A sustainable manifesto for The Slow Movement

A sustainable manifesto for The Slow Movement

Living too fast can turn life into a blur, but Carl Honoré is here to wake us up. Carl is a bestselling author, TED speaker, broadcaster and the global voice of the Slow Movement. He travels the world to deliver powerful keynotes that put time and tempo in a whole new light. By using stories and research from across the globe, Carl teaches us how to unleash “the inner tortoise”. His book, “In Praise of Slow”, chronicles the international trend towards putting on the brakes in everything we do – from work to relationships, travel, food or parenting.

Slowness is key to sustainability. It means being conscious, present, responsible, and putting quality before quantity. In order to thrive in a fast world, we have to slow down. Discover how by reading Carl’s insights in this exclusive interview for Community Index Magazine!

The interview was initially published in the bilingual yearbook Community Index Magazine no. 5. You can flip through it here: https://communityindex.ro/community-index-magazine-2023/

1.You’re the internationally acclaimed voice of the Slow Movement. It seems we need to slow down if we want to age well. What is it about slowness that turns it into a superpower?

When you get stuck in fast forward, when every moment of your life is a race against the clock, you pay a heavy price. You wear out your body and mind. You struggle to think, work, and enjoy the moment. Your creativity falls off a cliff. You make more mistakes and are less efficient. You make bad decisions. Your relationships suffer. Slowing down to the right speed makes you calmer, healthier, happier, more focused, more accurate, more efficient and productive, more creative, and more present. You start living your life instead of racing through it.

2.In a world of busyness, speed and living life on fast-forward, what are the biggest gains of slowing down? What is the connection to sustainable living? Do you find that individuals are ready and willing to get in tune with taking it slow or is it hard to cut through the noise and expand the slow movement?

When you live “slow”, you tread more lightly on the planet. You consume less and more wisely. You stop obsessing about your to-do lists. That is when you truly start contemplating the big picture and thinking long-term. I noticed that most people yearn to slow down, but many find it hard. Because of the powerful taboo against slowness, even just thinking about slowing down makes us feel afraid, guilty or ashamed. Speed is often an instrument of denial, a way of avoiding deeper problems or being alone with ourselves. Rather than facing up to what is going wrong in our lives, we find it easier to speed up, to lose ourselves in busyness, to focus on the trivial stuff. Living a fast life is, often, a way of running away from yourself!

3.You believe that “ageism is a self-fulfilling prophecy”. What made you decide to start championing and celebrating the advantages of growing old?

For me, it all started with discovering that I was the oldest player at a hockey tournament! It may sound trivial, I know, but it sure didn’t feel that way! Picture the scene: I was 48 at the time! I had just propelled my team into the semi-finals by scoring a dramatic goal. I was walking on air! Then came the news, straight from a tournament official.

He told me: “Mate, there are 240 players here, and you’re older than every one of them!” In the blink of an eye, I went from goal scorer to grandad. Even though I’d been playing well and having fun, the questions crowded in: “Do I look out of place here? Are people laughing at me? Should I take up a more age-appropriate pastime? Bingo, perhaps?”

My wobble got me thinking about how we are all in thrall to the cult of youth. To the idea that younger is always better and that ageing is a terrible and shameful thing. Once I opened my eyes and began doing some research, I realized that there is a much better story to tell about growing older – and I wanted to share that with the world!

4.How can we escape the cult of youth and become free to enjoy whatever phase of life we are in?

First, check your language. Stop using phrases like “senior moment”, “showing my age” or “the wrong side of 40” that reinforce the idea that ageing is all about decline. Second, be honest. Lying about your age gives the number a power it does not deserve. It locks you into the old ageist script. Being honest about how old you are and owning your age lets you define what your life will be at every stage. To embrace ageing as an adventure rather than an affliction, a process of opening, rather than closing doors. Third, find inspiring role models for ageing, on social media or beyond. Fourth, join multigenerational groups with people older than you. Befriending older people is a great way to build a more optimistic view of what the future holds for you.

5.What would be the top three steps anyone can take in order to set free “the inner tortoise” and cultivate a more meaningful and conscious lifestyle that’s in line with what they value most in life?

Do less. Buy less. Consume less. Drive less. Unplug more. Walk more. Listen more. Sleep more. Stop multitasking and do one thing at a time. Embed slow moments and rituals into your schedule. Embrace your inner tortoise!

Riane Eisler: A Caring Economy based on Partnerism

Riane Eisler: A Caring Economy based on Partnerism

Riane Eisler is a walking story. A social systems scientist, cultural historian, and futurist, whose research, writing, and speaking and groundbreaking contributions have transformed the lives of many worldwide. Riane is the recipient of many honours, such as the Distinguished Peace Leadership Award earlier given to the Dalai Lama, and is included in the Great Peacemakers books as one of 20 leaders for world peace, along with Mahatma Gandhi, Mother Teresa, and Martin Luther King.

She is the author of many books, including “The Chalice and the Blade”, “The Real Wealth of Nations”, and “Nurturing Our Humanity”, which focus on her innovative whole-systems research that offers new perspectives and practical tools for constructing a less violent, more egalitarian, gender-balanced, and sustainable future. Riane is the President of the Center for Partnership Systems, which provides practical applications of her work, and editor-in-chief of the online Interdisciplinary Journal of Partnership Studies published at the University of Minnesota.

In this exclusive interview for Community Index Magazine, Riane discusses the key role women play in a nation’s quality of life and the economic value of caring for people and for nature.

1.Your work and books, including the internationally acclaimed “The Real Wealth of Nations”, have inspired and transformed the lives of many worldwide. You are championing the “Partnership System”, focused on building a more equitable, sustainable, and less violent world based on Partnership rather than Domination. Can you briefly describe what this concept means and why domination systems are “trauma factories”?

We are all familiar with domination in our own lives: top-down relations backed up by fear of pain, whether it’s physical, economic, or emotional pain. What we may not yet be familiar with is the family, social, and economic configuration of systems based on domination, or that this configuration heavily depends on what is internalized by us as normal, even divinely ordained, in our intimate family and gender relations.

Our conventional social categories such as right/left, religious/secular, Eastern/Western, capitalist/socialist (all of which we inherited from times when domination in families, economics, and all social institutions was generally accepted) do not let us see this configuration. Nor do they make it possible to see that there is an alternative to domination-oriented societies: the partnership configuration.

Only as we start connecting the dots, which requires including the majority of humanity – women and children – and the millennia of our prehistory, does all this become evident. Why? To begin with, neuroscience shows that what happens in children’s first five years impacts nothing less than how our brains develop, and with this how we think, feel, and act – including how we vote. This means that the nature of family relations, which are marginalized in conventional social studies and categories, are key elements of the interactive, mutually supporting configurations of either a partnership or domination-oriented system.

Our siloed, fragmented education makes it hard to see all this, so it is easier to understand it from a visual that shows these contrasting configurations.

All of which takes me to your second question: why domination systems are trauma factories? Through the lens of the partnership/domination social scale, we see that traumas start in domination-oriented families. These are families that are authoritarian and highly punitive, where male dominance is the ideal norm. Consider that Putin enacted a new law that lowered the penalty for family violence in Russia so that if you hurt or kill a child or other member of your family your penalty is lower than if you hurt or kill a stranger! Putin recognized the connection between families that use violence or the threat of violence as a means of control and a state that does the same. These are not coincidences, they are patterns!

Other institutions in domination-oriented systems also create trauma. For example, physical punishment of children in schools, such as caning, used to be the norm in the West and still is in much of our world, including some southern US states. This causes trauma, as does domination, top-down economics, which create artificial scarcities for most of the population – not to speak of the waste and destruction of resources through war and the failure to adequately support the “women’s work” of caring for children.

2.Gender equality is a key component of the partnership configuration. What alternatives are out there to injustice, cruelty and suffering?

In much of the West, in Canada, Europe, and the US, as well as in bits and pieces all over the world, there is a growing recognition of the importance of how the roles and relations of females and males (and everyone in between) are socially constructed. This recognition is basic to my research, which deviates from earlier methods that marginalize or leave out women and children. What my multidisciplinary, cross-cultural, trans-historical research shows is that how gender roles and relations are constructed is not, as we are still often told, “just a women’s issue” – in other words, a secondary matter. Actually, this is a key family, economic, and social organizing principle. So if we are to successfully build a future that is more just, sustainable, and humane, we must pay special attention to gender!

