashing, EU authorities have introduced new regulations for ESG rating providers as part of a sustainable finance package.

These regulations have the potential to cause significant restructuring within the industry. Major players in the market, such as S&P Global, Moody’s, MSCI, and Morningstar’s Sustainalytics offer ESG ratings that influence trillions of dollars in investment decisions.

Under the proposed legislation, ESG rating providers would be prohibited from offering consulting services to investors, selling credit ratings, developing benchmarks, and engaging in other activities that could result in conflicts of interest. Agencies will thus have to separate these various business functions.

ESG rating providers will also be required to obtain authorization and be supervised by the European Securities and Markets Authority (ESMA).

Failure to comply with the new rules could lead to fines of up to 10% of their annual net turnover.

The package of measures aimed to boost sustainable finance also contains a new set of EU Taxonomy criteria for economic activities that make a substantial contribution to one or more of the non-climate environmental objectives. These objectives include the sustainable use and protection of water and marine resources, the transition to a circular economy, pollution prevention and control, and the protection and restoration of biodiversity and ecosystems.

To support companies and the financial sector in the implementation of the EU Taxonomy and sustainable finance framework, the European Commission is also publishing the EU Taxonomy User Guide, a guidance document on the Taxonomy for non-experts.

You can find out more details in this Press Release: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_23_3192

Photo credit: Canva.com

Curious About Your Carbon Footprint? Here’s How You Can Calculate

Discover key platforms and apps that can give you insight into your individual carbon emissions

Author: Maria-Antoanela Ioniță – Sustainability Communications Specialist

To start addressing our environmental footprint as a society, we need to include the individual level. By understanding the toll of our day-to-day lifestyle on the planet, we can begin to grasp the importance of our decisions when presented with several options for home ownership, transportation, travelling, or grocery shopping. A big component of our environmental footprint that is under public scrutiny today is carbon emissions.

What is a carbon footprint?

A carbon footprint is a measure of the total carbon dioxide emissions generated by an individual, organization, or product throughout its lifecycle. By calculating our individual carbon footprint, we can gain valuable insights into our impact on the environment and can begin to take meaningful steps towards improving.

Luckily, consumers have a wide range of tools at their disposal to calculate their carbon footprints as part of their sustainability journey.

How can you calculate your carbon footprint?

To assist individuals with reliable data about carbon footprints, more and more organizations, from NGOs to startups, are launching carbon footprint online calculators and mobile apps. Below we will be guiding you through a selection of such calculators that have gained popularity due to their accessibility and user-friendly interfaces.

All these tools enable individuals to estimate their carbon emissions based on various factors such as energy usage, transportation, food consumption, and lifestyle choices. Some of them leverage smartphone capabilities for data monitoring to provide real-time data and personalized recommendations.

Carbon Footprint

What it measures: emissions from housing, transportation, groceries, electronics, furniture, banking and finance, recreational activities, and education

Carbon Footprint offers a free, comprehensive calculator for individuals that covers a wide range of emission sources. It is also one of the few calculators with personalized results depending on your location. To get insights into your household’s footprint, be prepared to offer detailed information, such as the amount of electricity and natural gas you consume in a given period. For transportation, you’ll need to specify the destinations of your flights, the mileage and efficiency of your car, or the distance you commuted for with a public transportation method. The app also takes into account your spending in different categories to calculate your secondary carbon footprint.

Giki

What it measures: emissions from transportation, food, home, other purchases, and services

Giki offers a user-friendly tool based on a questionnaire that helps you estimate your individual carbon footprint. It delves into areas such as the size and type of your housing, what transportation methods you use, what type of diet you have, and what other purchases you make on a yearly basis. As a next step after calculating your footprint, Giki suggests looking for your company’s sustainability plan on their website (they also have a service for companies), joining a beach clean, or making a carbon-cutting suggestion and sharing it with your team.

WWF Footprint Calculator

What it measures: emissions from housing, energy efficiency measures, household items, transportation, travelling, grocery shopping, clothing purchases, and pet care spending

The World Wildlife Fund (WWF)’s calculator is, in fact, a questionnaire, inquiring about your food, travel, home, and other shopping habits in order to estimate your ecological footprint. The catch is this one is tailored to the UK, but it can still offer a decent estimate for similar countries. The result is an annual total footprint, a comparison with the average for the year in the UK and worldwide, and a breakdown by key categories.

CoolClimate Network

What it measures: emissions from travelling, home, food, and shopping

CoolClimate Network provides a quick carbon footprint estimate for those residing in the US. It takes into account some basic information such as the city, the number of people in your household, and the gross annual household income to generate estimates of your footprint. You can further refine these estimates by adding information about using personal cars, air travel, and public transit; your electricity, natural gas, and oil consumption; your diet, and your shopping habits. As an output, it breaks your total estimated footprint by categories and compares it to an average.

JouleBug

What it measures: savings in carbon emissions, water use, and waste by changing daily habits around the house, energy use, shopping, and transportation

JouleBug is a gamified app that helps companies educate and encourage their employees to adopt eco-friendly behaviours. By completing challenges and tracking their progress, individuals can understand the environmental impact of their choices, including carbon emissions. In turn, companies can track individual, team, and company environmental impacts for CO2, as well as water and waste. Examples of such actions include airing out the house to give A/C’s a rest, drying clothes on a rack instead of a dryer, taking a shorter shower, or composting your food waste.

Calculating your carbon footprint is one of the first steps you can take towards a more sustainable lifestyle. By utilising online calculators and mobile apps, individuals can gain valuable insights into their emissions and identify areas for improvement.

Photo Source: Canva

Ce Include Directiva Green Claims a Uniunii Europene și Cum Luptă Împotriva Greenwashing-ului

UE a dezvăluit recent o directivă ambițioasă privind declarațiile ecologice pentru a proteja consumatorii

Autor: Maria-Antoanela Ioniță – Sustainability Communications Specialist

Pentru a aborda preocupările în creștere privind greenwashing-ul și pentru a proteja consumatorii, precum și agenda de tranziție ecologică, Comisia Europeană a propus recent o Directivă privind declarațiile ecologice.

Aceasta s-ar aplica majorității organizațiilor din UE care fac în mod voluntar declarații de mediu, cu excepția microîntreprinderilor (sub zece angajați și cu o cifră de afaceri mai mică de 2 milioane de euro) și a companiilor de servicii financiare, care au reguli separate.

