La lansarea SDSN România, economistul Jeffrey Sachs a apreciat activitatea României în direcția Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă

Academia de Studii Economice din București în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, din cadrul Guvernului României, a organizat astăzi evenimentul de lansare al Sustainable Development Solutions Network România, care se alătură demersului mai amplu pornit în urmă cu 12 ani de la nivelul Organizației Națiunilor Unite.

Fondată în 2012 de către fostul Secretar General al Organizației Națiunilor Unite Ban Ki-Moon și renumitul economist Jeffrey Sachs, SDSN funcționează sub auspiciile Secretarului General al ONU pentru a mobiliza universitățile și think-tank-urile din întreaga lume pentru acțiuni privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) și Acordul de la Paris, pentru a responsabiliza societățile prin educație online gratuită și pentru a pune în valoare soluțiile și ideile științifice.

În deschiderea evenimentului a luat cuvântul printr-o intervenție online și renumitul economist Jeffrey Sachs, care a transmis mesaje apreciative referitoare la activitatea României în privința Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată în 2015 la nivelul Organizației Națiunilor Unite. Președintele SDSN a evidențiat în discursul său modul în care resursele organizației pe care o coordonează poate sprijini generarea de cunoaștere științifică și impulsionarea tranziției către un viitor sustenabil atât în România, cât și la nivel regional și european.

„Suntem parte din cel mai select club al dezvoltării durabile. După ce anul trecut am fost ales în funcția de președinte al Rețelei Europene de Dezvoltare Durabilă (ESDN), anul acesta reușim să facem un nou pas uriaș în direcția consolidării poziției de hub regional pe dezvoltare durabilă de care România se bucură. Este un privilegiu pentru mine că avem ocazia să punem România la masa celor care contează într-una dintre cele mai dinamice și mai relevante tematici la nivel global: sustenabilitatea. Conform clasamentului anual realizat de SDSN, România ocupă locul 40 din 166 de țări în ceea ce privește implementarea Obiectivelor ONU pentru Dezvoltare Durabilă. Agregarea indicatorilor este mai complicată și ține de mai mulți factori, dar ceea ce trebuie să vedem este că avem perspective reale de creștere.”, a declarat consilierul de stat László Borbély.

Discursuri și prezentări legate de activitatea SDSN au fost adresate de către persoane din conducerea organizației: Maria Cortes Puch, Vicepreședinte; Maria Garcia Haro, Senior Manager; Guillaume Lafortune, Președinte SDSN Europa. Structura din România va fi coordonată de trei co-președinți: Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București; László Borbély, consilier de stat și coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă; Eden Mamut, membru în consiliul de conducere al filialei regionale SDSN Marea Neagră.

Despre SDSN România

SDSN promovează abordări integrate pentru a găsi cele mai potrivite soluții bazate pe știință, educație, cercetare, analiză de politici și cooperare globală pentru implementarea ODD. Ca parte a acestei rețele internaționale, SDSN România și-a asumat rolul strategic de pol național ce oferă soluții inovatoare și eficiente pentru dezvoltarea durabilă prin crearea de sinergii între instituțiile generatoare de cunoștințe, mobilizându-le și promovând educația și cercetarea de înaltă calitate.

În luna ianuarie 2024 a fost aprobată solicitarea Academiei de Studii Economice din București (ASE) de a adera la rețea în calitate de membru instituțional. Universitatea a continuat demersurile pentru a înființa și operaționaliza rețeaua națională care să reunească instituții cu expertiză în domeniul cunoașterii privind sustenabilitatea din România. 

Printre obiective SDSN România se numără:

  • Mobilizarea comunității de cunoaștere din România pentru promovarea soluțiilor bazate pe știință pentru dezvoltarea durabilă la diferite scale.
  • Deschiderea colaborării și angajamentului instituțiilor de învățământ superior și cercetare pentru o colaborare eficientă între știință, politici și societate, în vederea maximizării realizărilor Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă la nivel local, național și global.
  • Promovarea învățării reciproce, abordărilor interdisciplinare și transdisciplinare, colaborării orientate spre soluții și educației pentru dezvoltarea durabilă pentru toți.

Seminar ESDN la București: cultură, economie circulară și sustenabilitate

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, din cadrul Guvernului României a organizat astăzi, alături de Rețeaua Europeană pentru Dezvoltare Durabilă (ESDN),  seminarul  cu tema Cultură durabilă, Economie circulară: Abordări interdisciplinare pentru viitor. Obiectivul evenimentului a fost facilitarea învățării „unul de la celălalt” prin prezentarea exemplelor de bune practici din toată Europa cu privire la modul în care guvernele implică societatea civilă și cetățenii în implementarea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, adoptate la nivelul Organizației Națiunilor Unite.

