Integrarea Inteligenței Artificiale în acord cu GDPR devine obligatorie pentru evoluția companiilor

4 scenarii de lucru, conform experților Decalex

Este deja un truism să spui, în era digitală, că inteligența artificială (AI) a devenit un instrument esențial pentru companii, facilitând procesele de business, aducând noi perspective, de mare valoare, asupra utilizării datelor de care dispun pentru dezvoltarea afacerii. Odată cu aceste beneficii apare și responsabilitatea majoră nu doar de a asigura protecția datelor personale prelucrate, ci și de a integra soluțiile AI ținând cont de regulile GDPR, sunt de părere experții Decalex, lider de piață în servicii de protecția datelor și securitatea informațiilor.

Pentru că integrarea AI în conformitate cu Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) este necesară, pe de o parte, pentru a asigura protecția informațiilor sensibile, pe de altă parte, pentru a evita sancțiunile severe impuse de autorități. Printr-o bună planificare și aplicarea unor practici riguroase de conformitate, companiile pot valorifica puterea AI responsabil și etic, atât pentru propriile afaceri, cât și pentru cele ale clienților, contribuind astfel la menținerea unui mediu de afaceri bazat pe transparență și încredere. Dar, de unde vine necesitatea conformității cu Regulamentul GDPR în cazul adoptării soluțiilor bazate pe inteligența artificială?

Implementat în urmă cu doar șase ani (2018), acesta stabilește standarde stricte pentru colectarea, stocarea și procesarea datelor personale ale cetățenilor Uniunii Europene. Companiile care nu respectă aceste reguli pot fi supuse unor sancțiuni financiare semnificative, care pot ajunge până la 20 milioane euro sau 4% din cifra de afaceri globală anuală. Aceste reglementări obligă companiile să implementeze măsuri adecvate pentru protecția datelor personale, iar AI poate juca un rol crucial în acest proces.

Provocări ale implementării soluțiilor AI în conformitate cu GDPR

Mai mult sau mai puțin, implementarea soluțiilor AI complică lucrurile, iar ca orice proces la început de drum, dacă putem spune astfel despre integrarea AI în conformitate cu GDPR (să nu uităm că ChatGPT a fost lansat la sfârșitul anului 2022), acesta vine cu cel puțin trei provocări:

1. Transparența Algoritmilor: Una dintre cerințele GDPR este transparența în modul în care sunt prelucrate datele. Algoritmii AI, în special cei bazați pe învățare automată (machine learning), sunt adesea percepuți ca fiind „cutii negre”, ceea ce face dificilă explicarea modului în care ajung la anumite concluzii.

2. Acuratețea datelor: faptul ca AI să folosească date corecte și actuale pentru obiectivul pe care îl are, înseamnă că fie, la momentul concepției, trebuie să lucreze cu specialiști care să ajute la verificarea seturilor de date, fie, dacă vorbim despre achiziția și utilizarea unui AI de la un furnizor terț, sunt obligatorii  verificările de rigoaare pentru a afla dacă seturile de date au fost corecte și suficiente în partea de testare, astfel încât să ajute într-adevar la realizarea obiectivului pentru care este achiziționat.

3. Securitatea informațiilor: AI necesită acces la volume mari de date pentru a funcționa eficient. Prin urmare, asigurarea securității acestor date împotriva accesului neautorizat și a breșelor de securitate este esențială pentru a respecta cerințele GDPR.

Cele patru scenarii plauzibile

Putem vorbi, în contextul celor de mai sus, despre câteva scenarii care ajută la integrarea AI în procesele interne de business, în conformitate cu regulile GDPR.

1. Transparență și claritate: Dezvoltarea de algoritmi explicabili (explainable AI) este crucială. Companiile ar trebui să fie capabile să explice modul în care AI procesează datele și să justifice deciziile luate de algoritmi. Acest lucru nu doar că asigură conformitatea, dar și crește încrederea utilizatorilor.

3. Securitate: Implementarea unor măsuri de securitate cibernetică avansate este esențială pentru protecția datelor personale. Aceasta include criptarea datelor, controlul accesului și monitorizarea continuă pentru a detecta și preveni breșele de securitate pe fiecare etapă din ciclu de viață al unui AI, de la dezvoltare, testare și până la utilizare.

4. Evaluări de impact: Acestea ajută companiile să identifice și să mitigheze riscurile asociate utilizării AI. DPIA-urile sunt recomandate de GDPR pentru orice activitate de procesare a datelor care prezintă un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice.