Pentru a îndeplini noile reguli descrise mai jos, companiile vor avea probabil nevoie de o strategie solidă de comunicare în materie de sustenabilitate și de gestionare a datelor. Acest lucru poate necesita resurse suplimentare, noi capabilități și tehnologii, precum și modificări ale modelului de operare și ale structurii echipei. Cu toate acestea, companiile vor beneficia probabil de pe urma unor comunicări mai robuste privind sustenabilitatea, prin prevenirea riscurilor de reputație și litigiilor, și creșterea încrederii și loialității clienților.

Greenwashing-ul este o modalitate rapidă de a eroda încrederea

În întreaga lume, mai mult de jumătate (60%) dintre cetățeni spun că nu au încredere în comunicarea climatică, conform Barometrului Edelman Trust 2022. Cantitatea tot mai mare de greenwashing semnalată de autoritățile de reglementare, activiști și consumatori ar putea fi o cauză importantă. UE a identificat că 53% dintre afirmațiile ecologice „oferă informații vagi, înșelătoare sau nefondate” și că 50% dintre etichetele verzi „oferă o verificare slabă sau inexistentă”.

Greenwashing se referă la comunicările care prezintă în mod fals produsele, serviciile și proiectele unei companii ca fiind prietenoase cu mediul pentru a obține beneficii din această poziționare pe piață. Poate îmbrăca diferite forme, în funcție de mijloacele de comunicare.

Pe lângă măsurile anterioare în temeiul Directivei privind practicile comerciale neloiale, noua propunere adaugă patru noi practici asociate cu greenwashing:

  • Utilizarea unei etichete de sustenabilitate care nu se bazează pe o schemă de certificare sau nu este stabilită de autoritățile publice;
  • Folosirea unui termen generic fără a demonstra o performanță de mediu excelentă recunoscută, relevantă pentru afirmație;
  • Extinderea comunicării la întregul produs dacă se referă doar la un anumit aspect al produsului;
  • Prezentarea cerințelor impuse de lege ca trăsătură distinctivă a ofertei organizației.

Greenwashing este o tactică de tip “pierde-pierde-pierde”. Confundând și erodând încrederea consumatorilor, precum și confruntându-se cu viitoarele taxe de reglementare, greenwashing poate dăuna organizațiilor. În plus, diminuează eforturile consumatorilor de a lua decizii mai responsabile față de mediu. În cele din urmă, sabotează încercările investitorilor de a sprijini, finanța și participa la succesul pe termen lung al companiilor mai durabile.

Ca o notă, reversul se aplică. Atunci când nu comunică deloc eforturile de sustenabilitate din cauza fricii de repercusiuni, organizațiile riscă să contribuie la greenhushing – adică să reducă informațiile disponibile pentru consumatori și investitori pentru a identifica produsele și companiile sustenabile.

Companiile ar trebui să comunice în continuare eforturile de sustenabilitate, indiferent de punctul lor în călătorie – dar trebuie să urmeze câțiva pași:

  • Să își cunoască bine publicul;
  • Să facă un test de presiune cu terțe părți pentru a se asigura că atât povestea, cât și elementele tehnice sunt semnificative;
  • Să se asigure că afirmațiile sunt transparente, bazate pe știință și verificabile.

Cum își propune Directiva Green Claims să transforme comunicările corporative privind sustenabilitatea

Noua lege privind afirmațiile ecologice ia măsuri pentru a aborda problema greenwashing-ului, a proteja consumatorii și a contribui la crearea unor condiții de concurență echitabile pentru produsele și serviciile de mediu.

Directiva propusă se concentrează pe problemele centrale identificate de Comisie în ceea ce privește comunicările de mediu: afirmații înșelătoare, nefondate sau nesusținute, etichete neverificate și lipsa de transparență. Această propunere completează și operaționalizează în continuare Directiva privind împuternicirea consumatorilor în tranziția ecologică, despre care am discutat într-un articol anterior.

Un obiectiv cheie este acela de a asigura că afirmațiile de mediu despre companie și produsele sale, care sunt voluntare și nu sunt acoperite în prezent de alte norme UE, sunt fiabile, comparabile și verificabile.

Afirmații precum „ambalajele realizate din plastic reciclat în proporție de 70%” sau „au redus amprenta de mediu a companiei cu 20% din 2015” nu sunt greșite, dar, conform propunerii, ele trebuie să fie fundamentate, adică însoțite de dovezi științifice susținătoare.

În acest scop, compania trebuie să facă o evaluare completă a comunicării, care include următoarele:

  • Asigurați-vă că afirmația se bazează pe dovezi științifice recunoscute;
  • Demonstrați importanța și amploarea impacturilor, aspectelor și performanței din perspectiva ciclului de viață;
  • Asigurați-vă că afirmația nu este echivalentă cu cerințele impuse de lege;
  • Furnizați informații cu privire la performanțele semnificativ mai bune din punct de vedere al mediului față de ceea ce este o practică obișnuită;
  • Asigurați-vă că nu există compromisuri ascunse care să aibă ca rezultat un impact negativ asupra mediului în altă parte;
  • Solicitați raportarea compensațiilor de gaze cu efect de seră în mod transparent.

În acest fel, autoritățile de reglementare speră să împiedice utilizarea afirmațiilor generice precum „ecologic”, „neutru climatic”, „verde” sau „net zero”, fără nicio dovadă.

Directiva specifică, de asemenea, noi reguli pentru etichetele de sustenabilitate, interzicând autocertificarea și oferind garanții suplimentare pentru îmbunătățirea calității sistemelor de etichetare ecologică. Ca atare, schemele de etichetare trebuie să respecte următoarele:

  • Transparența și accesibilitatea informațiilor privind proprietatea, organismul decizional și obiectivele;
  • Criterii elaborate de experți și revizuite de părțile interesate;
  • Un mecanism de soluționare a plângerilor;
  • Proceduri de abordare a neconformității și posibilitatea de retragere sau suspendare a etichetării în caz de neconformitate persistentă și flagrantă.

Puteți citi noua Directivă privind comunicările ecologice în întregime aici.

The European Parliament Backs New Rules to Improve Product Sustainability Labelling and Durability

The new rules aim to put a stop to greenwashing and increase opportunities for the circular economy.