If we look around us, this is evident. In fact, those today trying to push us back to more rigid domination times pay special attention to gender, whether they are religious or secular, Eastern or Western, and so on. Consider religious societies like the Eastern Muslim Taliban or the Western Christian fundamentalists, where the subordination of women is clearly visible. Consider both fascist Hitler’s Germany and socialist Stalin’s USSR, where women and the “feminine” were culturally subordinated. Consider that these are all domination systems characterized by dehumanizing out-groups, whether “infidels” or Jews or people of colour.

The reality is that rigid male-superior, female-inferior gender stereotypes equate difference with dominating or being dominated, with being served or serving. This ranking of male and “masculine” over female and what is viewed as “feminine” is a template for in-group versus out-group thinking, and with it, as we see all around us, dehumanization and violence.

3.Based on your work findings, the Nordic nations seem to be more oriented towards a partnership system. How can a country like Romania bridge the gap between the willingness to implement the partnership framework and the reality on-site?

Yes, Nordic nations have more caring policies because they do not subscribe to the dominator norm of devaluing women and caring, which in domination systems is labelled feminine, whether in women or what are considered “effeminate” or “girlie” men. Romania has people who recognize that cultural systems and the values they normalize are human creations, and therefore can – and have been – changed.

Perhaps one way Romanians who want to move to a more just and sustainable world can start is by exposing that what we have been taught about our past is false.

”In reality, Balkan countries like Romania have a long prehistory of orienting more to the partnership rather than the domination side of the partnership-domination social scale.

This means spreading findings from archaeology, mythology, and even recent DNA studies, about our Western partnership prehistory. You can find much of that information in books such as “The Chalice and the Blade: Our History, Our Future”, now in 56 US printing and about 30 foreign editions. It is not yet published in Romania, though when it was recently republished in Spain, there were interviews and stories about it in all the major Spanish media.

4.How do you define the Caring Economy and what are the steps towards nurturing and caring for our planet and all the living systems on it?

As you noted, my book “The Real Wealth of Nations” details not only the problems with current economic operating systems, whether capitalist or socialist, but also proposes a caring economics of Partnerism.

Consider that both capitalism and socialism came out of early industrial times in the seventies and eighteen hundred – and we are today in the 21st century post-industrial knowledge-service age. So our current economic operating systems would be antiquated on that count alone. But the problem is deeper: both the “fathers” of capitalism and socialism perpetuated a gendered system of values: a system in which caring is coded “feminine” and hence out of bounds for the “real men” in charge. There is nothing in Smith’s or Marx’s writings about caring for nature, which both viewed as only there to be exploited. As for caring for people – for children, the sick, the elderly, for everyone – for both men and their economic theories, this work was to be done for free by a woman in a male-controlled household. Even in the mid eighteen hundreds, when Marx wrote, a wife could not sue for injuries negligently inflicted on her; only her husband could, for loss of her services! Not surprisingly both Marx and Smith called caring for people, starting at birth, and caring for nature, just “reproductive” rather than “productive” work – which is still taught in business and economics schools.

 It is also reflected in currently used metrics like GNP and GDP, where, for example, trees on which we depend to breathe, are only included when they are dead: as logs. Not only that, the work of care in households has only recently been valued through government policies like paid parental leave, pioneered by Nordic nations, and it is still available only in a few US states, rather than nationally, This devaluation of care work continues worldwide, even though a recent Australian study showed that if the unpaid work of care in households, still primarily performed by women for free, were included, it would be 50 per cent of the reported Australian GDP!

”So the first step is recognizing this fundamental problem. We need new metrics that show the enormous economic value of caring for people, starting at birth, and caring for our natural environment. Women and children are the mass of the world’s poor and the poorest of the poor, so shifting to a caring economics of partnerism that adequately rewards care work is essential if we are to reduce poverty.

So the first step is recognizing this fundamental problem. We need new metrics that show the enormous economic value of caring for people, starting at birth, and caring for our natural environment. Women and children are the mass of the world’s poor and the poorest of the poor, so shifting to a caring economics of partnerism that adequately rewards care work is essential if we are to reduce poverty.

It all starts with changes in consciousness. Let’s remember that all our gains in shifting from domination to partnership, from abolishing child labour and women getting the vote to even the idea that there is such a thing as human rights and that these must also be applied to protect the majority of humanity (women and children), all these gains were due to a small, in their time unpopular, dedicated group of women and men who were persistent and did not give up. We can each make a difference!

The interview was initially published in the bilingual yearbook Community Index Magazine no. 5. You can flip through it here: https://communityindex.ro/community-index-magazine-2023/

Katharina Scheidereiter, CSR Manager Kaufland Romania: We are interested that the message of a project reaches as large an audience as possible

Interview with Katharina Scheidereiter, CSR Manager Kaufland Romania:

Highlight: “We are interested that the message of a project reaches as large an audience as possible. It is important both for the NGO, which gains visibility, new opportunities, new volunteers, other sources of funding, but also for us, because community investments are a main pillar in the company’s corporate communication strategy, through which we aim to promote best practices in the market, increase reputation or attract new talents.“

1.What is the company’s current CSR strategy and how has it changed since you started?

Active involvement in the communities in which we do business has always been a priority for us, and our commitment has intensified as we have evolved. During 2022, we have strengthened the support given to the five strategic directions of community investments, focusing on projects aimed at education, environmental protection, social issues, sports and health, as well as promoting culture.

We particularly pursue large-scale projects with long-term impact, as well as innovative initiatives, united by a common goal: improving the quality of life in the community. We also quickly adapt to exceptional situations, such as the COVID19 pandemic or the war in Ukraine, and intervene according to needs. The most powerful example for adaptation is the In Stare sa Ajut call for projects, developed within the In Stare de Bine financing platform, which later became a permanent component and now functions as a funding mechanism for projects addressing pressing societal issues, such as consumption of drugs in adolescents.

In Stare de Bine is our annual NGO funding program. In the last 5 years, we have awarded non-refundable grants totalling 1,000,000 euros annually to winning projects and I am glad that, in 2023, we have allocated a budget of 1,200,000 euros.

2.Who are the stakeholders involved and how do you take their input into account?

For social responsibility projects, we collaborate exclusively with non-governmental organizations, with whom we develop and establish the forms of intervention or the appropriate ways of involvement.

Moreover, we consider that the non-profit environment is one of the essential stakeholders for CSR activity. At the same time, we annually ask our clients which social responsibility or sustainability topics are of particular interest to them in relation to the company’s activity, and then we integrate the results into our strategy. Every time we aim to always have a top 3 relevant themes in our action plan and in our communication.

3.Lately, there is a lot of talk about Impact Investing. Are there projects where you have this approach?

Regardless of the terms used, we at Kaufland have always aimed for the investments made to bring added value for the environment, people and society in the long term. As proof, for 5 years we have ranked first in the top of transparent and performing companies in the direction of sustainability at the national level, recognition offered by CST Index.

Moreover, 5 independent market studies, carried out by professional agencies, place us in the top of the companies that carry out sustainability projects at the level of the general public’s perception. This makes us happy but also makes us responsible to continue in this direction.

Whether it’s installing solar panels or green roofs on our stores, planting a network of urban mini-forests or developing measures to reduce food waste, our investments always aim for a consistent impact.

4.How do you measure the success of a program or project?

We have several indicators that we track both on the implementation side of community investment projects and for their visibility. From the pre-funding stage, we ask organizations to detail the identified need, the number of targeted beneficiaries and their geographical area, as well as the project continuation plan at the end of our funding.

We are interested in seeing that the organization has the capacity to implement the project and that the proposed objectives are realistic. And then in the reporting stage we look at the post-implementation data and see if there are notable differences and why these differences occurred, positive or negative.

For us, the greatest success is when the financed project manages to become financially independent, as is the case of „Sol și Suflet”, the first farm with regenerative agriculture in Romania and an educational center for future farmers, which in three years after the launch managed to support itself from its economic activity.

And at the communication level, we are interested that the message of a project reaches as large an audience as possible. It is important both for the NGO, which gains visibility, new opportunities, new volunteers, other sources of funding, but also for us, because community investments are a main pillar in the company’s corporate communication strategy, through which we aim to promote best practices in the market, increase reputation or attract new talents.

5.Do you have examples of communities that you have helped to develop over time, independent of the support offered at the beginning?

