Mihaela Voinea, Sustainable Development Leader, Leroy Merlin România: De la măsuri punctuale la strategie integrată

Cum construim un „acasă mai bun” pentru oameni și planetă

Într-un context în care sustenabilitatea devine o responsabilitate asumată pe termen lung, Leroy Merlin și-a regândit viziunea și și-a extins impactul pozitiv dincolo de client, către comunitate și mediu.

De la investiții în reducerea emisiilor operaționale, la transformarea portofoliului de produse și implicarea furnizorilor în tranziția verde, interviul de mai jos cu Mihaela Voinea conturează pașii concreți și ambițiile care ghidează această transformare.

1. Cum a evoluat viziunea companiei?

În ultimii ani, viziunea noastră s-a consolidat în jurul ideii de a construi un „acasă mai bun” nu doar pentru clienți, ci pentru comunități, în sensul larg al cuvântului, și pentru planetă. De la o abordare punctuală a responsabilității sociale, am trecut la o strategie clară, integrată și multisectorială. Am început să ne definim impactul nu doar prin indicatori financiari, ci și prin amprenta de carbon, sustenabilitatea produselor și contribuția socială.

2. Ce măsuri concrete ați implementat până acum pentru reducerea emisiilor din Scop 1 și 2?

Pentru a reduce emisiile directe și indirecte din operațiunile noastre (Scop 1 și 2), am implementat măsuri tehnice, dar și acțiuni orientate către schimbarea comportamentelor legate de utilizarea tehnologiei, precum:

• Utilizarea energiei regenerabile: în 2024, 79,8% din energia electrică folosită în rețea a fost din surse regenerabile, iar 100% din magazinele în proprietate sunt dotate cu panouri fotovoltaice;

• Iluminat LED 100% în magazine, ceea ce a redus semnificativ consumul de energie;

• Conversia unor locații la pompe de căldură și optimizarea sistemelor HVAC;

• Pe perioada nopții, totemurile rămân neiluminate, iar în parcări iluminatul este adaptat astfel încât să asigure condițiile de siguranță, fără alt consum energetic inutil;

• Sistemele de iluminat expuse în Raionul de Iluminat sunt prevăzute cu senzori de prezență pentru a nu rămâne aprinse dacă nu este activitate;

• Limitarea automată a temperaturilor sistemelor de încălzire/răcire la valori optime (între 19-23 grade) pentru a reduce consumul de energie și a menține un climat sănătos;

• Desfășurarea de campanii de comunicare și animare privind utilizarea responsabilă a resurselor (energie electrică, gaz, apă, lemn).

Rezultatul: o scădere a emisiilor Scop 1 și 2 cu 2,46% în 2024, comparativ cu 2023, în ciuda extinderii activităților comerciale și a creșterii parcului de clădiri.

3. Cum a evoluat oferta voastră de produse în ultimii ani din perspectiva sustenabilității?

Am crescut semnificativ ponderea produselor care contribuie activ la reducerea impactului asupra mediului și creșterea eficienței energetice în locuințele clienților:

•  În 2024, 99% din produsele din lemn erau certificate FSC sau PEFC (față de 92% în 2023);

• Am extins oferta de produse pentru economisirea apei;

• Am introdus garanții extinse (până la 25 de ani) pentru produsele marcă proprie, încurajând un consum mai responsabil;

• Am eliminat din gamă becurile cu halogen și incandescente, în favoarea LED-urilor;

• Am scos de la vânzare cimentul CEM I gri și am adus alternative cu o amprentă de carbon mai scăzută (CEM II și CEM III).

4.  Ce criterii folosiți pentru a evalua dacă un produs este „sustenabil”?

Evaluam sustenabilitatea produselor printr-o serie de criterii care urmăresc întregul ciclu de viață al acestora. Astfel, putem identifica impactul pe care produsele îl au în fiecare etapă a ciclului de viață. Prin această abordare, putem lua decizii informate și să facem alegeri mai responsabile.

Pentru materia primă a produselor:

Căutăm alternative care să reducă „stresul” asupra resurselor naturale, precum: materii prime reciclate (până la o proporție de 100%), materii prime bio-sursate și regenerabile sau alte materiale cu emisii mai reduse.

De asemenea, acordăm o atenție deosebită atât originii, cât și impactului asupra sănătății umane al materiilor prime, optând pentru produse cu certificări internaționale precum FSC, PEFC, EU Ecolabel, OEKO-TEX etc.

La fabricarea produselor:

Colaborăm doar cu producători și furnizori care respectă valorile noastre referitoare la etica muncii și reducerea impactului activităților proprii.

Ne poziționăm ca parteneri pentru producători care urmăresc diminuarea amprentei de mediu – fie că folosesc energie regenerabilă, își optimizează procesele de producție sau dezvoltă produse cu impact redus. În plus, susținem inițiativele de producție locală, nu doar ca formă de sprijin pentru economia românească, ci și ca mijloc de reducere a distanțelor de transport și, implicit, a impactului asupra mediului.

În utilizarea produselor:

Urmărim și îmbunătățim constant performanța energetică a produselor (și, implicit, reducerea consumului de energie și a costurilor asociate), precum și înlocuirea combustibililor cu impact ridicat (cărbune, motorină).

Suntem preocupați de prelungirea duratei de utilizare a produselor noastre, fie prin oferirea de garanții extinse (unele produse marcă proprie au garanție de până la 25 de ani), fie prin posibilitatea de reparație, datorită designului lor.

Nu în ultimul rând, la finalul ciclului de viață, vizăm soluții care permit reutilizarea sau reciclarea facilă a produselor – precum campania noastră de reutilizare a brazilor de Crăciun.

5. Ce produse sau soluții oferiți clienților pentru a-i sprijini în reducerea consumului propriu de energie?

Oferim clienților o gamă largă de soluții care sprijină reducerea consumului de energie, atât prin produse eficiente energetic, cât și prin servicii necesare renovării energetice a locuinței.

1. Încă de anul trecut, oferim în magazinele noastre și online sisteme de panouri fotovoltaice și avem capacitatea de a livra proiecte complete clienților noștri la nivel național – nu doar produsele, ci și instalarea și întocmirea dosarului de prosumator;

2. Pe site-ul nostru avem o pagină dedicată Economiei de Energie care cuprinde atât materiale pedagogice, articole de inspirație, cât și trimitere către toate produsele și soluțiile pe care le oferim pentru eficiență energetică:

a. Soluții pentru izolare eficientă: Izolații termice de calitate și materiale de construcții cu performanță ridicată la izolare și tâmplărie exterioară performantă: ferestre cu geam triplu și uși de intrare cu coeficient termic ridicat – toate contribuie la reducerea pierderilor de căldură;

b. Sisteme moderne de încălzire – precum pompă de căldură, centralele în condensare și încălzirea în pardoseală – aduc economii între 30% și 60% la factura de energie și oferă un confort termic superior;

c. Climatizare eficientă – Aparate de aer condiționat cu clasă energetică A++ sau A+++, dotate cu funcții de reglare automată și eficiență ridicată, cu un consum optimizat de energie;

d. Termostate inteligente – pentru un control eficient al temperaturii și al consumului;

e. Iluminat LED – soluții durabile, cu consum redus, pentru locuințe eficiente; f. Electrocasnice cu clasă energetică superioară.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Sustainability Index Magazine no. 3. You can flip through it here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Roxana Chirițoiu – The Voice of a Generation Shaping the Future

Roxana Chirițoiu works at the European Parliament on the team of one of its Vice-Presidents, where she contributes to shaping European policies on social rights, public health, education, and future skills. She serves on the board of Rethink Romania, supporting the development of long-term strategies for the country’s future, and represents Romania as a Youth Delegate to the Council of Europe, advocating for sustainability, intergenerational equity, and youth civic engagement.