Author: Maria-Antoanela Ioniță – Sustainability Communications Specialist

  • Following an increased focus on increasing the quality of sustainability communications and avoiding greenwashing via regulation, The European Parliament backed a draft legislation on improved product labelling and durability.
  • With an overwhelming majority of 544 votes to 18 no’s and 17 abstentions, the plenary approved the proposal for a new directive aimed to aid consumers make more informed choices and support the green transition.
  • The new rules propose the banning of unsubstantiated environmental claims, claims that are based solely on carbon offsetting schemes, and planned obsolescence via product design.

There is growing noise in the market for environmental claims, as companies fight for customer’s attention and loyalty by showcasing eco-conscious appealing features of their products and services. Yet the same effort aimed to differentiate more responsible products is confusing consumers, as terms and labels, lacking external coordination, get mixed up and used erroneously or without necessary explanations. As a consequence, consumer trust in environmental claims is at its lowest.

Following the proposal of a Green Claims Directive by the European Commission in March 2023, the Parliament has recently approved a draft legislation that would pave the way to a new directive.

Two key dimensions stand out: the banning of misleading ads and generic environmental claims, and the fight against early obsolescence.

Putting a stop to misleading ads and unsubstantiated environmental claims

The approved negotiating mandate will see the banning of general environmental claims such as “natural”, “environmentally friendly”, “biodegradable”, “eco”, and even “climate neutral” if these are not substantiated – accompanied by detailed evidence.

Other misleading practices under focus include claims made for the whole product, when in fact it applies to only a part of it, as well as claims that are based solely on carbon offsetting schemes, without any direct reduction in the amount of company-generated CO2 emissions.

To further minimize the amount of information provided on packaging MEPs aim to limit the use of sustainability labels to those based on official certification schemes or established by public authorities.

Helping products last longer in the spirit of the circular economy

Another challenge with current products that favours the excessive consumption of resources and goods, as well as resulting waste, is planned early obsolescence. Under the new legislation, the Parliament wants to ban the introduction of design features that would limit the life of the product or lead to premature malfunctioning.

In addition, it aims to ban producers from limiting a product’s functionality when it is used with consumables, spare parts or accessories made by other companies. Shoppers should be informed of any repair restrictions before making a purchase. MEPs also propose the introduction of a new guarantee label communicating not only the length of the legally required guarantee but also the length of any potential guarantee extensions offered by producers. Companies should therefore be more motivated to focus on prioritizing durability.

Overall, these measures would open even more opportunities for consumers and companies to participate in the circular economy, via reusing, repairing, and refurbishing products. Negotiations between the  Parliament and EU member states on the final content and wording of the directive are expected to start soon after the announcement. The proposed directive is part of the first circular economy packaging.

Lansare anuar Sustainability Index Magazine: Profiluri de sustenabilitate și status-ul actual în România și CEE

Anuarul bilingv aduce în prim plan top performeri în sustenabilitate conform rankingului Romania CST Index, precum și cele mai recente tendințe și inovații în sustenabilitate corporativă de la experți locali și internaționali

București, 12 mai 2023

  • Agenția The Azores Sustainability & CSR Services lansează prima ediție a anuarului Sustainability Index Magazine, o publicație bilingvă română – engleză care își propune să prezinte statusul actual al sustenabilității corporative din România.
  • Cititorii vor regăsi în revistă rezultatele singurului index de sustenabilitate corporativă din țară, Romania CST Index, precum și interviuri cu experți naționali și internaționali, articole educative, și studii de caz.
  • Publicația urmărește să promoveze sustenabilitatea corporativă ca o practică responsabilă de management al afacerilor, precum și să ajute companiile să-și dezvolte o strategie mai performantă pe baza informațiilor agregate din piață.

Sustainability Index Magazine calcă astfel pe urmele Community Index Magazine, anuarul bilingv care conține rezultatele singurului index al programelor și proiectelor derulate de companiile din România pentru a investi în comunități, lansat în 2019.

Publicația poate fi deosebit de utilă nu doar pentru profesioniștii din domeniu, ci și pentru companiile locale și multinaționale, investitori, universități, agenții de PR și autorități.

Primul număr al revistei are peste 120 de pagini și este oferit cu titlu gratuit pentru a ajuta la creșterea nivelului de know-how din piată. Anuarul este oferit în format digital, ca flipview și poate fi vizualizat aici: https://communityindex.ro/sustainability-index-magazine-2023/

Ce conține Sustainability Index Magazine?

Prima ediție a Sustainability Index Magazine aduce în prim plan profiluri de sustenabilitate ale companiilor care au publicat rapoarte de sustenabilitate pentru activitatea din România. Profilurile sunt constituite pe mai multe coordonate pentru a avea o imagine reală și clară asupra obiectivelor și investițiilor companiilor în România: auditul rapoartelor de sustenabilitate, ținte atinse și obiective viitoare.

Anuarul oferă în exclusivitate și interviuri cu experți din domeniul sustenabilității corporative, recunoscuți la nivel global și regional, precum:

  • Alice Schmidt, consilier global în sustenabilitate și autor al “The Sustainability Puzzle”
  • Magdalena Krzysztofik, Head of CEE Steward Redqueen
  • Simona Stiliyanova, co-fondator și Managing Partner Osnova ESG și Marketing Director BlackPeak Capital
  • Arianne Hofstetter, co-fondator Global ESG Monitor

Anuarul conține, de asemenea, interviuri cu personalități recunoscute la nivel național, cu experiență vastă în management și strategii de sustenabilitate, precum:

  • László Borbély, Consilier de Stat,  Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Guvernul României
  • Cosmin Ghiță, CEO Nuclearelectrica
  • Ömer Tetik, CEO Banca Transilvania
  • Marco Hößl, CEO Kaufland România și Republica Moldova
  • Alexandru Stânean, Director General TeraPlast

Ce este Romania CST Index?

Romania CST Index (Corporate Sustainability & Transparency Index), lansat în 2016, este primul ranking din țara noastră dedicat sustenabilității corporative. Indexul identifică companiile cu cel mai înalt grad de transparenţă şi performanţă din România. În acest scop, îşi propune o analiză complexă şi transparentă, aliniată la standardele internaţionale, și constituie cea mai mare bază de date privind indicatorii de sustenabilitate ai companiilor din țară.

Pentru realizarea analizei, indexul folosește date publice ale companiilor în ceea ce privește aspectele de mediu, sociale, și de guvernanță. Indicatorii evaluați acoperă domenii precum schimbări climatice, produse sustenabile, practici de muncă, investiții în comunități, gestionarea riscurilor, marketing responsabil sau lanțul de aprovizionare, printre altele.