 We have strategic partnerships with non-governmental organizations with whom we have undertaken long-term interventions because change takes time. For example, in partnership with „Hope and Homes for Children” we have already built 5 family-type houses, and this translates into a home for over 100 children from the social protection system.

Another relevant example is in the area of the environment, which for us is a priority area, and where we intervene on several levels: firstly we are interested in the elimination of waste from nature and for this we have numerous greening actions with volunteers throughout the country.

Secondly, we make sure that we offer citizens the opportunity to develop responsible behaviors such as collecting recyclable containers at the separate collection machines in our stores, and we complement it with numerous education and awareness campaigns about the importance of environmental protection, aimed especially at the little ones.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Community Index Magazine no. 5. You can flip through it here: https://communityindex.ro/community-index-magazine-2023/

Conferința privind Tranziția Justă, Bruxelles 4-5 Martie 2024

Consilierul de stat László Borbély a participat la Conferința privind Tranziția Justă în calitate de președinte al Rețelei Europene pentru Dezvoltare Durabilă

Ministerul Belgian pentru Climă, Mediu, Dezvoltare Durabilă și Pactul Verde European au organizat în perioada 4-5 martie, la Bruxelles, o conferință de nivel înalt pe tema mecanismului pentru o tranziție justă, sub auspiciile președinției Regatului Belgiei la Consiliul Uniunii Europene. Consilierul de stat László Borbély a fost invitat să ia cuvântul în sesiunea de nivel înalt în calitate de președinte al Rețelei Europene pentru Dezvoltare Durabilă (ESDN), funcție în care a fost ales la sfârșitul anului trecut.

„Se vorbește mult, la toate nivelurile de decizie, despre provocările pe care tranziția verde le aduce în ceea ce privește impactul socio-economic. România este una dintre țările direct interesate de evoluția acestui mecanism, având nevoie de investiții serioase pentru a balansa pierderile economice cauzate de reducerea emisiilor de carbon. Oportunitățile sunt strâns legate de finanțările pe care le avem disponibile, suntem a treia țară din UE în ceea ce privește fondurile alocate. La fel de important este că reușim să fim și un partener recunoscut pe zona dezvoltării durabile, astfel încât astăzi am avut ocazia să vorbesc în numele ESDN. Această organizație a fost înființată în urmă cu 21 de ani, iar de atunci a reușit să creeze un cadru foarte apreciat pentru calitatea expertizei furnizate, numărul mare de specialiști din administrație pe care îi aduce împreună și pentru facilitarea schimburilor de bune practice. Iată că, prin implicare și activitate intensă, avem ocazia să ne promovăm interesele alături de cei mai relevanți actori europeni în domeniul dezvoltării durabile.”, a declarat László Borbély

Peste 350 de participanți, inclusiv comisari europeni, miniștri, diplomați, reprezentanți ai angajatorilor și lucrătorilor, reprezentanți ai societății civile organizate, precum și ONG-uri din cele 27 de state membre, au răspuns invitației de a se alătura acestei Conferințe al cărei scop este de a contura așteptările pe care segmentele sociale le au de la viitoarea Comisie Europeană. Printre ideile cele mai vehiculate au fost necesitatea continuării finanțărilor pentru tranziția la economie verde, posibilitatea înființării unei instituții europene cu rolul de observator al Mecanismului privind Tranziția Justă, dar și menținerea competitivității economiei Uniunii Europene.

În marja conferinței, Consilierul de stat László Borbély, coordonatorul național al implementării Agendei ONU pentru dezvoltare duraiblă, a avut discuții privind progresul Românieie în acest domeniu cu doamna Zakia Khattabi, ministrul federal belgian pentru Climă, Mediu, Dezvoltare Durabilă și Pactul Verde European, și cu domnul Vesa Tarava, șeful unității pentru Pactul Verde European, din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene.

Community Index Magazine 2023, anuar bilingv ajuns la a cincea ediție: Cea mai importantă publicație dedicată domeniului CSR din România

  • Community Index Magazine este singura publicație bilingvă Română-Engleză din România dedicată domeniului CSR, disponibilă atât în format flipview, cât și print. Anuarul cuprinde rezultatele ranking-ului Community Index 2023, interviuri naționale și internaționale în exclusivitate, studii de caz și articole din domeniul sustenabilității.
  • În premieră, cititorii se pot bucura în această ediție de articole și interviuri exclusive care pun în valoare perspectivele unor lideri recunoscuți din cadrul BCR, University of Wisconsin, Kaufland Romania, The Slow Movement sau Seeds of Wisdom.
  • Publicația promovează și încurajează adoptarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU pentru a veni în sprijinul României în eforturile de implementare a Agendei 2030.

Community Index Magazine: o sursă de know-how de calitate pentru orice profesionist care are un mindset sustenabil 

Anuarul bilingv Community Index Magazine, ajuns la cea de-a cincea ediție, conține rezultatele ranking-ului Community Index 2023, interviuri în exclusivitate cu profesioniști internaționali de renume, articole și interviuri cu profesioniști locali din domeniile sustenabilitate și CSR, și numeroase studii de caz ale unor companii care pot fi considerate reper la nivel de proiecte pentru comunități.

Publicația este deosebit de utilă nu doar pentru profesioniștii din domeniu, ci și pentru companii, membrii comunităților, ONG-uri, universități, agenții de PR și autorități.

Publicația in format flip view este disponibilă gratuit la următorul link: Community Index Magazine 2023

Ce tip de conținut regăsesc cititorii în anuarul Community Index Magazine?

1.Interviuri în exclusivitate cu experți recunoscuți la nivel global din domeniul sustenabilității:

  • Riane Eisler, The Real Wealth of Nations
  • Wakanyi Hoffman, Seeds of Wisdom
  • Jessica Leclair, University of Wisconsin–Madison School of Nursing
  • Carl Honoré, The Slow Movement

2. Articole și interviuri cu pofesioniști recunoscuți la nivel național:

  • Ilinka Kajgana, BCR
  • Katharina Scheidereiter, Kaufland România
  • Gabriel Ivan, CHEP
  • Adina Teleucă, TOBORO

3. Studii de caz naționale și internaționale:

  • „Ziua Bună – Ziua Voluntarilor Mici pe Via Transilvanica!”, Coca-Cola HBC România & Asociația Tășuleasa Social
  • Tricou de uriaș, Kaufland România & Asociația 11even
  • Phasing out plastic, Apple
  • Școala de Bani a BCR, FabLab & Asociația Edupedu
  • Programul de Sustenabilitate Personală (PSP), Auchan România
  • Grădina Noastră, Carrefour Romania
  • Salvatorii de vieți, Groupama & Fundația pentru SMURD
  • Kokoro Sports Project
  • Jobs for veterans, Starbucks
  • Microsoft’s New BING

Ce este Community Index?

Community Index este primul și singurul index al programelor şi proiectelor derulate de companiile din România pentru a investi în comunităţi, lansat în 2019. Ranking-ul este cea mai mare bază de date a proiectelor de CSR din România și reprezintă un instrument de analiză util companiilor, autorităților și comunităților atunci când iau decizii de investiție.

Este parte componentă a ranking-ului Romania CST Index (anterior Romania CSR Index), cea mai importantă analiză a nivelului de performanţă şi transparenţă din perspectiva sustenabilităţii corporative, din țara noastră, lansat în 2016.

Există o mare varietate de inițiative și proiecte pe piață, iar o privire de ansamblu, bine structurată, oferă informații relevante ajută factorii decizionali să creioneze o strategie bine adaptată la contextul local și național.

Pentru a stabili proiectele care au fost incluse în Community Index 2023, au fost analizate peste 800 de inițiative, proiecte sau programe care au avut loc în România în perioada ianuarie 2022 – decembrie 2022. Scorecard-ul pe baza căruia a fost făcută evaluarea a avut, în total, 6 categorii și 46 de indicatori aliniaţi la cele mai importante standarde sau referinţe internaţionale din domeniul investiţiilor în comunităţi.

Ce noi descoperiri a scos la suprafață analiza din 2023?

Piaţa de investiţii şi donaţii în sprijinul comunităţilor a crescut în ultimii ani şi se ridică la peste 80 milioane euro anual, în principal pentru proiecte de educaţie pentru elevi (9.4%, o usoară creștere de 1% față de 2022), sănătate (6%, în scadere față de anul trecut) sau medii defavorizate (23%, în creștere cu 5% față de 2022). Un alt domeniu de interes pentru companii este Artă/Cultură, 10% dintre proiecte fiind dezvoltate în această direcţie, în creștere față de 9.2% în 2022. Totuşi, 4% dintre proiectele derulate de companiile din România sunt destinate combaterii schimbărilor climatice, în scadere cu 1% versus 2022, iar 1.5% dintre proiecte sunt în direcţia oraşe sustenabile, în scădere față de 4.4% în 2022.