Previously, as Head of Climate Programs at one of the region’s leading social innovation NGOs, she developed educational and civic initiatives for businesses and communities, including the largest climate summit in Central and Eastern Europe. In 2025, she was selected among 50 global young leaders invited to the World Economic Forum in Davos. She also hosts a podcast spotlighting the voices and life stories of seniors who have lived with purpose.

1. This year you represented Romania at the World Economic Forum in Davos – a context in which the voices of young Romanians remain underrepresented on the global stage. What concrete steps do you believe are needed for the contributions of young people to be genuinely integrated into global strategic decision-making processes?

Things don’t happen on their own; intentionality is required. There must be dedicated programs for young delegates, like those at Davos or the Council of Europe, where I have the honor of being Romania’s youth delegate. That’s actually the first step: not leaving young people’s presence to chance, but encouraging it in a structured and consistent way. Nevertheless, mere presence isn’t enough without active participation – and that begins with giving young people confidence. At Davos, we had preparatory sessions to help us understand that we belong there, and that our very presence brings legitimacy to those conversations.

As young people, we sometimes underestimate ourselves because we don’t yet have the same experience as the people we’re sitting at the table with. That’s why it’s essential for someone in a position of power to shake our hand and say “Your place is right here”.

Still, even active participation is not enough if there are no clear mechanisms through which young voices are truly integrated into decisions. We need to build those mechanisms and closely monitor their implementation – we, the youth, must do that ourselves. We must hold politicians accountable when they stop at statements and support, through voting and civic engagement, those who make real space for us in decision-making processes.

2. At the same time, how should current global governance mechanisms be rethought to build genuine bridges between generations around essential topics such as climate change, democracy and civic participation, and fighting social inequalities?

Bridges are built, first and foremost, through listening. Prejudices often arise in communication gaps – in those spaces where we fail to talk to each other. And the big issues – climate change, democracy, civic participation, social inequalities – concern us all, but will have long-term effects especially on younger generations.

I also find it important to recognize the rights of future generations to be represented. At the European level, this is an emerging topic: several countries have already introduced legal provisions to protect the interests of future generations. It’s a powerful signal that we can and must think about decisions not just for today, but also for tomorrow.

3. In the context of the transition to a sustainable economy, companies stand at the crossroads of innovation, competitiveness, and environmental responsibility. From your perspective, what role should the business environment assume to remain relevant and competitive while actively contributing to solving the climate crisis and protecting the planet?

It is indeed a crossroads. But the beautiful thing is that we don’t have to choose one direction at the expense of another. Often, the solution to one challenge also addresses the others. A good example is what we call the “energy trilemma”: the challenge of ensuring clean, affordable, and secure energy all at once. Investments in green energy have the potential to meet all three goals simultaneously. And that’s just one example. We’re already seeing circular business models – such as in the refurbished electronics sector – that not only reduce environmental pressure but also innovate, attract consumers, and become profitable. More often than not, what is good for the planet is also good for people and for business.

4. What innovative approaches and concrete actions would you recommend to young people to help them realize that each of them is an agent of change in shaping the future of society and the planet?

I would encourage young people to look for role models – people in whom they recognize themselves and who show them that it’s possible. Sometimes the idea of becoming an entrepreneur, a politician, or an organizational leader may feel very distant, even impossible. But when you see someone your age, or just a few years older, who succeeded – maybe even from the same town or village as you – suddenly everything becomes more accessible, more real.

I’d encourage them to find these people and reach out to them.

Often, they’re open to helping because they, too, were once supported by someone who believed in them.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Sustainability Index Magazine no. 3. You can flip through it here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Soluții inteligente pentru alimente mai accesibile: Tetra Pak câștigă premiul MIMA 2026 „SCALE!”

Factory OS™ permite producătorilor să-și crească eficiența și să răspundă provocărilor economice și geopolitice

Tetra Pak a câștigat Premiul Microsoft Intelligent Manufacturing Award (MIMA) 2026, la categoria Scale!, pentru portofoliul său de soluții de automatizare și digitalizare de nouă generație, Tetra Pak® Factory OS™. Premiul Scale! recunoaște soluțiile industriale inteligente care se remarcă prin amploarea impactului asupra lanțurilor valorice, clienților și a proceselor interne, aflate la diferite niveluri de maturitate.

Juriul a apreciat Tetra Pak® Factory OS™ pentru capacitatea sa de a ajuta producătorii din industria alimentară și a băuturilor să își extindă producția, să lanseze produse noi mai rapid și să optimizeze costurile de producție într-un context geopolitic și economic din ce în ce mai dificil. În contextul în care prețurile alimentelor și costurile materiilor prime exercită presiuni asupra producătorilor, Tetra Pak® Factory OS™ le permite acestora să își îmbunătățească eficiența și să își consolideze reziliența operațională, menținând în același timp calitatea produselor.

Soluțiile Tetra Pak® Factory OS™ pot fi implementate în unități cu niveluri diferite de maturitate digitală, îmbunătățesc performanța operațională, accelerează transformarea digitală la scară largă și deschid noi oportunități de creștere prin coerență, consistență și automatizare inteligentă în operațiunile integrate ale fabricii. Proiectată cu accent pe securitate încă din faza de dezvoltare și completată de sisteme de protecție pe mai multe niveluri, platforma oferă o bază pregătită pentru inteligența artificială, transformând în timp real datele în informații relevante pentru luarea unor decizii mai rapide și mai inteligente.

Sean Sims, Vicepreședinte Automation & Solutions la Tetra Pak, a declarat:
„Producătorii din industria alimentară și a băuturilor se confruntă cu o presiune tot mai mare de a livra mai mult, cu mai puține resurse, rămânând în același timp competitivi pe piețe incerte. Acest premiu recunoaște impactul real al automatizării industriale avansate, care face datele din fabrică utilizabile și acționabile la scară largă. Cu Tetra Pak® Factory OS™, producătorii pot transforma complexitatea în claritate, își pot îmbunătăți continuu performanța și pot construi o fundație digitală pregătită pentru următorul val de producție bazată pe inteligență artificială.”