Care sunt obiectivele principale ale Romania CST Index?

Un index al sustenabilităţii este important deoarece este un instrument de evaluare a performanței unei companii în comparație cu ceilalți jucători din industrie și din țară. Romania CST Index își propune să contribuie la creşterea nivelului de transparenţă privind indicatorii de sustenabilitate și să recunoască companiile cu cel mai mare progres din România în abordarea principiilor şi cerinţelor standardelor internaţionale pentru managementul şi raportarea sustenabilităţii corporative.

Astfel, Romania CST Index urmărește să promoveze sustenabilitatea corporativă ca o practică responsabilă de management al afacerilor. Totodată, indexul poate ajuta companiile să-și dezvolte mai bine strategia pe baza informațiilor din piață.

Care sunt rezultatele analizei?

2023 vine cu multe provocări, dar și oportunități pentru mediul corporate din UE și implicit din România de a integra considerații de sustenabilitate în deciziile de business. Modificările legislative la nivel de bloc european setează noi obiective ambițioase pentru transparență și performanță ESG, dar aduce totodată și mai multă claritate și coerență.

Analiza Romania CST Index indică o creștere ușoară a numărului de companii care publică rapoarte de sustenabilitate. Observăm, de asemenea, progrese în ceea ce privește setarea de obiective privind factorii de mediu, sociali și de guvernare, și bune practici din partea liderilor din industrie care indică oportunități de îmbunătățire pentru întregul sector.

Totuși, numărul companiilor care publică rapoarte de sustenabilitate continuă să fie redus, sub 10% în 2022 în România, din totalul celor peste 750 de companii care au această obligație.

ESG începe să fie integrat în fiecare department al organizațiilor: finance, procurement, HR, sau marketing. Această schimbare indică o nevoie de creștere a numărului de training-uri privind principiile sustenabilității pentru ca toți acești profesiniști să înțeleagă importanța integrării acestor principii în strategia și practicile lor de business.

În final, un aspect important care reiese din analiză este necesitatea unei strategii și infrastructuri de colectare și monitorizare a datelor. Strategia de sustenabilitate trebuie să includă un număr ridicat de indicatori SMART. Obiectivele trebuie să fie măsurabile, clare și aliniate la industria și specificul organizației. Analiștii și investitorii au nevoie de aceste informații pentru a compara diverse organizații din aceeași industrie și pentru a evalua cine are cele mai bune rezultate.

***

Despre Editor

The Azores Sustainability & CSR Services este o agenţie de consultanță in sustenabilitate, înființată în 2013, cu scopul de a sprijini companiile din România privind integrarea sustenabilității corporative în strategia de business. The Azores Sustainability & CSR Services are o abordare axată pe rezultate pe termen lung, utilizarea tehnologiei IT pentru un nivel ridicat de acuratețe a indicatorilor de sustenabilitate și analize/research care să sprijine decidenții din companii în definirea strategiei de sustenabilitate corporativă.

Cel mai important și complex proiect al agenției este Romania CST Index, în trecut denumit Romania CSR Index, ranking lansat în 2016 şi care este singurul din România care evaluează indicatorii de sustenabilitate ai companiilor: informaţii despre managementul sustenabilității, impactul economic, de mediu şi social. Indexul este lansat în fiecare an în cadrul conferinţei Best Practices in Corporate Sustainability.

În 2019, agenția a lansat Community Index, cel mai cuprinzător ranking al proiectelor corporate de investiții în comunități și un centralizator al celor mai bune campanii de CSR derulate în fiecare an de companiile din România. Rezultatele ranking-ului, împreună cu studii de caz şi interviuri ale unor experţi naţionali şi internaţionali sunt prezentate în fiecare an în Community Index Magazine, singurul anuar bilingv dedicat investițiilor în comunități derulate de companiile din România.

Obiectivul climatic al Globalworth aprobat de Science Based Target initiative

București, 4 aprilie 2023. Globalworth, principalul investitor al pieței de birouri din Europa Centrala și de Est și liderul industriei din România, și-a validat științific obiectivul climatic prin Science Based Target initiative (SBTi), în linie cu Acordul de la Paris privind reducerea emisiilor de carbon și limitarea încălzirii globale.

La Globalworth, considerăm că este datoria noastră să gestionăm responsabil impactul modului în care ne desfășurăm activitatea asupra mediului, social și a guvernării corporative. Aceasta impune Grupului o înțelegere clară a aspectelor ESG relevante pentru activitatea sa, care vor fi în echilibru și gestionate în mod eficient pentru a genera o valoare durabilă pe termen lung pentru acționarii săi și alte părți interesate.

În 2022, ca parte a strategiei sale de dezvoltare durabilă, Grupul a revizuit în detaliu modul în care își poate reduce în viitor amprenta de carbon.

Globalworth și-a analizat performanța pe o perioadă de 3 ani și a stabilit obiectivul de mediu de reducere a intensității emisiilor GHG cu +40% până în 2030 față de nivelul de referință din 2019 (pentru Obiectivul 1 și 2), și s-a angajat să măsoare și să reducă de asemenea Obiectivul 3. Aceste obiective au fost aprobate și validate de către SBTi.

SBTi este un parteneriat internațional între CDP, United Nations Global Compact, World Resources Institute și World Wide Fund for Nature, al cărui scop este de a sprijini companiile să își stabilească obiective bazate pe știință pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris privind limitarea încălzirii globale la mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de limitare a încălzirii la 1,5°C.

La Globalworth, încă de la înființarea Grupului, ne-am concentrat pe furnizarea către partenerii noștri de afaceri a unor spații de înaltă calitate, sustenabile, avansate tehnologic, personalizate conform nevoilor acestora, asigurându-ne în același timp că aceste spații au o influență pozitivă asupra comunităților în care trăim și ne desfășurăm activitatea. Cu aproximativ 90% din proprietățile noastre comerciale certificate ecologic și aproximativ 98% din energia utilizată în portofoliul nostru din surse regenerabile la sfârșitul anului 2022, considerăm obiectivul nostru pe 2030 și de reducere a emisiilor GHC validat de SBTi ca următorul pas în strategia noastră de dezvoltare durabilă, a declarat Stamatis Sapkas, CFO în cadrul Globalworth Group.

În ultimii 2 ani, Globalworth și-a dezvoltat strategia de sustenabilitate în baza angajamentului său de a promova practici comerciale responsabile și durabile.