Printre principalele trenduri evidenţiate în urma analizei, menţionăm o creştere a nivelului de transparenţă privind rezultatele şi impactul proiectelor sau programelor de CSR. De asemenea, companiile încep să alinieze mai bine strategia de Sustenabilitate / CSR la specificul industriei şi la strategia de business. În ceea ce priveşte angajaţii, aceştia sunt tot mai dornici de a ajuta comunităţile şi apreciază companiile care le oferă oportunitatea de a se implica voluntar în proiecte. Un alt trend observat este faptul că există un interes crescut privind obiectivele pe termen lung: companiile pun mai mult accent pe a genera impact pe mai mulţi ani şi a evita crearea unei dependenţe a comunităţii – se concentrează pe dezvoltarea unor abilităţi sau a unei infrastructuri care să ramană în comunitate chiar şi după ce o companie îşi redirecționează investiția către alte proiecte.

Printre proiectele care au obținut Gold Recognition, menționăm proiectul educațional Lifelab dezvoltat de BCR, FabLab & Asociația Edupedu, la categoria Educație financiară – prin participarea în acest program, elevii învață noțiuni de educație financiară și exersează planificarea și munca în echipă. La categoria Implicarea angajaților, Programul de Sustenabilitate Personală (PSP) Auchan a fost construit sub formă unui demers de mobilizare a angajaților de a se implica activ în proiecte de susținere a comunităților locale. La categoria Reduce, Reuse, Recycle – Banca Transilvania și Ateliere Fără Frontiere au dezvoltat proiectul Remesh și luptă pentru inserția socială și profesională a persoanelor vulnerabile și marginalizate. Împreună în Slujba Binelui, proiect dezvoltat de Secom Healthcare Group prin care au fost susținute mai multe inițiative din domeniul sănătății, a primit de asemenea Gold Recognition la categoria Sănătate.

Anul 2023 vine cu o nouă distincție Community Index: pentru fiecare categorie în parte propunem distincția The One to Watch – o recunoaștere specială pentru a evidenția originalitatea și inovația proiectelor care stabilesc un trend important pentru următorii ani, în domeniul lor. Printre proiectele menționate la această categorie au fost YOXO Forest – Prima pădure digitală devenită realitate, 100 de idei de business pentru România – PENNY România sau Încrederea în sine se învață în școală – Oxygen.

Unde sunt publicate rezultatele analizei?

Rezultatele din 2023 pot fi regăsite atât în anuarul în format flipview și print Community Index Magazine, cât și online: https://communityindex.ro/rezultate-community-index-2023/

Care sunt obiectivele ranking-ului Community Index?

Misiunea Community Index este de a evidenția proiectele de CSR cu o performanţă ridicată care pun mai mult accent pe aspecte precum dialogul cu stakeholderii, sustenabilitatea proiectelor şi măsurarea impactului pe termen mediu şi lung. În plus, indexul are scopul de a evidenția acele proiecte care pot fi considerate Best Practices la categoria lor și care pot fi folosite drept exemplu în stabilirea strategiei unui proiect nou.

Anuarul Community Index Magazine este contribuția agenției The Azores Sustainability & CSR Services la dezvoltarea domeniului investițiilor în comunități din România.

Pe lângă know-how și conținut autentic, această publicație contribuie în mod concret la popularizarea conceptului de responsabilitate socială în mediul de business: o parte dintre anuarele tiparite va fi oferită, în mod gratuit, companiilor care au peste 500 de angajați (>750 de companii). În plus, varianta flipview va fi disponibilă gratuit o lună de zile, pentru a populariza domeniul și a contribui la dezvoltarea acestuia.

Pentru tipărirea publicației a fost folosită hârtie certificată FSC®, din surse sustenabile. Anuarul oferă atât informații valoroase cât și o experiență autentică în sine, din punct de vedere vizual. Coperta publicației este creată de Ovidiu Solcan (collage artist), fiind un colaj sustenabil din reviste reciclate, reprezentând Capodopera ”Sărutul”, realizată de sculptorul Constantin Brâncuși în anul 1907.

*****

Despre The Azores Sustainability & CSR Services

Agenţie de consultanță, înființată în 2013, cu scopul de a sprijini companiile din România privind integrarea sustenabilității corporative în strategia de business, The Azores Sustainability & CSR Services are o abordare axată pe rezultate pe termen lung, utilizarea tehnologiei IT pentru un nivel ridicat de acuratețe a indicatorilor de sustenabilitate și analize/research care să sprijine decidenții din companii în definirea strategiei de sustenabilitate corporativă.

Cel mai important și complex proiect al agenției este Romania CST Index, în trecut denumit Romania CSR Index, ranking lansat în 2016 şi care este singurul din România care evaluează indicatorii de sustenabilitate ai companiilor: informaţii despre managementul sustenabilității, impactul economic, de mediu şi social. Indexul este lansat în fiecare an în cadrul conferinţei Best Practices in Corporate Sustainability. În 2019, agenția a lansat Community Index, cel mai cuprinzător ranking al proiectelor corporate de investiții în comunități și un centralizator al celor mai bune campanii de CSR derulate în fiecare an de companiile din România. Rezultatele ranking-ului, împreună cu studii de caz şi interviuri ale unor experţi naţionali şi internaţionali sunt prezentate în fiecare an în Community Index Magazine, singurul anuar bilingv dedicat investițiilor în comunități derulate de companiile din România.

Favr. becomes the first snack company in Romania to obtain the Global Carbon Point label

Bucharest, February 28, 2024 – Favr., the local pioneer in the production of snacks from secondary raw materials such as fruit pulp and malt from beer, has become the first snack company in Romania to calculate its carbon footprint and receive validation for the Global Carbon Point (GCP). This label provides transparent information about the environmental impact of products and services.

Five years after its launch, the innovative strategy of using secondary raw materials, derived from beverage production, has yielded tangible results: favr. products save 84 g of CO2e per 100 g of product. Favr. thus becomes the first snack company in Romania to conduct Life Cycle Assessment (LCA) of its products, highlighting its commitment to sustainability.

Alexandru Cristinoi, the founder of favr., states: “In 2018, we started with the idea that we can make better snacks for ourselves and the environment by reintroducing fruit pulp and malt from beer into the food chain, which are by-products of beverage production. Thus, we are able to offer products with significantly improved nutritional values and, at the same time, reduce the negative impact on the environment. Calculating the carbon footprint comes as a clear validation that using the remaining raw materials from the production of natural juices and beer, which would otherwise have been discarded, has a beneficial impact on the environment”.

Avoided emissions – a significant change in sustainability approach

Food waste has a significant negative impact on the planet. Food decomposition is one of the main sources of methane, a greenhouse gas that contributes over 80 times more than CO2 to climate change in a 20-year Global Warming Potential (GWP).

The avoided emissions of favr. vary depending on the content of upcycled materials, reaching on average 40% of the product’s carbon footprint, due to the transformation of fruit pulp and beer malt into ingredients and waste avoidance.

The results of favr. products should be considered in two stages. In the first stage, the total analysis of carbon emissions in all stages of the life cycle shows that over 50% of the carbon footprint derives from production, with an emphasis on energy consumption in processes such as drying and raw material acquisition.

The second stage highlights avoided emissions, with a significant impact. By locally sourcing raw materials, which were initially destined for waste, favr. does not contribute to greenhouse gas emissions. This practice generates significant avoided emissions, saving food products from degradation and reducing environmental impact.

Mathieu Gregori, founder and president of ECONOS, favr.’s partner in carbon footprint assessment, emphasizes: “We are proud to contribute to the carbon footprint assessment of favr. products, which is objective, scientific, and transparent. The approval of the third-party verification from Global Carbon Point on the first attempt proved the rigor and accuracy of our evaluations.”

Global Carbon Point – the first label in Romania providing information on product carbon footprint

Global Carbon Point is a label that certifies that the carbon footprint of a product has been calculated according to standards, with data audited by a third party with appropriate diligence. Each certified product receives a unique code. An online platform indexing all certified products is currently in development.