Premiul Microsoft Intelligent Manufacturing Award (MIMA) recunoaște soluțiile industriale inovatoare care generează impact măsurabil prin tehnologii de producție inteligentă. Acordat de Microsoft și Roland Berger, premiul a fost precedat de un proces competitiv de evaluare. Compania Tetra Pak a fost inclusă pe lista scurtă și și-a prezentat soluția în fața unui juriu independent, înainte de a fi desemnată câștigătoare la categoria Scale!. Ceremonia oficială de premiere va avea loc în cadrul Hannover Messe, pe 22 aprilie 2026.

DESPRE TETRA PAK
Obiectivul TETRA PAK este să facă alimentele sigure și accesibile. De aceea oferă sisteme avansate de producție alimentară. În colaborare cu clienții și furnizorii săi, susținuți la nivel global de peste 24.000 de angajați devotați, protejează alimentele în mod sustenabil, zi de zi, pentru sute de milioane de oameni din peste 160 de țări. Pentru că este o companie dedicată unei misiuni clare:  se angajează să facă alimentele sigure și accesibile oriunde în lume, și promite să protejeze ceea ce este valoros: hrana, oamenii și planeta.

Sursa: Comunicat de presă TETRA PAK

Comunitățile rurale, cheia unui turism sustenabil în România

Asociația de Ecoturism din România (AER) cere sprijin european și politici publice care să valorifice natura și comunitățile locale

În contextul discuțiilor pe marginea bugetului insuficient de promovare alocat turismului în 2026, Asociația de Ecoturism din România (AER) anunță lansarea unui demers strategic pentru țara noastră: advocacy activ la Comisia Europeană pentru recunoaşterea strategică a conceptului de destinație de ecoturism şi sprijin la nivelul UE.  

„România are natura necesară să devină una dintre marile destinații de ecoturism din Europa. Avem păduri virgine, floră și faună tot mai rare la nivel european, tradiții vii şi comunități rurale autentice. Ce ne lipseşte este recunoaşterea strategică în promovare şi un cadru de finanțare intern și extern care să susțină ceea ce am construit în ultimii 21 de ani. Alianța Europeană pentru Destinații de Ecoturism este pasul prin care România intră activ în această conversație europeană”, a declarat Andrei Blumer, preşedintele AER.

La nivel național, AER face apel la statul român să genereze o strategie de marketing la care asociațiile profesionale să se poată implica activ, inovator și pe baza datelor concrete pe care le dețin pe fiecare nișă de specializare, printr-un mecanism similar de finanțare cu cel din domeniul cultural, și el bugetat insuficient.

Turismul românesc înregistrează un deficit bugetar uriaș

România înregistrează un deficit de cont curent în turism de 4,3 miliarde de euro în 2025. Românii cheltuiesc în vacanțe în străinătate cu aproape dublul sumei pe care turiştii străini o cheltuiesc în România. Acest deficit reprezintă aproximativ 14,7% din deficitul de cont curent total al României (sursa: INCDT).

Copyright (c) John May 07846863321

Pentru 2026 este anunțat un buget alocat promovării turistice de aproximativ 4,5 milioane de euro (dublu față de anul trecut). Cu doi ani în urmă (2024), țările din proximitatea României alocau deja pentru promovare turistică 10 milioane de euro (Bulgaria), 35 milioane de euro (Ungaria), sau 52 milioane de euro (Croația). În 2026, România investește 0.1% din valoarea deficitului de cont curent survenit în speranța că va diminua pierderile de 4 miliarde de euro.

În strategia turistică a țărilor vecine sunt prezente obiective clare, măsurabile, de promovare internațională pe piețe turistice externe definite, poziționare sau repoziționare a brandului turistic, campanii pre și post sezon și dezvoltarea turismului de nișă, de la promovarea destinațiilor mai puțin cunoscute, la ecoturism, turism cultural și de experiențe. Cu deficitul uriaș înregistrat în turism, bugetul României de promovare, extrem de mic, alocat turismului general, nu va reuși să recupereze potențialul economic.

 „Salutăm dublarea bugetului de promovare turistică în 2026, dar discrepanțele majore față de țările vecine nu promit o recuperare. Turismul de nișă, demonstrabil, aduce mai mulți turiști străini în România. Natura, gastronomia, tradițiile, alături de obiective istorice și culturale înseamna un sejur mai mare cu o cheltuială medie de 1.000 de euro/turist. Dacă turismul de nișă ar veni cu un aport de 1.000.000 de persoane, am putea recupera un miliard de euro din deficit. Fără o strategie clară, banii de acum riscă fie să fie cheltuiți greșit, fie să nu fie cheltuiți deloc. O strategie bună ar putea, de exemplu, să permită asociațiilor profesionale să acceseze granturi, similar cu modelul de la Ministerul Culturii, prin proiecte care să aducă inovație și informații specifice pe care statul român nu le deține. În plus, alocarea fondurilor ar trebui să se facă pe baza unor proceduri moderne și rapide. În situația actuală, România, în pofida infrastructurii și obiectivelor valoroase turistic, este aruncată la coada clasamentului”, declară Andrei Blumer, președintele AER.

Ecoturismul, direcția strategică pentru turismul european și românesc

AER este inițiatoarea Alianței Europene pentru Destinații de Ecoturism, fondată în octombrie 2025, prima alianță de acest tip cu obiectivul de a pune ecoturismul pe agenda politică a Uniunii Europene. Singură structură profesională de acest tip din Europa de Sud-Est, AER reprezintă interesele României în domeniul ecoturismului, la nivel european.

copyright@mihai moiceanu

Ecoturismul este principala atracție a turismului românesc, în general, iar cu profilul său de turişti cu putere de cumpărare ridicată şi cu sejururi lungi, poate deveni produsul cheie care contribuie la dezvoltare sustenabilă. Și la nivel european, ecoturismul câștigă teren ca direcție sustenabilă economic și social pentru comunitățile locale. Fragmentate şi insuficient reprezentate politic, structurile de ecoturism european formează o nouă alianță.

Astfel, pe 14 octombrie 2025 a fost semnată Alianța Europeană pentru Destinații de Ecoturism, prima structură formală de advocacy la nivel continental pentru recunoaşterea şi sprijinul financiar al destinațiilor de ecoturism în cadrul politicilor UE. AER, cu șapte destinații şi peste 300 de afaceri reprezentate, este una dintre organizațiile fondatoare ale alianței şi singura care reprezintă România şi Europa Centrală şi de Est în această structură. Printre membri se numără Rețeaua Europarc Federation, cu 93 de destinații din 13 țări, Ecotourism Spain, ce a agregat 53 de destinații, și structuri similare din Estonia, din țările mediteraneene şi din nordul Europei.

Scopul alianței este să obțină recunoaşterea oficială a conceptului de ecodestinație şi accesul la instrumente de finanțare europene specifice.