Lucrările au fost deschise de consilierul de stat László Borbély, care la finalul anului 2023 a fost ales președinte al ESDN:

„Cultura are o putere transformativă și inspirațională enormă. Gândiți-vă doar la marile personalități din România care au îmbogățit cultura mondială și care ne aduc respect în multe colțuri ale lumii, fie că vorbim de Constantin Brâncuși, George Enescu sau artiști contemporani. Am adus această temă a culturii și sustenabilității în acest seminar european cu scopul de a demonstra faptul că implicarea și creativitatea pot fi motoare pentru un viitor durabil. Pe plan intern, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a sprijinit proiecte din societatea civilă care prin intermediul multiplelor forme de artă au transmis pentru persoane de toate vârstele mesajele cheie ale sustenabilității. De asemenea, am inițiat proiectul de lege prin care l-am sprijinit și prin care Ziua Națională a Sustenabilității a fost stabilită pe data de 27 octombrie, ziua inaugurării Coloanei Infinitului, ca un omagiu pentru opera lui Brâncuși și tehnica lui artistică puternic legată de principiile dezvoltării durabile”.

În deschiderea evenimentului au adresat discursuri de bun venit: domnul Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, domnul Mihnea Drumea, secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului, doamna Diana-Ștefana Baciuna, secretar de stat Ministerul Culturii.

Workshop-ul se va extinde pe o perioada de două zile și aduce împreună specialiști din 12 state europene. Cu acest prilej, România a fructificat calitatea de membru pe care o are în ESDN, prin punerea în prim plan a progreselor realizate pentru implementarea Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă.

Despre ESDN

Înființată încă din 2002, Rețeaua Europeană de Dezvoltare Durabilă (ESDN) reprezintă o asociație internațională non-profit care abordează provocările și oportunitățile legate de dezvoltare durabilă de interes public și promovează și facilitează schimbul informal de idei, cunoștințe și bune practici privind sustenabilitatea. ESDN numără în prezent peste 400 de membrii și parteneri din peste 40 de țări. Mai multe informații pe web-site: esdn.eu

Despre Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă

Înființat în 2017, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României coordonează și implementează strategii pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă în conformitate cu angajamentele internaționale ale României. Mai multe informații pe web-site: dezvoltaredurabila.gov.ro

EcoTexHoReCa: Expo și conferință pentru textile sustenabile în industria ospitalității

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, din cadrul Guvernului României a organizat, miercuri, 16 octombrie, la Băile Tușnad, evenimentul „EcoTexHoReCa: Expo și conferință pentru textile sustenabile în industria ospitalității”. Scopul conferinței a fost explorarea și promovarea practicilor sustenabile în sectorul HoReCa, cu accent pe reutilizarea textilelor și promovarea economiei circulare.

„Să ne întoarcem la rădăcini, fiindcă cei care au trăit înaintea noastră au avut o existență sustenabilă, au folosit materiale precum cânepa sau inul, nu aruncau materialele sau obiectele folosite în gospodărie, ci le reutilizau. În ultimii 40-50 de ani, principiul maximizării profitului din industria textilă a creat o piață a materialelor ieftine, sintetice și nesustenabile, care însă implică unele costuri mult prea mari pentru întreaga societate. Avem cifre îngrijorătoare: industria textilă contribuie cu aproximativ 10% la emisiile globale de gaze cu efect de seră și produce aproximativ 1,2 miliarde de tone de CO₂ pe an, iar confecționarea unei perechi de pantaloni de blugi poate necesita între 2.700 și 3.000 de litri de apă, echivalent cu consumul mediu de apă al unei persoane timp de trei ani” – a transmis consilierul de stat László Borbély.

În cadrul evenimentului au fost oferite soluții practice pentru reducerea deșeurilor textile și pentru o gestiune mai eficientă a resurselor în acest sector, pe baza principiilor economiei circulare. Una dintre componentele cele mai ilustrative a fost prezentarea a două camere de hotel amenajate prin folosirea unor textile reciclate, respectiv materiale naturale.

Conferința a oferit un spațiu de întâlnire pentru profesioniștii din industria ospitalității și experții în sustenabilitate, cu scopul de a dezbate și de a împărtăși soluții inovatoare în reutilizarea textilelor utilizate în această industrie.

Proiectul promovează economia circulară, având ca obiectiv reducerea deșeurilor textile și extinderea duratei de viață a produselor. România are o Strategie de economie circulară și un plan de acțiune, adoptat în urmă cu un an, prin intermediul căreia se asigură sprijinul instituțional pentru încurajarea acestei paradigme. Coordonarea la nivel național este realizată de către Cancelaria Prim-Ministrului prin intermediul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României a lansat un clip de conștientizare privind economia circulară

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României, în parteneriat cu Asociația Community Links, a organizat, marți, 01 octombrie, workshop-ul  „Economia Circulară – Provocări și Soluții”, la un an de la aprobarea Planului de Acțiune privind Economia Circulară (PAEC). În cadrul evenimentului, a fost lansat și un clip de conștientizare privind modul în care cetățenii pot contribui la dezvoltarea economiei circulare.

Obiectivul principal al evenimentului a fost consolidarea capacității sectorului public de implementare a PAEC și promovarea aptitudinilor și competențelor în domeniul economiei circulare, acțiunea transversală prioritară din PAEC la care a răspuns fiind „Consolidarea capacității sectorului public de a pune în aplicare SNEC și PAEC și de a facilita tranziția către economia circulară”.