In addition to this notable achievement, favr. continues to strengthen its commitment to the environment and promote a sustainable model in the snack industry. Through constant innovation and partnerships with local beverage producers, favr. demonstrates not only a concern for carbon footprint but also a long-term vision of how products can be designed, manufactured, and consumed sustainably

“We aim to make favr. products available to the widest possible audience in 2024 through presence in large retail chains. We believe that success in the food industry can go hand in hand with responsibility for the planet and the community,” concluded Alexandru Cristinoi.

Favr. offers a wide range of products, from chips to granola and jelly, which can be found in stores, HoReCa, and online, in packaged and bulk versions.

About favr.

Founded in 2018, favr. is committed to creating better snacks for people and the planet. With recipes developed through proprietary methods, favr. uses secondary raw materials, giving new life to fruit pulp and malted barley. The company collaborates with local producers and promotes a 100% Romanian concept. More details about favr. are available on favr.ro.

About ECONOS Consulting

ECONOS is a consulting firm specialized in sustainable requirements for companies, focusing on analyzing and reducing the carbon footprint. The company operates the first carbon footprint assessment software specialized for large organizations in Romania, conducting a comprehensive analysis of Scope 1-2-3 carbon footprint, which becomes mandatory starting from the financial year 2024.

Interviu Katharina Scheidereiter, Kaufland România

La nivel de comunicare, ne interesează ca mesajul unui proiect să ajungă la o audiență cât mai mare

Este important atât pentru ONG, care câștigă vizibillitate, noi oportunități, noi voluntari, alte surse de finanțare, dar și pentru noi, pentru că investițiile comunitare sunt un pilon principal în strategia de comunicare corporativă a companiei, prin care urmărim promovarea de bune practici în piață, creșterea reputației sau atragerea de noi talente.

Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Community Index Magazine nr. 5. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://communityindex.ro/community-index-magazine-2023/

1.Care este strategia actuală de CSR a companiei și cum s-a schimbat aceasta față de când ați început?

Implicarea activă în comunitățile în care ne desfășurăm activitatea economică a constituit întotdeauna o prioritate pentru noi, iar angajamentul nostru s-a intensificat pe măsură ce am evoluat.

În cursul anului 2022, am consolidat sprijinul acordat celor cinci direcții strategice de investiții comunitare, concentrându-ne asupra proiectelor ce vizează educația, protecția mediului înconjurător, probleme sociale, sport și sănătate, precum și promovarea culturii.

Urmărim în special proiecte ample, cu impact pe termen lung, cât și inițiative inovatoare, unite de un scop comun: îmbunătățirea calității vieții în comunitate. De asemenea, ne adaptăm rapid la situațiile excepționale, cum au fost pandemia COVID19 sau războiul din Ucraina, și intervenim în funcție de nevoi. Exemplu cel mai puternic pentru adaptare este apelul În Stare să Ajut, dezvoltat în cadrul platformei de finanțare În Stare de Bine, care ulterior a devenit o componentă permanentă și acum funcționează ca mecanism de finanțare pentru proiecte ce adresează problemele stringente ale sociețății, cum este consumul de droguri la adolescenți.

În Stare de Bine este programul nostru anual de finanțare a ONG-urilor. În ultimii 5 ani, am acordat granturi nerambursabile în valoare totală de 1.000.000 euro anual proiectelor câștigătoare și mă bucur că, în 2023, am avut alocat un buget de 1.200.000 euro.

2.Cine sunt stakeholderii implicați și cum țineți cont de input-ul lor?

Pentru proiectele de responsabilitate socială colaborăm exclusiv cu organizații nonguvernamentale, alături de care dezvoltăm și stabilim formele de intervenție sau căile adecvate de implicare. Mai mult, considerăm că mediul non-profit este unul dintre stakeholderii esențiali pentru activitatea de CSR.

În același timp, anual ne întrebăm clienții care sunt temele de responsabilitate socială sau sustenabilitate care îi interesează în mod deosebit în raport cu activitatea companiei și apoi integrăm rezultatele în strategia noastră.

De fiecare dată urmărim să avem mereu în planul de acțiune și în comunicarea noastră un top 3 teme relevante.

3.În ultimul timp se vorbește des despre Impact Investing. Există proiecte unde aveți această abordare?

Indiferent de termenii folosiți, noi la Kauflnad mereu am urmărit ca investițiile făcute să aducă plus valoare pentru mediu, oameni și societate pe termen lung. Drept dovadă, de 5 ani ne clasăm pe prima poziție în topul companiilor transparente și performante în direcția sustenabilității la nivel național, recunoaștere oferită de CST Index.

Mai mult, 5 studii de piață independente, derulate de agenții de profil, ne plasează în topul companiilor care derulează proiecte de sustenabilitate la nivelul percepției publicului general. Acest lucru ne bucură dar ne și responsabilizează să continuăm în această direcție.

Indiferent că e vorba de montarea de panouri solare sau acoperișuri verzi pe magazinele noastre, plantarea unei rețele de mini-păduri urbane sau dezvoltarea unor măsuri ce vizează reducerea risipei alimentare, investițiile noastre urmăresc întotdeauna un impact consistent.

4.Cum măsurați succesul unui program sau al unui proiect?

Avem mai mulți indicatori pe care îi urmărim atât în partea de implementare a proiectelor de investiții comunitare, cât și pentru vizibilitatea acestora. Încă din etapa de pre-finanțare cerem organizațiilor să detalieze nevoia identificată, numărul de beneficiari vizați și aria lor geografică, precum și planul de continuare a proiectul la finalul finanțării noastre.

Ne interesează să vedem că organizația are capacitatea de a implementa proiectul și că obiectivele propuse sunt realiste. Iar apoi în etapa de raportare ne uităm la datele post-implementare și urmărim dacă sunt diferențe notabile și de ce au apărut aceste diferențe, pozitive sau negative.

Pentru noi cel mai mare succes este când proiectul finanțat reușeste să devină independent financiar, cum este, de exemplu, cazul „Sol și Suflet”, prima fermă cu agricultură regenerativă din România și Centru de educare pentru viitorii fermieri, care în trei ani de la lansare a reușit să se autosusțină din activitatea economică.

Iar la nivel de comunicare, ne interesează ca mesajul unui proiect să ajungă la o audiență cât mai mar e, e important atât pentru ONG, care câștigă vizibillitate, noi oportunități, noi voluntari, alte surse de finanțare, dar și pentru noi, pentru că investițiile comunitare sunt un pilon principal în strategia de comunicare corporativă a companie, prin care urmărim promovarea de bune practici în piață, creșterea reputației sau atragerea de noi talente.

5.Aveți exemple de comunități pe care le-ați ajutat să se dezvolte în timp, independent de sprijinul oferit la început?

Avem parteneriate strategice cu organizații neguvernamentale alături de care ne-am asumat intervenții pe termen lung, pentru că schimbarea are nevoie de timp. Spre exemplu, în parteneriat cu „Hope and Homes for Children” am construit deja 5 case de tip familial, iar asta se transpune într-un acasă pentru peste 100 de copii din sistemul de protecție socială.

Un alt exemplu relevant este din zona de mediu, care pentru noi este un domeniu prioritar, și unde intervenim pe mai multe planuri: o dată ne int eresează eliminarea deșeurilor din natură și pentru asta avem numeroase acțiuni de ecologizare cu voluntari în toată țară, în al doilea rând ne asigurăm că oferim cetățenilor oportunitatea de a dezvolta comportamente responsabile cum ar fi colectarea recipientelor reciclabile la aparatele de colectare separată în magazinele noastre și completăm cu numeroase campanii de educare și conștientizare despre importanța protejării mediului, adresate în special celor mici.

Case Study Auchan Romania: Personal Sustainability Program (PSP)

Case Study Auchan Romania: Personal Sustainability Program (PSP)

Project strategy

Built in the form of an effort to mobilize employees to get actively involved in projects supporting local communities, the PSP program aims to become a source of inspiration for Auchan store customers as well, thus contributing to supporting social causes, as well as reducing the effects caused by climate problems, food waste and the excessive use of plastic.

Objectives

The Personal Sustainability Program (PSP) was launched by Auchan Romania in 2020 as the first action under the #nuepreatârziu umbrella and offers all its more than 7,000 employees the opportunity to get involved in various sustainability and social responsibility actions.