319.035 de locuitori trăiesc în destinațiile de ecoturism pe o suprafață de peste 8.000 km²

Ziua Internațională a Pădurilor (21 martie) este un moment de bilanț pentru a vorbi despre structurile de ecoturism reprezentate de AER din 2003 și despre valorile naturale şi culturale ale comunităților din România, cu pădurea ca element central. Această natură excepțională găzduieşte comunități rurale, tradiții locale autentice şi o biodiversitate de rang european.

copyright@mihai moiceanu

Rețeaua de destinații de ecoturism coordonată de AER are un impact economic şi social măsurabil. Cele șapte destinații de ecoturism numără:

  • 84 de unități administrativ-teritoriale (UAT-uri), cu o populație de 319.035 de locuitori;
  • 8.143,85 km² de teritoriu, cu două parcuri naționale, trei parcuri naturale şi 26 de situri Natura 2000;
  • peste 300 de unități de cazare de mici dimensiuni, cu aproximativ 4.500 de locuri de cazare;
  • aprox. 200.000 de turişti anual, cu un total de aproximativ 500.000 de nopți de cazare şi o medie de sejur de 2,75 zile;
  • peste 900 de locuri de muncă, preponderent în zone rurale;
  • 57% dintre clienții agențiilor de turism membre AER sunt turişti străini, cu media sejurului de 3,28 zile; piețele principale: Marea Britanie (27,5%) şi Germania (18,6%).

Înființată în 2003, AER a construit în 21 de ani un sistem de certificare Eco-România cu 110 produse certificate, o rețea activă de membri şi un parteneriat inovator între sectorul public şi privat pentru conservarea naturii prin turism.

Sursa: Comunicat de presă Asociația de Ecoturism din România (AER)

ZBOR: a space for young people in Romania to explore their dreams

Interview with Nicoleta Deliu Pașol, Head of Communication and CSR at BCR

Launched by BCR as a bold educational transformation initiative, ZBOR is more than just a project – it is a network of hubs designed to meet the real needs of young people in Romania.

In a context where safe spaces for learning and exploration are almost entirely lacking, ZBOR provides an environment where curiosity, free expression, and authentic dialogue are encouraged.

With 7 operational hubs currently and a unified curriculum that covers financial education, entrepreneurship, sustainability, digital literacy, and personal development, ZBOR aims to become a scalable intervention model that supports a generation asking to be heard, understood, and empowered. In this interview with Nicoleta Deliu Pașol, Head of Communication and CSR at BCR, we explore how the project came to life, the challenges it faced, and BCR’s vision for the coming years.

1.  How was the educational content of the ZBOR project designed, and what real needs of young people does it address?

Even before launching ZBOR, we had spent many years working with young people at BCR through national initiatives like the Money School. From the beginning, we built a relationship based on mutual learning. We introduced them to the world of financial education, and they taught us about their generation. Today’s youth are ambitious, adaptable, and eager for change, but they often lack spaces designed for them – places where they can explore, dream, and make mistakes in a safe and inclusive environment. That real need was our starting point when developing the educational content for ZBOR. We took time to listen to young people and truly understand them. We realized they need to be heard in order to gain confidence in themselves and their aspirations.

With the way we develop ZBOR’s curriculum, our goal is to democratize access to education by offering the same quality of content to all young people across Romania – from small towns to the heart of Bucharest. In addition to local, contextualized activities adapted to each hub, it is equally important to have a shared curriculum used across all cities where a ZBOR hub exists.

We co-create the educational content with experts from various fields who design courses in a language young people relate to. The current curriculum covers five main areas: financial education, entrepreneurship, sustainability, digital education, and personal development.

2 .  What have been the biggest challenges in launching the seven hubs?

One of the biggest challenges? Making the space feel… natural. A place between school and home where young people genuinely feel like they belong. In a context where such spaces are almost entirely absent from our urban culture, we started from scratch – building not just physical places but also relationships of trust and communities of young people around the project.

One important lesson was related to the consumption behaviour of the new generation. Gen Z spends most of its time in digital environments and finds a sense of community there. That’s why one challenge was showing them that a physical space, if co-created with them, can also become relevant, safe, and authentic.

We adjusted along the way: the space is open even outside of planned activities, we encouraged informal gatherings, spontaneous participation, and co-creation of programs. ZBOR is a living process, where we learn together with young people and constantly adapt – with empathy, patience, and a strong belief that trust is built over time, through real presence and open dialogue.

3. What role does BCR aim to play in the development of young people in Romania?

ZBOR is a space for exploration, for real questions, personal rhythm, and confidence in each young person’s potential. Through ZBOR, we bring young people closer to useful resources, safe communities, and mentors who offer patience, not pressure. We create contexts in which honest conversations about money, the future, and life choices become a natural part of their journey.

Trust is built over time, with small steps and continuous support – exactly what ZBOR brings into the community.

4.  What have you learned from the first months of operation, and what would you change?

So far, something we already sensed from previous projects has been confirmed – young people in Romania are curious, creative, and bold. They need trust and support to truly spread their wings. They want to be heard, and they want their ideas to matter – things they can find at ZBOR. We’d love to expand our educational activities even further, to respond better to the needs they express – whether directly or through their actions.

We continue to learn alongside them. Every day. But one thing is clear: when they’re offered space, support, and resources, they know exactly what they want. That’s why we are here not just to support them, but to work with them – with respect, curiosity, and mutual trust.

5.  How do you envision the expansion of the project over the next 2-3 years?

Expanding the project over the next 2-3 years means more than just opening new hubs. ZBOR comes with a cultural shift: recognizing the role that young people can play in social, economic, and civic life. In the years ahead, we hope ZBOR will become a scalable model of intervention for younger generations – with measurable impact in education, employability, and civic engagement. And we’re building that path together, step by step, with trust and perseverance.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Sustainability Index Magazine no. 3. You can flip through it here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Roxana Chirițoiu, Policy Advisor Parlamentul European – Vocea unei generații care construiește viitorul

Roxana Chirițoiu lucrează în Parlamentul European, în echipa unuia dintre vicepreședinții instituției, contribuind la politici europene în domeniul drepturilor sociale, sănătății publice, educației și competențelor viitorului. Este membră în boardul Rethink Romania, unde sprijină dezvoltarea de strategii pe termen lung pentru viitorul țării, și reprezintă România ca Delegată de Tineret la Consiliul Europei, promovând teme precum sustenabilitatea, echitatea între generații și participarea civică a tinerilor.

Anterior, în calitate de Head of Climate Programs în cadrul unuia dintre cele mai influente ONG-uri de inovație socială din regiune, a dezvoltat inițiative educaționale și civice pentru business-uri și comunități, inclusiv cel mai mare summit de climă din Europa Centrală și de Est. În 2025, a fost selectată printre cei 50 de tineri lideri globali invitați la Forumul Economic Mondial de la Davos. Este frecvent speaker pe teme precum dialogul între generații, sustenabilitate și educație, iar prin podcastul său aduce în prim-plan vocile seniorilor și poveștile lor de viață trăită cu sens.