  • 45 din proprietățile din portofoliul său sunt certificate sau recertificate cu BREEAM Very Good sau  certificări superioare
  • asigurarea în proporție de 100% a energiei utilizate în proprietățile din Polonia și în spațiile de birouri din România din surse regenerabile
  • WELL Health-Safety Rating în toate clădirile de birouri din România și Polonia, pentru a demonstra în continuare că proprietățile societății oferă condiții sigure și sănătoase pentru ca corporațiile să își desfășoare activitatea, iar oamenii să le viziteze și să lucreze în acestea.

Globalworth va continua să ofere informații publice despre strategia sa de sustenabilitate și acțiunile sale în rapoartele anuale privind dezvoltarea durabilă.

DESPRE GLOBALWORTH.

Globalworth este o companie imobiliară activă în Europa Centrală și de Est, listată la Bursa de Valori de la Londra, în segmentul AIM. A devenit principalul investitor pe piața imobiliară de birouri din CEE prin poziția sa de lider de piață atât în Polonia, cât și în România. Globalworth investește, dezvoltă și gestionează direct clădiri de birouri și parcuri industriale de înaltă calitate, in locatii premium, care generează venituri din închirierea de spatii către companii de top din întreaga lume. Gestionat de peste 260 de profesioniști în Cipru, Guernsey, Polonia și România, portofoliul companiei are o valoare totală de 3,2 miliarde de euro, la 31 decembrie 2022. Aproximativ 96,4% din portofoliu este reprezentat de active producătoare de venit, predominant în sectorul de birouri și închiriate către aproximativ 690 de companii naționale și multinaționale. În Polonia, Globalworth este prezentă în Varșovia, Wroclaw, Lodz, Cracovia, Gdansk si Katowice, în timp ce în România proprietățile se regăsesc în București, Timișoara, Constanta, Pitești, Arad, Oradea și Târgu-Mureș.

Pentru mai multe informații vizitați www.globalworth.com sau urmăriți-ne pe Facebook, Instagram, LinkedIn.

Sistemul Coca-Cola România face tranziția la sticlele din plastic cu capace atașate, pentru a ușura colectarea și reciclarea acestora

  • Începând cu luna aprilie vor fi disponibile primele serii de sticle cu capace atașate pentru brandurile din portofoliul de băuturi răcoritoare necarbonatate, respectiv Fuzetea si Cappy.
  • Tranziția către noile ambalaje cu capac atașat se va face etapizat, în următoarea perioadă. Până la finalul anului, întregul portofoliu de băuturi carbonatate, necarbonatate și de apă va avea ambalaje cu capac atașat.
  • Lansarea capacelor atașate marchează un pas important în călătoria Sistemului Coca-Cola pentru dezvoltarea de ambalaje sustenabile și face parte din implementarea prevederilor referitoare la închiderea recipientelor din plastic pentru băuturi, incluse în Directiva Uniunii Europene privind materialele plastice de unică folosință, prevederi care intră în vigoare în 2024.
  • Noile capace vor facilita reciclarea întregului ambalaj și au ca scop colectarea sticlelor de plastic împreună cu capacele atașate.

[București], 4 aprilie 2023: Sistemul Coca-Cola în România, format din companiile Coca-Cola România și Coca-Cola HBC România, face încă un pas spre O lume fără deșeuri (A World Without Waste) – viziunea globală pentru o economie circulară și sustenabilă: începând cu luna aprilie, Sistemul Coca-Cola introduce pe piața locală capacele care rămân atașate de sticlele din plastic.

Inițiativa este parte din tranziția pe care o face Compania Coca-Cola în toată Europa, pentru a îndeplini prevederile referitoare la închiderea recipientelor din plastic pentru băuturi, incluse în Directiva UE privind materialele plastice de unică folosință, și are scopul de a facilita colectarea și reciclarea capacelor din plastic împreună cu sticlele și de a contribui, astfel, la reducerea deșeurilor de ambalaje.

Noul design al capacelor reprezintă, totodată, și un nou pas în călătoria companiei spre sustenabilitate în ceea ce privește ambalajele – viziunea O lume fără deșeuri – care presupune un angajament global de a colecta și recicla echivalentul a 100% din ambalajele puse pe piață, până în 2030, și de a accelera demersurile pentru eliminarea deșeurilor de ambalaje.

În România, compania a început deja producția sticlelor cu noul capac atașat pentru portofoliul de băuturi răcoritoare necarbonatate, urmând ca în luna mai să înceapă tranziția și pentru sticlele de băuturi răcoritoare carbonatate.

„Suntem conștienți de rolul pe care îl avem în a ține ambalajele departe de natură. Lucrăm, prin soluții diverse, pentru a accelera tranziția către o economie circulară, în care ambalajele sunt resurse, nu deșeuri. Un rol important în strategia noastră îl au inovația și investițiile în designul ambalajelor, pentru a le face mai sustenabile și a încuraja consumatorii să colecteze pentru reciclare. Încă din 2014, am introdus, pentru apa minerală naturală Dorna, un ambalaj inovator, realizat în proporție de 30% din plante. Am continuat cu lansarea, în 2020, a portofoliului de ape minerale naturale în 100% PET reciclat, apoi cu introducerea Keel Clip™, o alternativă de ambalaj colectiv care înlocuiește folia de plastic. În prezent, 20% din totalul portofoliului ambalat în PET este îmbuteliat în PET reciclat și 100% din portofoliul de băuturi răcoritoare al Sistemului Coca-Cola este disponibil în ambalaje reciclabile. Credem că o lume fără deșeuri este posibilă, de aceea ne vom continua eforturile pentru a atinge noi etape importante în această călătorie.” – Jovan Radosavljevic, General Manager Coca-Cola HBC România.

Soluția capacului atașat, propusă de Sistemul Coca-Cola, marchează un pas important în parcursul său. În timp ce sistemul de deschidere a sticlei rămâne neschimbat, noutatea constă în inelul care, cu ajutorul unei clape, ajută capacul să se potrivească perfect. Capacul rămâne atașat la inelul de siguranță de pe sticlă, iar clapeta asigură deschiderea sticlei într-o poziție perfectă.