PSP program supports 4 causes:

• Environmental Protection

• Healthy food

• Social solidarity

• Food solidarity

PSP was created out of the desire to highlight the responsible actions already carried out by Auchan employees, both in their personal lives and through involvement in the company’s projects, over the years. Following their mobilization, we decided that this internal program can become a source of collective transformation for a more sustainable future and inspiration for our customers as well.

Business Alignment

The project involves encouraging the development of social and sustainability activities or participating in those organized by the company. Auchan supports the principle of volunteering and makes available to employees various actions in which they can participate and carry out “CSR Days”, as they are called internally.

At the same time, for customers, Auchan distributes informative materials in the digital space about tips and tricks for managing leftover food; healthy recipes and information about organic, sustainable or local products. The company also encourages customers and employees to participate in the CSR and sustainability actions and campaigns that they organize, such as Food Day, blood donation actions in stores and in the headquarters, planting or various commercial campaigns.

Statistics

Human activity generates effects on nature and these can be seen more and more in recent decades and include the degradation of agricultural land, air pollution, water contamination and climate change.

According to the National Footprint and Biocapacity Accounts (NFA) and the UN, humanity currently uses 75% more than what the planet’s ecosystems can regenerate. Thus, Auchan Romania aims to fight to limit these effects. That is why, in 2022, most of the PSP actions carried out at local and national level had as their main goal the reduction of carbon emissions and the protection of the environment.

According to World Bank, 2018, 4 out of 10 children in Romania come from poor families. Auchan fights to reduce social inequalities and reduce poverty. Through the PSP project, Auchan supports the programs of the Habitat for Humanity Association through which children and their families are supported in the fight against poverty, by building them decent homes in Berceni commune in Prahova County. Each additional year of schooling lowers the risk of poverty. In 2020, within PSP, colleagues from the Central Services and stores voluntarily participated in the construction of humanitarian houses, thus realizing „CSR days” and supporting the noble goal of the project.

 Impact and Results

 We quantify monthly the responsible actions that Auchan employees record, in the form of “CSR days” after carrying out activities, and we also keep track of colleagues who have been involved in donation actions, volunteering, blood donation, greening, etc. We are happy to see that last year we recorded 6,450 “CSR days” carried out by Auchan employees all over the country, and more than half of them participated in sustainability and social responsibility actions.

Communicating the Project

The Personal Sustainability Program benefited from extensive communication on all Auchan communication channels, both externally (on www.auchan.ro and the Facebook & LinkedIn pages) and internally, on the intranet portal, the employees’ internal Facebook page, email directly, posters in stores and headquarters.

The employees were very excited about the new project and enthusiastically participated in the PSP actions, as evidenced by the 6,450 CSR days accumulated during the past year.

Digitalisation is a Clear Enabler for The Green Transformation of Our Society

Digitalisation is a Clear Enabler for The Green Transformation of Our Society

Ilinka Kajgana is an innovative and engaging risk leader whose 17 years of international work experience in large and complex banking organizations has delivered outstanding results. Her deep technical expertise across modelling and data, complex products and refined risk sensitivities is complemented by her consistent ability to partner with the business environment to drive risk-controlled growth.

In her current role as Chief Risk Officer for BCR, she has transformed the bank’s status and performance, obtaining a “low risk” rating following an ECB Supervisory Review and Evaluation Process. She also spearheaded innovation through the launch of a fully-fledged ESG transformation programme, central to business strategy.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Community Index Magazine no. 5. You can flip through it here: https://communityindex.ro/community-index-magazine-2023/

  1. What impact has sustainability had on your strategic planning in the last year?

Sustainability is one of the main pillars of our company strategy, not only in the last year but also in the years to come. It marks everything we do: from the way we evaluate risk to the way we train our people, from the way we look at the development opportunities ahead to the way we operate in our offices.

On a very concrete level, 100% of the cards issued by BCR from January 2023 onwards, for private individual and corporate customers, are made of environmentally friendly materials, both recycled plastic and biodegradable material. BCR started issuing environmentally friendly cards as early as 2021, and so far about 50% of the portfolio is issued on sustainable material. Also, the green mortgage loan ’Casa Mea, NaturA’ accounted for about 44% of the total standard mortgage volumes disbursed by BCR in H1 2023. The loan is granted for buildings with an A energy certificate or for the greenhouses certified by the Romanian Green Building Council.

We continued the roundtables series on the ESG transformation of the Romanian companies, organized by BCR in partnership with ECOTECA Association, with the involvement of institutional representatives, entrepreneurs and ESG experts. In March, together with the Academy of Economic Studies in Bucharest, we developed the topic of “Establishing and measuring ESG indicators”, and in June, together with EFdeN, we discussed about „Energy efficiency in buildings: best practices and challenges.

2. What ESG actions does BCR take today to help future generations meet their needs?

 All our programs that are dedicated to future generations have one common denominator: education.

We have an integrated approach towards green education and digital education since we believe that digital transformation is a clear enabler for the green transformation of our society. Therefore, 66,000 Romanians participated in a Money School class, with a 50% increase in active users on Money School Platform.

We also have a partnership with NextLab Tech, the most important digital competition from South-Eastern Europe, where more than 60.000 children developed their skills for the future. Also, we have an integrated approach towards financial education and green education.

This is the underlying philosophy of our programmes: on one hand, the integration of digital and green education, on the other hand, the integration of financial and green education. Besides, we try to give young people a better understanding of what a job means today. Apart from our ongoing programmes of internships and career workshops, BCR has a strategic partnership with Joblandia, the innovative solution in education that matches highschool students and companies for a practical experience during “Saptamana Altfel” (The Alternative Education Week). In 2023, more than 3000 teenagers were enrolled in this programme, powered by BCR.

3. The fight against climate change has become pivotal for any responsible company. How does it affect your company and how do you fight to reduce its negative impact?

In the medium term, climate change will have a more significant impact on some economic segments such as agriculture, energy, construction, and possibly tourism. Our role is to support our clients from these segments into adapting their strategies for the future, to find alternatives and to invest in sustainability.

On the bright side, the recent pandemic produced an acceleration of the transition towards sustainability: hybrid work has significantly reduced the carbon footprint of the companies and has created a deeper sense of awareness towards the impact of global challenges. However, change has to be created person by person. In BCR, we have a ongoing training module about ESG that is mandatory for all our colleagues.

We have observed that no matter which generation colleagues are -Gen Z, Millenials, Gen X- they are very eager to enrol into saving resources while embracing a more environmentally-friendly routine. There is a long journey in front of us but at least there are more people who are seeing the importance of this road and who are trying to create a sensible map.

4. Banks can have a huge influence when choosing their ESG criteria for giving loans. What are BCR’s steps in this direction?

We try to position ourselves as a committed companion of our clients in their journey towards sustainability and ESG transformation. We believe that ESG is not only about compliance and ticking some boxes with the Environment, Social and Governance labels. It is about changing profoundly the way of doing business as a company.

Therefore, our role is to actively support our clients in their process of getting access to green finance. We are all in a process of learning, therefore being transparent and open is of critical importance for transitioning towards an ESG society.

We try to explain to our clients that sustainability is the most important investment: it means care for future generations and for the planet we leave to our children. On a more pragmatic note, getting access to green finance creates real business opportunities while staying relevant in the international value chain.

5. In May 2023 you had your first green Eurobond bank transaction. What were your aims with this issuance?

BCR’s green bond issue was a first on the Romanian financial-banking market, being the largest corporate bond issuance in Romania.

The bond issue proved successful from the outset, as the order book registered a significant volume of EUR 1.9 billion, well above the minimum issue size of EUR 500 million. This increased the issued amount to EUR 700 million. The final volume reflects our commitment to the market in terms of future issuance plans and our aim of building a relationship of trust with our investors.

It is also a signal of trust in the potential of the green economy of our region. A signal of trust for a greener future.

6. How about your social impact, where do you stand and what are your latest achievements?

Let us review some clear benchmarks because I believe that, in sustainability, it is important to walk the talk. In 2022, the social impact of the BCR Group (the banking services for NGO-s and social enterprises) generated the following impact: 290.000 beneficiaries from vulnerable categories, 1800 jobs supported or created (including jobs for vulnerable persons), 2.5 million Euros for developing associations and social enterprises, 127 NGO-s included in training or acceleration programmes, 900 NGO-s enrolled in The Good Exchange (Bursa Binelui), the only donor platform without commission. Besides, at InnovX-BCR, we accelerated 32 start-ups so that the local tech business got access to 19,7 million euros.