1.  Anul acesta ai reprezentat România la Forumul Economic Mondial de la Davos — un context în care vocea tinerilor români rămâne încă insuficient reprezentată în marile forumuri globale. Care consideri că ar fi pașii concreți prin care contribuția tinerilor ar putea fi integrată cu adevărat în procesele de luare a deciziilor strategice la nivel global?

Lucrurile nu se întâmplă de la sine; e nevoie de intenționalitate. Trebuie să existe programe dedicate tinerilor delegați, ca la Davos sau la Consiliul Europei, unde am onoarea de a fi delegata de tineret a României. Acesta este, de fapt, primul pas: să nu lăsăm prezența tinerilor la voia întâmplării, ci să o stimulăm în mod structurat și consecvent. Dar simpla prezență nu e suficientă, fără participare activă, iar ea începe prin a le oferi tinerilor încredere.

La Davos, am avut sesiuni de pregătire menite să ne ajute să înțelegem că locul nostru este acolo și că însăși prezența noastră oferă legitimitate acelor conversații. Ca tineri, uneori ne subestimăm, pentru că nu avem încă aceeași experiență ca oamenii cu care ne așezăm la masă. De aceea, e esențial ca cineva aflat într-o poziție de putere să ne strângă mâna și să ne spună: „Locul tău e chiar aici”.

Și totuși, nici participarea activă nu este suficientă dacă nu există mecanisme clare prin care vocile tinerilor să fie cu adevărat integrate în decizii. E nevoie să construim aceste mecanisme și să le urmărim atent aplicarea, chiar noi, tinerii. Să cerem responsabilitate de la politicienii care se opresc doar la declarații și să-i sprijinim, prin vot și implicare civică, pe cei care fac loc real pentru noi în procesele decizionale.

2. În același timp, cum ar trebui regândite actualele mecanisme de guvernanță globală pentru a construi punți autentice între generații, în jurul unor teme esențiale precum schimbările climatice, democrația și participarea civică, și combaterea inegalităților sociale?

Punțile se construiesc, în primul rând, prin ascultare. Prejudecățile apar adesea în golurile de comunicare, în acele spații în care nu reușim să vorbim unii cu ceilalți. Iar temele mari, schimbările climatice, democrația, participarea civică, inegalitățile sociale, sunt subiecte care ne privesc pe toți, dar care vor avea un impact de durată mai ales asupra generațiilor tinere. De asemenea, mi se pare important să recunoaștem și dreptul generațiilor viitoare de a fi reprezentate. La nivel european, acesta este un subiect emergent: mai multe state au introdus în lege prevederi care protejează interesele generațiilor ce vor urma. Este un semnal puternic că putem și că trebuie să gândim deciziile nu doar pentru azi, ci și pentru mâine.

3. În contextul tranziției către o economie sustenabilă, companiile se află la intersecția dintre inovație, competitivitate și responsabilitate față de mediu. Din perspectiva ta, ce rol ar trebui să își asume mediul de afaceri pentru a rămâne relevant și competitiv, contribuind activ la soluționarea crizei climatice și la protejarea planetei?

Este, într-adevăr, o intersecție. Dar partea frumoasă este că nu trebuie să alegem o direcție în detrimentul alteia. De multe ori, soluția la o provocare răspunde și la celelalte. Un exemplu este ceea ce numim energy trilemma: provocarea de a asigura energie curată, accesibilă și sigură în același timp. Investițiile în energie verde au potențialul de a răspunde acestor trei obiective simultan. Și acesta e doar un exemplu. Vedem deja modele de afaceri circulare, cum ar fi cele din zona electronicelor recondiționate, care nu doar că reduc presiunea asupra mediului, dar și inovează, sunt atractive pentru consumatori și devin profitabile. De cele mai multe ori, ce este bine pentru planetă este bine și pentru oameni, și pentru business.

4. Ce abordări inovatoare și acțiuni concrete le-ai recomanda tinerilor pentru a-i încuraja să conștientizeze că fiecare dintre ei sunt agenți ai schimbării în modelarea viitorului societății și al planetei?

I-aș încuraja pe tineri să-și caute modele. Oameni în care se recunosc pe ei înșiși și care le arată că se poate.

Uneori, ideea de a deveni antreprenor, politician sau lider de organizație poate părea foarte îndepărtată, chiar imposibilă. Dar în momentul în care vezi pe cineva de vârsta ta, sau cu doar câțiva ani mai mare, care a reușit, poate chiar din același oraș sau sat ca tine, dintr-o dată totul devine mai accesibil, mai real.

I-aș încuraja să îi găsească și să îi contacteze pe acești oameni. De multe ori, sunt deschiși să ajute, pentru că și ei, la rândul lor, au fost sprijiniți de oameni care au crezut în ei.

Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Sustainability Index Magazine nr. 3. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Proiectul ZBOR: spațiu de explorat pentru visurile tinerilor din România

Interviu cu Nicoleta Deliu Pașol – Head of Communication and CSR, BCR

Lansat de BCR ca un demers curajos de transformare educațională, ZBOR este mai mult decât un proiect – este o rețea de hub-uri gândite pentru a răspunde nevoilor reale ale tinerilor din România. Într-un context în care spațiile sigure de învățare și explorare lipsesc aproape cu desăvârșire, ZBOR oferă un cadru în care curiozitatea, exprimarea liberă și dialogul autentic sunt încurajate.

Cu 7 hub-uri funcționale în prezent și un curriculum unitar care acoperă educația financiară, antreprenoriatul, sustenabilitatea, educația digitală și dezvoltarea personală, ZBOR își propune să devină un model scalabil de intervenție în sprijinul unei generații care cere să fie ascultată, înțeleasă și sprijinită.

În acest interviu cu Nicoleta Deliu Pașol, Head of Communication and CSR la BCR, descoperim cum s-a născut proiectul, ce provocări a întâmpinat și cum arată viziunea BCR pentru următorii ani.

1. Cum a fost conceput conținutul educațional al proiectului ZBOR și pe ce nevoi reale ale tinerilor se bazează?

Chiar dinainte de a lansa ZBOR, am lucrat mulți ani cu tinerii la BCR în proiecte naționale ca Școala de Bani. De la bun început, am creat împreună o relație bazată pe învățare reciprocă. Noi i-am introdus în universul educației financiare, iar ei ne-au învățat despre generația lor. Tinerii de azi au ambiție, adaptabilitate și dorință de schimbare, dar se lovesc de lipsa unor spații create pentru ei, unde pot explora, visa și greși într-un mediu sigur și incluziv. De la această nevoie reală am pornit atunci când am dezvoltat conținutul educațional al proiectului ZBOR. Am stat de vorbă cu tinerii și am vrut să-i înțelegem. Ne-am dat seama că au nevoie să fie ascultați pentru a putea căpăta încredere în ei și în aspirațiile lor.