„Sistemul Coca-Cola împărtășește angajamentul UE de a îmbunătăți rata de colectare și reciclare a deșeurilor de ambalaje. Obiectivul nostru este de a ajuta la eliminarea deșeurilor de ambalaje, lucrând pentru a găsi cele mai durabile soluții, astfel încât oamenii să se bucure de băuturile preferate, produse cu grijă pentru ei și ambalate cu responsabilitate față de mediul înconjurător. Noul sistem de închidere a sticlelor a fost testat în laboratorul de cercetare și dezvoltare al Companiei Coca-Cola din Bruxelles, pentru a asigura nu numai o experiență confortabilă pentru consumatori și beneficii în ceea ce privește funcționalitatea și igiena, ci și respectarea reglementărilor, precum și cele mai înalte standarde tehnice și de siguranță. Tranziția către capacele atașate reprezintă o oportunitate de a promova mesajele de reciclare, susținând eforturile noastre pentru colectarea 100% a ambalajelor, inclusiv a capacelor”. – Paris Nikolopoulos, General Manager Coca‑ Cola România.

Designul capacului este, de asemenea, conceput pentru a face reciclarea mai intuitivă, facilitând reciclarea întregului ambalaj, cu capacul acum atașat. Cercetările și testele extinse efectuate în toată Europa au contribuit la definirea și dezvoltarea unei soluții preferate de către consumatori, însoțite de comunicări clare pentru aceștia, cu privire la noul capac.

Tranziția la capacele atașate va fi susținută si de o amplă campanie de comunicare, dezvoltată în mediul digital, dar și în magazine, pentru a sprijini familiarizarea consumatorilor cu noile capace.

Despre Compania Coca-Cola

Coca-Cola este o companie pentru toți, care oferă produse în peste 200 de țări și teritorii. Misiunea companiei noastre este de a răcori lumea și a se implica într-o schimbare în bine. Alături de mărcile Coca-Cola, portofoliul nostru include Sprite, Fanta și alte băuturi răcoritoare. Din categoriile de apă, băuturi pentru sportivi, cafea și ceaiuri, oferim brandurile Dasani, smartwater, vitaminwater, Topo Chico, Powerade, Costa, Georgia, Gold Peak, Honest și Ayakata iar pe segmentele de băuturi nutriționale, sucuri, lapte și băuturi pe bază de plante, oferim, printre altele, brandurile Minute Maid, Simply, innocent, Del Valle, fairlife și AdeZ. Ne adaptăm în mod constant portofoliul, începând cu reducerea zahărului din băuturile noastre, până la dezvoltarea unor produse noi, inovatoare. Totodată, lucrăm pentru a avea un impact pozitiv în viețile oamenilor, în comunitate și asupra planetei, prin reaprovizionarea cu apă a surselor noastre, prin promovarea reciclării ambalajelor, practici sustenabile de aprovizionare și reducerea emisiilor de carbon pe întregul lanț de valoare. Împreună cu partenerii noștri de îmbuteliere, avem peste 700.000 de angajați, oferind oportunități economice comunităților locale din întreaga lume.

În România, ca în toate ţările în care îşi desfăşoară activitatea, Coca-Cola deţine şi funcţionează pe baza unui sistem propriu, incluzând toate verigile necesare producerii şi distribuţiei produselor către consumatori. Pe plan local, Sistemul este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său, Coca-Cola HBC România, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România.

Pentru mai multe informaţii legate de companie vă rugăm să vizitaţi site-ul www.coca-colacompany.com și să ne urmăriți pe Twitter, Instagram, Facebook și LinkedIn.

Despre Coca-Cola HBC România

Coca-Cola HBC este unul dintre cei mai mari îmbuteliatori ai companiei Coca-Cola. Împreună cu clienții noștri, deservim 715 milioane de oameni, acoperind o vastă arie geografică, în 29 de țări și 3 continente. Portofoliul nostru este unul dintre cele mai puternice, complexe și flexibile din industria băuturilor, oferindu-le consumatorilor branduri de prestigiu din categoriile băuturi carbogazoase, sucuri, apă, energizante, ceaiuri, cafea și băuturi alcoolice premium. Generăm valoare pentru toți partenerii noștri prin susținerea dezvoltării socio-economice a comunităților unde ne desfășurăm activitatea și credem că a avea un impact pozitiv asupra mediului este vital pentru dezvoltarea viitoare a afacerii.

Coca-Cola HBC a fost confirmată ca fiind cea mai sustenabilă companie de băuturi din lume, conform indicilor de sustenabilitate Dow Jones (DJSI)*.

Lider al industriei locale de băuturi, cu 3 fabrici, în Ploiești, Timișoara și Poiana Negrii, Coca-Cola HBC România este un contributor important la dezvoltarea societății și economiei locale. Echipa Coca-Cola HBC România numără în medie, 1.455 de angajați.

Conform studiului „Impactul socio-economic al Sistemului Coca-Cola în România”, realizat pe baza datelor financiare din 2021, prezența acestui sistem pe piața locală generează o valoare adăugată de 519 milioane de euro, echivalentul a 0,20% din PIB-ul României. Pentru mai multe informații, vă rugăm să accesați https://ro.coca-colahellenic.com/ro/media.

*conform rezultatelor Indicilor de Sustenabilitate Dow Jones, publicate pe 9 decembrie 2022.

Bune Practici în Managementul Plasticului în Mediul de Business din România

Există o nevoie constantă de a găsi noi soluții pentru reducerea impactului asupra mediului înconjurător prin economie circulară și înlocuirea plasticului

Autor: Maria-Antoanela Ionita – Sustainability Communications Specialist

Plasticul a devenit un subiect aproape tabu în economie. Deși rămâne un material predominant în sectoare precum industria ambalajelor, plasticul își pierde treptat competitivitatea pe piață. Din acest motiv, companiile sunt din ce în ce mai presate să creeze un plan strategic de gestionare și înlocuire a acestui material.

Cândva o inovație care a facilitat modernizarea industriei alimentare și a sistemului medical, astăzi plasticul este văzut ca un material care poluează, generând atât deșeuri, cât și emisii de carbon.

Pentru a proteja consumatorii de consecințele negative ale producției și consumului excesiv de plastic, Uniunea Europeană a introdus treptat legi din ce în ce mai stricte pentru limitarea folosirii plasticului. Astfel, din 3 iulie 2021, în țările membre UE sunt interzise 10 categorii de produse din plastic de unică folosință. Totodată, Pactul Verde European cere statelor membre să asigure reciclarea a 50% din ambalajele din plastic până în 2025.