În loc de concluzie, putem spune că integrarea AI în conformitate cu regulile GDPR protejează companiile de sancțiuni și vine cu beneficii importante, în primul rând în ceea ce privește eficiența operațională, apoi este vorba despre inovație și dezvoltare. Companiile care integrează soluțiile de tip AI conform și etic pot utiliza tehnologia pentru a inova și a oferi servicii mai bune, ceea ce va contribui la creșterea sănătoasă și transparentă a afacerilor.

Analiză Arthur Hunt: Transformarea business-ului pentru viitor, între necesitate și decizii lente

Transformările sociale și la nivel macro-economic impun schimbări fundamentale marilor organizații active în România, iar pentru a răspunde dinamicii unei lumi în schimbare, organizațiile iau măsuri care implică procese complexe de transformare. Acestea includ relocarea sau chiar închiderea unor facilități de producție, lansări de noi produse sau extinderi pe noi piețe, toate cu impact major asupra resurselor umane. Cu toate acestea, organizațiile rămân în paradigma deciziilor lente, iar pregătirea forței de muncă tinde să nu țină pasul cu transformările sociale și tehnologice, subliniază o analiză Arthur Hunt România.

Prin introducerea accelerată a digitalizării sau inteligenței artificiale în activitatea companiilor, automatizarea producției sau creșterea exigențelor privind sustenabilitatea, organizațiile se confruntă cu o nevoie imperativă de lideri pregătiți să facă față acestor schimbări, care pot contribui semnificativ la succesul și menținerea competitivității pe piață.

Cu toate acestea, 110 zile este durata medie de selecție a candidaților pentru poziții de top management în cadrul marilor companii, potrivit datelor Arthur Hunt România, ceea ce indică un ritm lent de adaptare a companiilor la dinamica de transformare a societății și economiei. Motivele principale sunt legate de lipsa de autonomie a managerilor care recrutează direct sau lipsa de conectare a companiilor la dinamica pieței muncii.

„În multe organizații, cultura corporativă a stagnat în trecut, iar aceasta poate periclita business-ul, în condițiile unei lumi în schimbare și al unei pieței a muncii extrem de dinamice. Cei responsabili de luarea deciziilor sunt încă tributari unei rutine, care nu mai funcționează în 2024. În cele 3 sau 4 luni, cât durează o decizie internă la o multinațională, piața se poate confrunta cu schimbări radicale, iar competiția poate face mișcări strategice. Este crucială adoptarea unui mindset organizațional concentrat pe dinamică și schimbare, iar liderii organizațiilor care se focusează doar pe riscuri pot avea de pierdut în perioada următoare”, declară Sorin Roibu, Managing Partner Arthur Hunt România.

În contextul unui an 2024 marcat de alegeri electorale, organizațiile adoptă atitudini rezervate referitoare la angajarea în transformări organizaționale, chiar dacă barometrul intern indică niveluri crescute de presiune operațională și stres în rândul angajaților. Efectul acestor rezerve și amânări ale luării de decizii care să permită organizațiilor o adaptare adecvată, contribuie în mod nemijlocit la creșterea presiunii psihologice resimițite de angajați, la creșterea migrației angajaților între companii, aceștia sperând să găsească un mediu „mai normal, mai structurat, mai liniștit”, apreciază specialiștii Arthur Hunt.

Deși liderii organizațiilor înteleg această necesitate, de a crea medii sănătoase pentru a securiza forța de muncă și a crește productivitatea, în practică există prea puțin timp și resurse disponibile pentru sănătatea angajaților, motiv pentru care multe companii apelează la firme specializate în consultanță de HR și wellbeing. 

Companiile se confruntă și cu un fenomen din ce în ce mai acut de lipsă a forței de muncă specializate, concomitent cu fenomenul îmbătrânirii populației, dar și cu exodul populației. Până în 2030, estimările arată că piața muncii va avea nevoie de peste 600 de mii de specialiști în industrii precum sectorul IT, sănătate sau domeniul juridic, facultățile de profil din țară urmând să furnizeze doar jumătate din acest necesar.

Totodată, piața muncii tinde să rămână în urmă, în contextul investițiilor insuficiente în îmbunătățirea pregătirii forței de muncă pentru a face față transformărilor ultimilor ani, subliniazăspecialiștii Arthur Hunt.  Deși România urmează îndeaproape tendințele de la nivel global în ceea ce privește piața muncii, organizațiile investesc insuficient în dezvoltarea abilităților și competențelor echipelor. Astfel, doar 2 din 10 (21%) dintre angajații români din mediul privat participă la astfel de cursuri, potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială.

Arthur Hunt este una dintre companiile internaționale de top în domeniul consultanței în resurse umane. Prezentă în România din 2006, compania activează în domeniul Executive Search, consultanță de HR și  management al proceselor de schimbare în cadrul organizațiilor medii și de mari dimensiuni.