Prin modul în care dezvoltăm curriculumul ZBOR, ne dorim să democratizăm accesul la educație  oferind același gen de conținut tuturor tinerilor din România – de la cei din orașe mici până la cei din inima Bucureștiului. Cu alte cuvinte, pe lângă activități contextualizate, adaptate fiecărui hub în parte, este important să avem un curriculum comun care să fie folosit în toate orașele în care există un hub ZBOR. Gândim conținutul educațional alături de experți din diferite domenii care creează cursuri pe limba tinerilor. Curriculumul actual acoperă cinci zone: educație financiară, antreprenoriat, sustenabilitate, educație digitală și dezvoltare personală.

2.  Care sunt cele mai mari provocări pe care le-ați întâlnit în lansarea celor 7 hub-uri?

Una dintre cele mai mari provocări? Să facem spațiul terțiar să pară… firesc. Un loc între școală și acasă, unde tinerii să simtă că e al lor, cu adevărat. Într-un context în care astfel de spații lipsesc aproape complet din cultura noastră urbană, am pornit de la zero, construind nu doar un loc fizic, ci și o relație de încredere, comunități de tineri în jurul proiectului.

Una dintre lecțiile importante a fost legată de comportamentul de consum al noii generații. Tinerii din Gen Z își petrec majoritatea timpului în medii digitale și găsesc acolo sensul de comunitate. Tocmai de aceea, una dintre provocări a fost să le arătăm că și un spațiu fizic, dacă e construit împreună cu ei, poate deveni un loc relevant, sigur și autentic.

Am ajustat din mers: spațiul este deschis și în afara activităților planificate, am încurajat întâlnirile informale, participarea spontană, co-crearea programelor. ZBOR este un proces viu, în care învățăm alături de tineri și adaptăm constant – cu empatie, cu răbdare și cu o convingere fermă că încrederea se clădește în timp, prin prezență reală și dialog deschis.

3.  Ce rol își propune BCR să joace în dezvoltarea tinerilor  din România?

ZBOR este un spațiu de explorat, un spațiu pentru întrebări reale, ritm personal și încredere în potențialul fiecărui tânăr. Prin ZBOR, aducem aproape de tineri cu resurse utile, comunități sigure și mentori care oferă răbdare, nu presiune. Construim contexte în care conversațiile sincere despre bani, viitor și alegeri devin parte din parcursul tinerilor. Încrederea se formează în timp, cu pași mici și sprijin constant – exact ceea ce aduce și ZBOR în comunitate.

4.  Ce ați învățat după primele luni de funcționare și ce ați schimba?

Până acum, ni s-a confirmat ceva ce știam deja din proiectele anterioare – tinerii din România sunt curioși, creativi și îndrăzneți. Au nevoie de încredere și sprijin pentru a-și putea întinde aripile. Vor să fie ascultați și vor ca ideile lor să conteze – lucruri pe care le pot găsi la ZBOR. Ne-ar plăcea să extindem activitățiile educaționale, pentru a răspunde și mai bine nevoilor pe care le exprimă direct – cu voce tare sau prin faptele lor.

Învățăm în continuare alături de tineri. Zilnic. Dar un lucru e clar: atunci când li se oferă spațiu, susținere și resurse, știu foarte bine ce vor. Și tocmai de aceea suntem aici nu doar pentru a-i susține, ci pentru a lucra împreună – cu respect, curiozitate și încredere reciprocă.

5.  Cum vedeți extinderea proiectului în următorii 2-3 ani?

Extinderea proiectului în următorii 2-3 ani înseamnă mai mult decât deschiderea unor noi huburi.  ZBOR vine la pachet cu o schimbare culturală: recunoașterea rolului pe care tinerii îl pot juca în viața socială, economică și civică.

Ne dorim ca, în următorii ani, ZBOR să devină un model scalabil de intervenție pentru generațiile tinere – cu impact măsurabil în educație, angajabilitate și implicare civică. Iar acest drum îl construim împreună, pas cu pas, cu încredere și perseverență.

Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Sustainability Index Magazine nr. 3. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Andreas Rasche – Copenhagen Business School: Cum să ieșim din capcana „Bullshit-ului” în sustenabilitate

În lumea corporativă de astăzi, „bullshit-ul” poate să apară sub multe forme și în diverse situații. Însă, conform lui Andreas Rasche, nu este doar o expresie populară, ci și un concept academic riguros. Profesor de Afaceri în Societate la Centrul pentru Sustenabilitate din cadrul Copenhagen Business School și Decan Asociat al programului MBA fulltime al CBS, Andreas și-a dedicat cariera studierii sustenabilității corporative.

Este autorul a șapte cărți, a publicat peste 60 de articole academice și studii de caz și a colaborat cu organizații precum Națiunile Unite, Organizația Mondială a Sănătății și Comitetul de Coordonare al UN Global Compact LEAD.De-a lungul anilor, el a analizat modul în care companiile abordează sustenabilitatea, observând că multe ajung să fie prinse într-un cerc vicios al conformării, al angajamentelor goale și al oportunităților ratate. De multe ori, sustenabilitatea este tratată ca un exercițiu birocratic, în care respectarea reglementărilor primează în fața impactului real.

În acest interviu exclusiv pentru Sustainability Index Magazine, Andreas analizează modul în care mentalitatea axată pe conformitate împiedică organizațiile să vadă adevăratul scop al sustenabilității: crearea de valoare pe termen lung, reducerea riscurilor și realizarea unei diferențe concrete. Descoperă argumentele lui Andreas, care susține că afacerile trebuie să se elibereze de abordarea „doar business case și nimic în plus” și să adopte sustenabilitatea în mod autentic, chiar și atunci când reglementările nu o impun.

1.  În articolul dumneavoastră „Bullshit and Organization Studies”, explorați felul în care „bullshit”-ul poate fi atât funcțional, cât și disfuncțional în cadrul organizațiilor. Ați putea împărtăși cele mai provocatoare concluzii? Privind spre viitor, care credeți că este cel mai mare punct orb în discursul actual despre sustenabilitatea corporativă?

În primul rând, deși poate părea surprinzător, „bullshit”-ul este un concept academic serios, în ciuda denumirii. Ne-am bazat reflecțiile pe observațiile profesorului Harry Frankfurt de la Princeton cu privire la acest subiect. El susține că, spre deosebire de mincinoși – care, de regulă, știu că mint – cei care practică „bullshit”-ul pur și simplu nu sunt interesați dacă ceea ce spun este adevărat sau fals.

„Bullshit”-ul este, într-un anumit sens, un discurs gol de conținut, iar cei care îl folosesc nu urmăresc adevărul, ci mai degrabă vor să impresioneze. Gândiți-vă, de exemplu, la Donald Trump, care este un exemplu perfect. De multe ori minte, dar și mai frecvent face afirmații fără substanță, doar de dragul de a spune ceva.