I should add that more than 21000 local entrepreneurs had free access to entrepreneurial education on the platform Școala de Business (School of Business).

Not in the least, we have 5000 employees – they are the engines that will really move Romania towards sustainability.

Ilinka Kajgana’s Biography

Since joining the Erste Bank Group in 2006, Ilinka has taken on and executed strategic projects for the business, including Operational risk, Capital Adequacy, AMA and other priorities for both the group and its international network of savings banks (Sparkassen). As a member or chair of the supervisory board, or board of directors for a number of entities over the past five years, she has helped guide the strategic direction of the group and put in place frameworks, policies, processes and controls to optimize clarity and efficiency, as well as mitigate risk.

She adopts new technology and uses agile methodologies to transform businesses, aligning them to the evolving needs of our clients and an increasingly complex international regulatory environment. Her scientific background, Master’s and PhD, have all honed her problem-solving and analytical skills. Building trusted relationships with key stakeholders in large and complex organizations has been a key facet of her success, and is complemented by an ability to engage with the regulator, clients, partners and suppliers.

Au fost anunțate companiile din România cu cel mai mare ranking al sustenabilității

– Rapoartele acestora au fost analizate pe baza Romania Corporate Sustainability & Transparency Index 2023 –

Companiile din România care au adoptat și raportat transparent cele mai bune practici din domeniul sustenabilității au fost anuntațe marți, 19 decembrie, la București, în cadrul celei de-a opta ediții a evenimentului Best Practices in Corporate Sustainability.

Ediția din acest an, organizată de agenția The Azores Sustainability & CSR Services și găzduită de Teodora Tompea, s-a desfășurat sub sloganul Sustainability is Unstoppable. So are you! și a reprezentat cea mai importantă evaluare a domeniului sustenabilității și responsabilităţii corporative din România.

Agenția The Azores Sustainability & CSR Services a analizat rapoartele de sustenabilitate ale marilor companii din România, cu minimum 500 de angajați, depuse pentru exercițiul financiar 2022. Rapoartele au fost evaluate pe baza unui scorecard (tabel de punctaj) cu 11 categorii, 78 de indicatori de sustenabilitate și 201 datapoints, și reflectă strategia și obiectivele de sustenabilitate, precum și impactul pe care companiile îl au din punct de vedere economic, de mediu și social.

În urma amplei analize, 24 de companii din România au îndeplinit cele mai multe criterii conform Romania Corporate Sustainability & Transparency Index.

Gold Recognition a fost oferit companiilor Coca-Cola HBC România (care a acumulat 97 de puncte), Kaufland România (93 de puncte), Banca Transilvania (93 de puncte), Greenpoint Management (93 de puncte), Autonom Services (92 de puncte), Antibiotice (90 de puncte), Raiffeisen Bank (90 de puncte), Romgaz (88 de puncte), Romstal (87 de puncte) și Autoklass (86 de puncte).

În categoria Silver Recognition s-au încadrat Penny România (84 de puncte), One United Properties (82 de puncte), Teraplast (82 de puncte), Orange România (82 de puncte), LIDL România (79 de puncte), Groupama Asigurări (75 de puncte), Auchan România (73 de puncte), Adrem (73 de puncte), Transelectrica (67 de puncte) și Roca Industry (66 de puncte).

La Bronze Recognition au fost incluse Regina Maria (63 de puncte), Omniasig (54 de puncte), Transavia (53 de puncte) și Nuclearelectrica (51 de puncte).

Rapoartele companiilor au fost analizate luând în calcul 78 de indicatori încadrați în 11 categorii: guvernanță corporativă, diversitate, impact economic, schimbări climatice, mediul înconjurător, drepturile omului și politica anti-corupție, angajator responsabil, produse și marketing responsabil, investiții în comunități, lanțul de aprovizionare și aspecte materiale.

Alina Liciu, Managing Partner The Azores Sustainability & CSR Services, explică mecanismul prin care a fost implementat Romania Corporate Sustainability & Transparency Index 2023.

”Rapoartele companiilor au fost evaluate pe baza unui scorecard (tabel de punctaj) cu 11 categorii, 78 de indicatori de sustenabilitate și 201 datapoints. Pentru fiecare indicator inclus în cele 11 sectiuni, punctajul maxim acordat a fost de 4 puncte și este obținut în condițiile în care compania a comunicat atât informații textuale despre politica, analiza riscurilor sau sistemele de management cu privire la dezvoltarea durabilă, cât și informații despre rezultatele obținute, folosind indicatori de performanță cantitativi. Punctajul pentru anumiți indicatori, marcați în fișa de evaluare ca fiind opționali, este calculat în funcție de relevanță pentru industria din care face parte compania. Astfel, dacă cel puțin o companie din industria respectivă a publicat informatii despre acel indicator, această companie primește de la 1 punct până la 4 puncte, în funcție de informațiile oferite, iar companiile care nu au publicat date nu primesc puncte, deci sunt depunctate când se calculează punctajul final. Dacă nicio companie din industria respectivă nu a publicat date, indicatorul nu se ia în calcul pentru punctajul final și nicio companie nu este astfel depunctată”, explică Alina Liciu.

Ce scoring au avut companiile și unde au excelat

GOLD RECOGNITION

COCA-COLA HBC ROMÂNIA (97 de puncte)

  • Publică rapoarte de sustenabilitate din 2011
  • A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Și-a propus ca, până în 2030, pornind de la un obieciv bazat pe știință, să reducă emisiile generate de lanțul de valoare cu 25%, la care se adaugă o reducere suplimentară de 50% în următorul deceniu.

KAUFLAND ROMÂNIA (93 de puncte)

  • Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019
  • A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Și-a fixat obiectivul de a deveni cea mai accesibilă și comodă destinație pentru reciclare din România. Campania Tricoul de Uriaș a adus României un loc în Guinness World Records.

BANCA TRANSILVANIA (93 de puncte)

  • Publică rapoarte de sustenabilitate din 2020
  • A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. În noiembrie, a lansat prima emisiune de obligațiuni cu o etichetă de tip ESG, cu o componentă de social (minim 50%) și o componentă verde.

GREENPOINT MANAGEMENT (93 de puncte)

  • Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019
  • A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Derulează mai multe campanii de informare, conştientizare și educare a populației privind colectarea separată a deșeurilor, unul dintre proiecte fiind „Străzi deschise”

AUTONOM SERVICES (92 de puncte)

  • Publică rapoarte de sustenabilitate din 2022
  • A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului și standardul aplicabil din industrie SASB (Sustainability Accounting Standard Board). În 2022, a aderat la UN Global Compact.

ANTIBIOTICE (90 de puncte)

  • Publică rapoarte de sustenabilitate din 2018
  • A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Compania se concentrează pe redefinirea Sistemului de Management Integrat pentru susținerea sustenabilității afacerii.

RAIFFEISEN BANK (90 de puncte)

  • Publică rapoarte de sustenabilitate din 2009
  • A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. 673 de milioane de euro este valoarea nominală cumulată din obligațiuni verzi și de sustenabilitate în ultimii doi ani.

ROMGAZ (88 de puncte)

  • Publică rapoarte de sustenabilitate din 2017
  • A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Dezvoltă portofoliul de resurse cu accent pe atenuarea efectelor generate de schimbările climatice.

ROMSTAL (87 de puncte)

  • Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019
  • A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Se concentrează pe a oferi clienților produse inovative care să ajute la reducerea consumurilor și a amprentei de carbon.

AUTOKLASS (86 de puncte)

  • Publică rapoarte de sustenabilitate din 2020
  • A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Sucursalele Autoklass trec printr-un proces periodic de auditare care evaluează corectitudinea selectării deșeurilor și predarea acestora în conformitate cu legislația în vigoare.

SILVER RECOGNITION

PENNY ROMÂNIA (84 de puncte)

  • Publică rapoarte de sustenabilitate din 2018
  • Raportul a fost realizat urmărind cadrele de raportare SASB (Sustainability Accounting Standards Board) din industria specifică Food Retail & Distributor Industry și metodologia propusă de standardele GRI – Global Reporting Initiative 2021.