Revalorificarea plasticului prin economia circulară si înlocuirea sa cu materiale inovative mai performante ecologic sunt două dintre soluțiile la care companiile pot apela pentru a reduce impactul asupra mediului generat de plastic.

Practici pentru o economie circulară a plasticului

Economia circulară este una dintre abordările integrate și sistemice ale tranziției către o economie verde, deoarece propune revizuirea întregului sistem de producție și consum. Ea presupune maximizarea recirculării materialelor și produselor în sistemul economic și minimizarea reziduurilor.

Acolo unde nu este posibilă înlocuirea plasticului cu un material mai performant din punct de vedere ecologic, introducerea plasticului existent în economia circulară este cheia pentru companiile care își doresc să își îmbunătățească impactul asupra mediului.

Reciclarea produselor din plastic

Un prim pas înspre o economie circulară a plasticului este reciclarea acestuia. În primă fază, reciclarea presupune dezvoltarea unei infrastructuri pentru colectarea selectivă a deșeurilor din plastic, adică separat sau în combinație cu materiale de care plasticul poate fi separat ușor, precum metalul. Un alt mecanism care favorizează colectarea selectivă și reciclarea este sistemul de garanție-returnare, care va fi introdus și în România din noiembrie 2023. În cadrul acestuia, producătorii de băuturi sunt obligați să realizeze obiective minime anuale de returnare a ambalajelor. Pe de altă parte, comercianții de băuturi vor percepe o taxă de garanție de 0,50 lei la vânzarea unei băuturi și vor instala puncte de colectare a ambalajelor și de returnare a garanției către consumatori.

Colectarea selectivă necesită colaborare și coordonare din partea mai multor agenți economici, de la producători de ambalaje la companii care folosesc ambalaje pentru produselor lor, magazine, firme de reciclare, administrații locale, firme de salubrizare și, în final, cetățeni.

Infrastructura complexă necesară reciclării eficiente a produselor implică anumite costuri din partea diverșilor participanți. În final, însă, păstrarea valorii materialului cât mai mult în sistem este menită să genereze câștiguri nete.

Reutilizarea produselor din plastic

Reciclarea plasticului este doar una dintre opțiuni și cea în care se pierde cel mai mult din valoarea materialului, în ciuda inovațiilor în zona colectării și reciclării.

Ca pas următor, reutilizarea pornește din etapa de design a produsului. Anumiți polimeri precum polipropilena pot oferi durabilitatea necesară pentru reutilizarea produselor de-a lungul mai multor ani. Din acest motiv, pe piața de ambalaje, spre exemplu, ca răspuns al interzicerii produselor de unică folosință, au apărut produse reutilizabile, inclusiv din plastic, precum sticle de apă sau soluții pentru livrări.

Înlocuirea plasticului cu materiale mai prietenoase cu mediul

În final, o altă variantă pentru a atenua efectele plasticului asupra mediului pe termen lung este înlocuirea acestuia cu materiale care se degradează natural într-un timp scurt, produc mai puține emisii de carbon, sau pot fi reciclate mai eficient.

Aici soluțiile diferă de la caz la caz. În industria ambalajelor, producătorii au folosit cu succes materiale precum hârtia, cartonul, și lemnul, care se degradează mai rapid, sau aluminiul, care este infinit reciclabil. Un alt trend este cel al bio plasticului, obținut din prelucrarea diverselor plante, și care se degradează în anumite condiții, prin compostare în gospodărie, sau industrial.

În construcții și design se mai lucrează cu materiale neconvenționale precum miceliul, sistemul de filamente subțiri care alcătuiește rădăcinile majorității ciupercilor. Iar în industria textilă nu încetează să se experimenteze cu materii prime neconvenționale precum frunzele de ananas, stejarul de plută, cactusul, sau chiar cojile de măr. Buna gestionare și înlocuire a plasticului este din ce în ce mai căutată, motiv pentru care cresc investițiile în infrastructură de reciclare și numărul de materiale alternative inovatoare. Pentru a alege cea mai bună variantă, companiile trebuie să efectueze o analiză completă a operațiunilor și impactului acestora, să seteze ținte de îmbunătățire a amprentei asupra mediului și să aleagă soluțiile care îi pot ajuta realist să ajungă la țelul dorit, fără să cadă în capcana greenwashing-ului.

Sursă photo: Freepik.com

ROMANIA CST INDEX, ediţia a VII-a: Ranking-ul sustenabilității corporative anunță rezultatele din 2022

Agenția The Azores Sustainability & CSR Services a lansat a șaptea ediție a ranking-ului Romania Corporate Sustainability & Transparency Index (CST INDEX), în trecut denumit Romania CSR Index, cea mai importantă evaluare a domeniului sustenabilității și responsabilităţii corporative din România.

Rezultatele ranking-ului au fost anunțate în cadrul celei de-a șaptea ediții a evenimentului Best Practices in Corporate Sustainability, organizat în Bucureşti la Grand Hotel Continental, sub sloganul Sustainability is Unstoppable. So are you!

Ce este ROMANIA CST INDEX?

Romania Corporate Sustainability & Transparency Index (ROMANIA CST INDEX) este o analiză complexă, unică în România, prin care sunt evaluați indicatorii de sustenabilitate ai companiilor din perspectiva nivelului de performanță și transparență în domenii precum schimbări climatice, politici privind diversitatea și anticorupția, responsabilitatea față de angajați, marketing responsabil sau lanț valoric.

Pentru realizarea acestui index au fost analizate peste 750 de companii, mai exact companiile din România care au peste 500 de angajaţi, dar și alte companii mai mici care au publicat rapoarte de sustenabilitate. La momentul anunţării rezultatelor, în Romania se publicaseră puţin peste 60 de rapoarte de sustenabilitate, aferente anului 2021. Companiile care nu au raport de sustenabilitate publică în general informaţii despre standardele ISO referitoare la mediu şi sistemul de management al sănătății și siguranței în muncă, politica privind diversitatea şi anticorupţia.

Care este metodologia care stă la baza ROMANIA CST INDEX?

Evaluarea din spatele ranking-ului ROMANIA CST INDEX 2022 pornește de la un scorecard cu 10 categorii și 78 de indicatori de sustenabilitate care se referă atât la strategia și obiectivele de sustenabilitate, cât și la impactul companiilor din punct de vedere economic, de mediu și social. Punctajul final al fiecărei companii se calculează în funcție de ponderi specifice industriei din care fac parte companiile respective.