Una dintre concluziile noastre principale a fost că, în anumite contexte, acest tip de discurs poate avea totuși o funcție. Luați, de exemplu, interviurile de evaluare a performanței angajaților – șeful vrea să fie convingător și să lase o impresie pozitivă, dar fără să spună neapărat lucrurile pe nume.

Un punct vulnerabil major în discursul despre sustenabilitate este că nu reflectăm suficient asupra motivului fundamental pentru care aceasta contează cu adevărat. Companiile sunt adesea prea concentrate pe inițiative de conformare și caută cu disperare un model de afaceri care să justifice sustenabilitatea. Într-o anumită măsură, pot înțelege această abordare, dar ea vine și cu un cost: orbește.

Avem nevoie de o reflecție mai profundă asupra scopului real al implicării în sustenabilitate, iar acest lucru presupune, uneori, să acceptăm adevăruri incomode – cum ar fi faptul că este nevoie urgentă de acțiune și de impact real, indiferent dacă legea impune asta sau dacă există un beneficiu economic imediat.

2. Capabilitățile „Nordic Nine” pun un accent puternic pe transparența în educație. Cum vedeți aplicarea acestui principiu în raportarea de sustenabilitate, mai ales în contextul noilor cerințe CSRD care evoluează în Europa? Poate transparența, de una singură, să genereze o schimbare corporativă reală sau este nevoie de mecanisme de aplicare mai ferme?

Copenhagen Business School a dezvoltat capabilitățile „Nordic Nine” ca un fel de „Stea a Nordului” – un reper care ghidează educația în toate programele noastre. Este un exercițiu extrem de valoros pentru o școală de afaceri de dimensiunea noastră. Multe dintre aceste capabilități sunt esențiale pentru implementarea eficientă a reglementărilor privind sustenabilitatea, cum este și cazul CSRD. De exemplu, una dintre capabilități vorbește despre a fi competitiv și, în același timp, empatic – o combinație care contează enorm când vine vorba de raportare și de procesele de due diligence.

Transparența poate sprijini schimbarea la nivel organizațional. Dacă vrei să gestionezi și să reduci emisiile de carbon, ai nevoie de date concrete, colectate pe mai mulți ani, pentru a putea evalua progresul. Altfel, e ca și cum ai naviga fără busolă. Nu cred că aplicarea mai strictă a reglementărilor, în sine, va face raportarea mai relevantă. Relevanța este dată de companii, care trebuie să analizeze cu adevărat semnificația datelor pe care le colectează.

3. Rolul școlilor de afaceri în formarea liderilor cu o viziune regenerativă este mai relevant ca niciodată. Ați subliniat, de asemenea, importanța cunoașterii bazate pe știință în educația pentru sustenabilitate. Cum putem reduce decalajul dintre rigoarea academică și realitățile practice ale luării deciziilor în mediul de afaceri, unde presiunile financiare pe termen scurt predomină adesea?

Trebuie să facem cunoașterea academică mai accesibilă – și nu mă refer doar la a pune la dispoziție articole sau cărți pentru publicul larg. Avem nevoie să traducem rezultatele cercetărilor în practici concrete, care să poată fi integrate în mediul de afaceri și în elaborarea politicilor publice.

Cercetarea academică poate arăta clar că orientarea excesivă pe termen scurt este o strategie înșelătoare – atât în ceea ce privește supraviețuirea pe termen lung a companiilor, cât și impactul lor asupra sustenabilității. Totuși, trebuie să ne uităm și la partea care primește aceste informații. Este nevoie ca managerii și factorii de decizie politică să fie dispuși să aibă încredere în știință și să-și reanalizeze deciziile în lumina acestor date.

4. Ați vorbit despre importanța autenticității în cazul companiilor responsabile – și anume că este necesar să trăiască valorile pe care le declară. Având în vedere presiunile de reglementare din ce în ce mai mari, credeți că firmele acționează din convingere sau doar reacționează la cerințele de conformare?

Cred că una dintre greșelile majore ale reglementărilor incluse în Pactul Verde European – precum CSRD și CSDDD – a fost că nu am reușit să transformăm discursul despre conformare într-un discurs despre creare de valoare.

În cele din urmă, multe companii percep aceste reglementări ca pe o povară financiară, ceea ce le determină să le implementeze fără convingere. Astfel, sustenabilitatea ajunge să fie tratată strict ca o obligație legală. Iar atunci când pornești de la o perspectivă exclusiv de conformare, este firesc să nu generezi beneficii semnificative pentru organizație – ceea ce, la rândul său, întărește viziunea inițială că „nu merită”. Este un cerc vicios.

Pentru a ieși din el, companiile trebuie să reflecteze asupra (1) valorilor proprii ca organizație și (2) valorii pe care reglementările o pot aduce, fie că vorbim de o mai bună gestionare a riscurilor sau de investiții strategice în capitalul uman.

5.  Multe companii din România sunt încă la început de drum în ceea ce privește integrarea sustenabilității. Ce pași concreți le-ați recomanda celor care vor să meargă dincolo de conformare și să creeze un impact real? Și, dacă ați face o predicție curajoasă despre viitorul sustenabilității în Europa în următorul deceniu, care ar fi aceea?

Dacă sunteți la început, începeți prin a vă pune o întrebare esențială: De ce ne implicăm în sustenabilitate? Această întrebare aparent simplă obligă la o reflecție sinceră asupra valorilor companiei și asupra potențialului de creare de valoare.

Companiile pot avea motivații diferite pentru a se implica în sustenabilitate – și este perfect în regulă. Important este să clarificați această motivație și să o integrați în deciziile de management.

În ceea ce privește o predicție pentru următorul deceniu, cred că vom asista la o tensiune crescândă între ambițiile declarate ale Europei privind Pactul Verde și capacitatea reală a continentului de a le atinge. În prezent, Uniunea Europeană încearcă să reformuleze Pactul Verde pentru a-l face mai compatibil cu logica competitivității economice.

Este o mișcare de înțeles, având în vedere schimbările din contextul economic și politic. Dar această recalibrare va genera tensiuni, pentru că realitățile economice și necesitatea unor acțiuni curajoase în domeniul sustenabilității nu se aliniază întotdeauna în mod armonios.

Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Sustainability Index Magazine nr. 3. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Gemma Webb – CEO RetuRO SGR: The DRS is a concrete step towards a more responsible and sustainable future for Romania

As Europe moves steadily toward a green transition, Romania has the chance to position itself as a regional leader in sustainability. Gemma Webb, CEO of RetuRO SGR, the company administrating the Deposit-Return System in Romania, explains how the implementation of the DRS marks a significant advancement in the country’s environmental strategies.

1. This is the third year since the Deposit-Return System has been operational in Romania. How has the DRS made a difference to Romania’s efforts towards sustainability?