ORANGE ROMÂNIA (82 de puncte)

  • Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019
  • A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Se angajează să reducă inegalitățile legate de accesarea sau utilizarea echipamentelor și serviciilor digitale, promovând în același timp conectivitatea, incluziunea și dezvoltarea competențelor

ONE UNITED PROPERTIES (82 de puncte)

  • Publică rapoarte de sustenabilitate din 2022
  • A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. În 2022, compania și-a măsurat pentru prima dată amprenta de CO2, cu scopul de a implementa monitorizarea anuală riguroasă și eforturile de reducere a acesteia.

TERAPLAST (82 de puncte)

  • Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019
  • A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului si ține cont și de cadrul de raportare Sustainability Accounting Standards Board.

LIDL ROMÂNIA (79 de puncte)

  • Publică rapoarte de sustenabilitate din 2016
  • Raportul este realizat în conformitate cu GRI și este auditat la nivel local.
  • 94.960 de tone de fructe și legume românești achiziționate de la furnizori locali.

GROUPAMA ASIGURĂRI (75 de puncte)

  • Publică rapoarte de sustenabilitate din 2018
  • A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Susţine industria cinematografică ca una dintre direcţiile principale de sponsoring.

AUCHAN ROMÂNIA (73 de puncte)

  • Publică rapoarte de sustenabilitate de trei ani.
  • A utilizat standardul GRI, opțiunea Core pentru elaborarea raportului. A implementat zone „zero risipă” în toate tipurile de magazine Auchan.

ADREM (73 de puncte)

  • Este al patrulea raport de sustenabilitate al Grupului ADREM.
  • GRI a analizat Content Index-ul si a confirmat ca raportul este prezentat în concordanță cu standardele.

TRANSELECTRICA (67 de puncte)

  • Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019.
  • A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Pune accent pe inovație pentru trecerea la energie verde.

ROCA INDUSTRY (66 de puncte)

  • Publică rapoarte de sustenabilitate din 2023
  • A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului.
  • Investiții în panouri fotovoltaice și alte surse de energie regenerabilă.

BRONZE RECOGNITION

REGINA MARIA (63 de puncte)

  • Publică rapoarte de sustenabilitate din 2020.
  • A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Unul dintre pilonii strategici de dezvoltare ai REGINA MARIA este digitalizarea.

OMNIASIG (54 de puncte)

  • Au luat în considerare, pe lângă prevederile legale, bunele practici stabilite în cadrul Grupului Vienna Insurance Group (VIG).
  • Transformarea digitală este una dintre prioritățile OMNIASIG.

TRANSAVIA (53 de puncte)

  • Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019
  • A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Au investiii masive în energie verde.

NUCLEARELECTRICA (51 de puncte)

  • Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019
  • A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului, suplimentul specific sectorului de energie și sectorului de producție din surse nucleare

Speakeri cu greutate în cadrul conferinței Best Practices in Corporate Sustainability 2023

Conferința Best Practices in Corporate Sustainability, desfășurată anul acesta sub sloganul Sustainability is Unstoppable. So are you!, a inclus prezentări ale reprezentanților unor instituții, companii și agenții cu renume: László Borbély (Consilier de Stat la Cabinetul Prim-Ministrului și coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă), Andrei Dinescu (Deputy CEO, GreenPoint Management), Alice Nichita (Coca-Cola HBC România), Valer Hancaș (Kaufland România), Andreea Ghiocel (The CSR Agency), Zuzanna Kurek (One United Properties), Ana Cocîrlea (Corporate  Sustanability & ESG Raiffeisen Bank), Corina Radu (B Leader, Impact Market România) și Alina Liciu (The Azores Sustainability & CSR Services).

Ce este Romania CST Index

Romania CST Index este o analiză complexă, unică în România, prin care sunt evaluați indicatorii de sustenabilitate ai companiilor din perspectiva nivelului de performanță și transparență în domenii precum schimbări climatice, guvernanță, politici privind diversitatea și anticorupția, responsabilitatea față de angajați, marketing responsabil sau lanț valoric.

Un index al sustenabilității corporative este util din mai multe motive, deoarece oferă o modalitate structurată și standardizată de a evalua performanța de sustenabilitate a companiilor în funcție de industrie.

”Pe lângă faptul că o companie poate să își compare nivelul de raportare în funcție de standardele internaționale din domeniu, aceasta poate să își compare performanța și nivelul de transparență cu alți jucători din industrie și cu cei considerați top performeri. Investitorii iau și ei în considerare din ce în ce mai mult factorii de mediu, sociali și de guvernanță (ESG) în procesele de luare a deciziilor. Un index de sustenabilitate poate ghida deciziile acestora de a investi, oferind acces la informații concise privind managementul și performanța ESG. În plus, indexul pune accent și pe creșterea nivelului de transparență privind un număr mare de indicatori de sustenabilitate”, încheie Alina Liciu, Managing Partner The Azores.

Scorecard-ul utilizat pentru Romania Corporate Sustainability & Transparency Index este un instrument de evaluare aliniat la cele mai importante standarde sau referințe internaționale din domeniul sustenabilității corporative și responsabilității sociale:

·     Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU (ODD);

·     Directiva 2014/95/UE & Directiva UE privind Raportarea Sustenabilității Corporative (CSRD)

·      GRI Sustainability Reporting Standards (GRI Universal Standards 2021);

·      CDP (Carbon Disclosure Project);

·      Business for Societal Impact (cunoscut anterior ca LBG).

Punctajul final al fiecărei companii este ponderat în funcție de industrie, astfel încât la final obținem un procent (nu o adunare de puncte), iar metodologia este aliniată la practicile internaționale. 

Rapoartele, obligatorii pentru mai multe firme, de la 1 ianuarie 2025

De la 1 ianuarie 2025 raportul de sustenabilitate va fi obligatoriu pentru și mai multe firme, odată cu noua directivă UE. Astfel, începând cu anul viitor, companiile aflate sub incidența Non-Financial Reporting Directive (NFRD) vor fi nevoite sa înceapă colectarea informațiilor conform noii Corporate Sustainability Reporting Directive (CSRD) care crește gradul de complexitate al unui raport de sustenabilitate. Rapoartele pregătite astfel vor fi publicate începând cu 2025. Mai mult, pentru anul financiar 2025, toate companiile care îndeplinesc cel puțin două din următoarele trei criterii – au peste 250 de angajați, au o cifră de afaceri de 40 de milioane de euro și/sau active totale de 20 de milioane de euro – vor avea obligația de a pregăti un raport de sustenabilitate.

“Noua Directivă UE privind Raportarea Sustenabilității Corporative (CSRD) modifică actuala Directivă de Raportare Nefinanciară (NFRD) și este aplicabilă unui număr mai mare de entități europene, care vor avea obligativitatea de a raporta conform unor standarde comune la nivelul UE (European Sustainability Reporting Standards – ESRS), începand cu 1 ianuarie 2025 (pentru anul 2024). În plus, rapoartele vor avea nevoie de un audit de specialitate, iar indicatorii de sustenabilitate trebuie să fie etichetați digital pentru a putea fi găsiți ușor de motoarele de căutare”, spune Alina Liciu, Managing Partner The Azores.

Mai multe detalii sunt disponibile pe site-ul agenţiei: www.sustainabilityindex.ro

……………….

Despre The Azores Sustainability & CSR Services

The Azores Sustainability & CSR Services este o agenţie de consultanță in sustenabilitate, înființată în 2013, cu scopul de a sprijini companiile din România privind integrarea sustenabilității corporative în strategia de business. The Azores Sustainability & CSR Services are o abordare axată pe rezultate pe termen lung, utilizarea tehnologiei IT pentru un nivel ridicat de acuratețe a indicatorilor de sustenabilitate și analize/research care să sprijine decidenții din companii în definirea strategiei de sustenabilitate corporativă.

Cel mai important și complex proiect al agenției este Romania CST Index, în trecut denumit Romania CSR Index, ranking lansat în 2016 şi care este singurul din România care evaluează indicatorii de sustenabilitate ai companiilor: informaţii despre managementul sustenabilității, impactul economic, de mediu şi social. Indexul este lansat în fiecare an în cadrul conferinţei Best Practices in Corporate Sustainability.

În 2019, agenția a lansat Community Index, cel mai cuprinzător ranking al proiectelor corporate de investiții în comunități și un centralizator al celor mai bune campanii de CSR derulate în fiecare an de companiile din România. Rezultatele ranking-ului, împreună cu studii de caz şi interviuri ale unor experţi naţionali şi internaţionali sunt prezentate în fiecare an în Community Index Magazine, singurul anuar bilingv dedicat investițiilor în comunități derulate de companiile din România.