Sunt evaluate informațiile publicate de companii în rapoartele de sustenabilitate, în declarațiile nefinanciare sau pe website-urile corporate, raportate pentru anul financiar 2021, în limba română.

Scorecard-ul este un instrument de evaluare aliniat la cele mai importante standarde sau referințe internaționale din domeniul sustenabilității corporative și responsabilității sociale: Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU (ODD); Directiva 2014/95/UE & The Proposal for a Corporate Sustainability Reporting Directive (CSRD); GRI Sustainability Reporting Standards (GRI Standards); CDP (Carbon Disclosure Project) şi Business for Societal Impact (formerly known as LBG).

Care sunt obiectivele analizei?

Ranking-ul își propune să fie un instrument util atât pentru mediul privat, cât și pentru autorități, ONG-uri sau diverse comunități. Rezultatele index-ului pot fi utilizate pentru elaborarea unui roadmap care să ajute la creșterea performanței privind sustenabilitatea corporativă, pentru benchmarking la nivel de industrie sau top performers, sau pentru asigurarea alinierii strategiei corporative la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.

“Companiile încep să îşi ridice nivelul de transparenţă privind multe aspecte, în special emisiile de gaze cu efect de sera, dar şi informaţii despre politica de remunerare sau transparenţă în ceea ce priveşte amenzile primite referitoare la corupţie, discriminare, domeniul socio-economic sau amenzile de mediu. La finalul lunii noiembrie 2022, Consiliul European a dat undă verde noii Directive privind Raportarea Sustenabilităţii Corporative (CSRD). CSRD introduce cerințe de raportare mai detaliate privind procesul de materialitate, obiectivele şi progresul înregistrat, şi mai multe aspecte ce ţin de impactul de mediu, social şi economic. Mă aştept ca această directivă să aibă un impact major privind raportarea de sustenabilitate şi va ridica nivelul de transparenţă şi performanţă considerabil pentru un numar foarte mare de companii.” explică Alina Liciu, Managing Partner The Azores.

Companiile care au primit distincții în ROMANIA CST INDEX 2021:

Gold Level Recognition: Kaufland România, Coca-Cola HBC România, CEZ România, Raiffeisen Bank, HeidelbergCement România, Banca Transilvania, Greenpoint, Autonom, Romstal, Telekom România, Lidl România, Romgaz şi PENNY România.

Silver Level Recognition: Secom, Teraplast.

Bronze Level Recognition: Transelectrica, Groupama, Profi Romania.

Best Practices in Corporate Sustainability: evenimentul în cadrul căruia au fost lansate rezultatele ROMANIA CST INDEX 2022

Agenția The Azores organizează anual un eveniment pentru lansarea rezultatelor index-ului și pentru a evidenția cele mai bune practici din domeniul sustenabilității și al investițiilor în comunități, și a contura noi tendințe în sustenabilitate.

Profesionişti de top de la nivel internațional și jucători importanți din domeniul sustenabilității din România au relevat noi perspective despre modul în care o companie poate să obţină cele mai bune rezultate în urma investiţiei în sustenabilitate şi în comunităţi:

Speakerii evenimentului, reprezentanţi ai unor companii cu rezultate foarte bune în domeniul sustenabilităţii corporative, au fost:

Ioana Voinescu, Coordonator ESG Taskforce, BCR

Alice Nichita, Corporate Affairs & Sustainability Director, Coca-Cola HBC România

Valer Hancaș, Corporate Affairs & Communication Director, Kaufland România & Moldova

Andreea Ghiocel, Reporting Division Manager, The CSR Agency

Cristian Lazăr, Managing Partner, GreenPoint Management

Irina Ionescu, Director of External Affairs, Novo Nordisk

Karina Mereuţă, Co-Founder I Outreach & Partnerships, Fructify Network

Special guest: Anita Longley, Board-level sustainability professional, former Chair ICRS – Speaker Session powered by Coca-Cola HBC România

Alina Liciu – Managing Partner, The Azores Sustainability & CSR Services.

Moderatorul evenimentului a fost Victor Georgescu – Founder, LifeHax.

Partenerii care au susținut evenimentul Best Practices in Corporate Sustainability au fost: Coca-Cola HBC România, Banca Comercială Română, Transelectrica, Romgaz, GreenPoint Management și Fructify Network.

Mai multe detalii sunt disponibile pe site-ul agenţiei: www.sustainabilityindex.ro

Câștigătorii competiției 3D x DDD x NEB – Design pentru Dezvoltare Durabilă

Câștigătorii concursului de design 3D x DDD x NEB au fost deciși: ei sunt Octavia Loiș, câștigătoarea premiului 2, pentru proiectul Pasaj, și echipa Cecan Gheorghe și Ungureanu Maria-Alexandra, care a câștigat premiul 3, cu lucrarea (RE)build City. Juriul format din Maria Neneciu, Șerban Alexandrescu și Teodor Frolu a decis să nu acorde premiul întâi.

Competiția, derulată în perioada iulie – august 2022, s-a adresat artiștilor, designerilor, arhitecților, studenților, directorilor de creație, publicitarilor și altor pasionați de design, și a urmărit realizarea unui proiect de standee – un display volumetric (3D) care să explice și să promoveze dezvoltarea durabilă.

Criteriile de jurizare au fost foarte specifice (Funcționalitate, Relevanță, Estetic/inovativ, Sustenabil, Economic), pentru a permite realizarea unui obiect care să fie produs efectiv pentru a fi amplasat în spații publice, cum ar fi gări, autogări, aerogări, stații de metrou, școli, intrări în instituții publice.

În concurs s-au primit 7 înscrieri, iar cele 2 proiecte câștigătoare vor fi expuse la evenimentul “Dâmbovița Delivery”, ce va avea loc în București, în perioada 16 – 18 septembrie la Nodmakerspace. Organizatorii vor decide cu privire la modalitatea de a realiza un obiect care să răspundă tuturor cerințelor considerate esențiale pentru a comunica eficient și atractiv ideea de sustenabilitate către un public cât mai divers și cu grade diferite de interes în acest subiect.

Detalii despre competiție aici: https://rowmania.ro/concurs-3d-x-ddd-x-neb-design-pentru-dezvoltare-durabila/

Concursul a fost organizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României și Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, cu sprijin de la Reprezentanța Comisiei Europene în România (RCE), în contextul alinierii obiectivelor concursului cu coordonatele programului Uniunii Europene New European Bauhaus – creativitate, sustenabilitate și comunitate.