In many ways, the DRS is a turning point for Romania. Being the largest fully integrated system of its kind globally and one of the most ambitious circular economy projects in the region, the DRS has demonstrated that Romania can successfully implement an efficient and impactful system of this scale.

From the very start, the DRS has proven its effectiveness in encouraging sustainable practices, contributing decisively to strengthening the local circular economy. The impact created by the DRS is visible both socially and economically: a cleaner environment, the development of the local recycling industry and the creation of new business opportunities. In just our first year of operation, we collected approximately 3.5 billion beverage containers and delivered over 230,000 tons of high-quality materials to recyclers. That’s a game-changer for both environmental protection and economic development.

But one of the most exciting outcomes is the cultural shift we’re seeing. People now see packaging not as waste, but as a valuable resource. That’s a fundamental change. The fact that more than half of Romanians constantly use the system confirms to me that this project has a real impact on society and gives a chance for other similar projects to take shape. When the mechanisms are well set up, people naturally get involved in the process. The DRS is a concrete step towards a more responsible and sustainable future for Romania.

2. Can Romania become a leading destination for sustainable investments in the region?

The DRS is not just an environmental initiative, but a multisector investment platform. If we look at the economic impact of the Romanian DRS, RetuRO has created 800 green jobs in our counting and sorting centers plus our HQ alone.

On top of that, the system has generated demand for logistics infrastructure, traceability technologies, IT platforms and systems, recycling capacities and local production of sustainable packaging. The recycling industry is a great example. The DRS provides not only a steady flow of high-quality materials – PET, glass, aluminium, month by month, but also generates expansion and investment opportunities for this industry in order to ensure the necessary processing capacities for the increasing quantities of materials handed in for recycling through the DRS.

We see, therefore, how sustainability creates real and predictable economic value.

3. What makes Romania an attractive place for sustainability-focused investors?

Romania offers a unique competitive advantage in the region — a large and growing market where systemic changes, such as DRS, can generate rapid scale-up and long-term predictability.

Romania offers not only compliance with European regulations, but also tangible opportunities for vertical development – from technology and production, to local partnerships and regional integration.

The implementation of the Deposit-Return System in Romania marks a significant advancement in the country’s environmental strategies. The DRS not only helps Romania meet European recycling targets but also demonstrates the country’s efforts towards a greener future and its commitment to the transition towards sustainable solutions. For any investor interested in sustainability-centered opportunities, that is a strong sign of stability.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Sustainability Index Magazine no. 3. You can flip through it here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

ESG și economie sustenabilă: Raiffeisen Bank primește scor 62 de la Sustainable Fitch

Ratingul ESG „3” evidențiază angajamentele băncii privind decarbonizarea, finanțarea economiei reale și dezvoltarea durabilă

Raiffeisen Bank România a primit din partea Sustainable Fitch ratingul ESG „3”, cu un scor de 62, ceea ce reflectă progresul semnificativ al băncii în implementarea strategiei de sustenabilitate la nivel operațional și în activitatea de creditare.

„Acest rating ESG reflectă progresele realizate în consolidarea guvernanței, gestionarea responsabilă a riscurilor de mediu și sociale și sprijinirea tranziției către o economie durabilă. Ne oferă un reper independent pentru a calibra în continuare strategia de finanțare și politicile interne și pentru a prioritiza acțiunile viitoare. Vom continua să susținem proiecte care generează valoare pe termen lung pentru clienții noștri, comunități și economie.” – Roxana Barbato, Director ESG și Sustenabilitate, Raiffeisen Bank România.

Evaluarea Sustainable Fitch reflectă performanța, angajamentele și modul în care Raiffeisen Bank România integrează criteriile de mediu, sociale și de guvernanță în strategia, activitatea și procesele sale de management.

Astfel, în dimensiunea de mediu, în 2024, Raiffeisen Bank a continuat finanțările sustenabile, acestea reprezentând 24% din totalul finanțărilor acordate destinate clienților corporate, iar 39% din noile credite ipotecare au fost acordate pentru clădiri cu certificat de performanță energetică clasa A sau superioară. În paralel, banca monitorizează și raportează emisiile operaționale din Scope 1, 2 și 3, precum și emisiile finanțate, angajându-se să reducă intensitatea emisiilor finanțate din portofoliul corporate cu 21,6% până în 2030, contribuind totodată la obiectivul grupului Raiffeisen Bank International de reducere a emisiilor operaționale cu 42% până în 2030, în vederea atingerii neutralității climatice până în 2050.

În dimensiunea socială, banca a alocat 1,7 miliarde lei pentru credite încadrate ca sociale, destinate clienților corporate, susținând proiecte cu impact pozitiv asupra comunităților și economiei reale.

În ceea ce privește guvernanța corporativă, Raiffeisen Bank respectă standardele internaționale privind drepturile omului și aplică cele mai bune practici de guvernanță, asigurând integrarea responsabilă a criteriilor ESG în procesele decizionale.

Prin aceste demersuri, Raiffeisen Bank își reafirmă angajamentul de a susține dezvoltarea durabilă și de a contribui activ la atingerea obiectivelor de sustenabilitate pe termen lung.

Despre Raiffeisen Bank România

Raiffeisen Bank, bancă universală de top, cu capitalizare și lichiditate solide activează pe piața bancară din România deservind aproximativ 2,3 milioane de clienți, persoane fizice și juridice. 

De peste 25 de ani, Raiffeisen Bank susține mediul economic din România, oferind produse și servicii financiare dezvoltate pentru a acoperi nevoile clienților. Având ca principiu fundamental responsabilitatea, contribuie la dezvoltarea societății prin finanțarea economiei reale și sustenabile. Totodată, este implicată în comunitate, prin susținerea a 5 piloni de dezvoltare: educație, ecologie urbană, sport ca stil de viață sănătos, inovație și nu în ultimul rând, artă și cultură. 

Despre Sustainable Fitch

Sustainable Fitch Ratings oferă o soluție globală pentru evaluarea performanței de mediu, sociale și de guvernanță pentru toate clasele de active, la nivel de entitate, cadru și instrument, ajutând comunitatea financiară să ia decizii mai bune și mai bine informate. A dezvoltat un cadru de analiză modular, care îi permite să furnizeze o  evaluare independent, precum și un set monitorizat de ratinguri Sustainable Fitch, inclusiv Rating de Entitate, Rating de Cadru și Rating de Instrument.

Ratingurile Sustainable Fitch indică performanța unei entități, angajamentul acesteia și integrarea considerentelor de mediu și sociale în activitatea, strategia și managementul său, precum și eficacitatea guvernanței. Ratingurile sunt acordate pe o scară de la „1” la „5”, unde „1” reprezintă cel mai bun nivel, iar „5” cel mai slab, precum și sub formă de scoruri de la „0” la „100”, unde „0” este cel mai slab, iar „100” cel mai bun.

Sursa: Comunicat de presă Raiffeisen Bank România