În deschiderea evenimentului, Consilierul de Stat, László Borbély, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României, a declarat: „Economia circulară este un domeniu în care avem nevoie de o bună cooperare inter-instituțională. Prin rolul său de catalizator, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a creat o rețea de specialiști din fiecare minister și alte instituții publice centrale și locale. Am reușit să și formalizăm aceste nuclee printr-o Ordonanță de Guvern. Este nevoie însă și de creșterea expertizei, motiv pentru care organizăm constant astfel de ateliere. În plus, avem și o acțiune amplă prin PNRR de a forma 2000 de experți în dezvoltare durabilă la nivelul administrației publice centrale și locale. Mai mult, economia circulară are nevoie și de o schimbare de mentalitate, motiv pentru care mă bucur că am reușit să surprindem esența consumului responsabil într-un clip de 1 minut care sperăm să ajungă la cât mai mulți oameni”.

Clipul video este disponibil aici: https://youtu.be/NreEFmPDMWw

La workshop au participat persoane din ministere și instituții cu atribuții în acțiunile prevăzute în PAEC, pentru care sunt necesare întâlniri periodice și o comunicare mai bună pentru a progresa în implementarea PAEC.

Discursuri legate de activitatea Comitetului de coordonare pentru economia circulară a României și rolul autorităților publice centrale în implementarea Strategiei naționale privind economia circulară (SNEC) și a Planului de acțiune privind economia circulară (PAEC) au fost susținute de Mihaela Frăsineanu – Consilier de Stat, Cancelaria Prim-Ministrului, Aurel Simion – Secretar de Stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Eduard Tatian Mititelu – Secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, și Adrian Corbu – Vicepreședinte, Administrația Fondului pentru Mediu.

La panelul 1 al workshop-ului, participanților li s-au prezentat acțiunile prioritare ale PAEC cu termen de realizare 2025-2026 și modul de lucru, iar apoi aceștia au lucrat în grupuri tematice în care au dezbătut acțiunile/activitățile cu prioritate maximă, stadiul de implementare și au fost identificate urgențele, provocările și oportunitățile PAEC. După pauză, la panelul 2, participanții au continuat lucrul pe grupe, cu dezbateri interactive, comentarii, propuneri și sugestii pentru implementarea acțiunilor urgente.

Workshop-ul  „Economia Circulară – Provocări și Soluții” a venit în sprijinul comisiilor sectoriale care sunt responsabile nu numai de identificarea din timp a provocărilor ce pot afecta implementarea cu succes a acțiunilor specifice fiecărui sector, ci și de propunerea unor soluții adecvate pentru a depăși provocările identificate. Funcționarea eficientă și implicarea deplină a structurii de guvernanță este esențială pentru eficacitatea acțiunilor propuse, așa cum se arată în PAEC. În plus, evenimentul va genera un efect pozitiv pe termen lung la nivelul participanților care vor fi conectați și implicați mai bine în activitățile din PAEC, vor comunica mai eficient pe viitor și vor conștientiza importanța implementării planului.

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a lansat proiectul „Building our Sustainable Future – soluții sustenabile pentru mediul construit”

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a lansat pe 24 septembrie, un proiect important în ceea ce privește eficiența energetică a clădirilor, un domeniu cheie al sustenabilității din România. În parteneriat cu Asociația Română pentru Dezvoltare Locală Durabilă (ARDLD) a fost  prezentată, la Palatul Victoria, seria de conferințe Building our Sustainable Future – soluții sustenabile pentru mediul construit, proiect ce oferă soluții tuturor celor interesați de aplicarea standardelor europene în această arie a dezvoltării durabile.

„Mă bucură faptul că sunt de față decidenții de la nivelul Guvernului, domnii Mircea Abrudean, secretar general al Guvernului, Lucian-Ioan Rus, secretar de stat în Ministerul Economiei, Antreprenorialului şi Turismului, respectiv Marin Țole, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, precum și reprezentanții mediului academic și privat, dar și ai domeniului cercetării. Consider că împreună putem fi mai puternici și mai performanți” – a subliniat coordonatorul Departamentului, consilierul de stat László Borbély, adăugând că punerea în practică a celor cuprinse în noul proiect necesită o schimbare de mentalitate, iar pentru ca aceasta să fie realizată, este nevoie de soluții viabile. „În 2006, în calitate de ministru, am inițiat un proiect de izolare termică a clădirilor, iar evoluția domeniului până în acest moment este una spectaculoasă, drept care în 2023, am avut onoarea de a fi nominalizat de mediul privat din România la premiul Forumului pentru Eficiență Energetică din Europa Centrală și de Est, la Bratislava” – a mai adăugat consilierul de stat.

Scopul proiectului este acela de a agrega masa critică de competență necesară pentru schimbarea paradigmei în felul în care se proiectează și se construiesc clădirile pe teritoriul țării, totodată vor fi identificate soluții prin care mediul construit poate fi transformat în așa fel încât să devină parte integrantă a unui viitor sustenabil.

Proiectul vizează crearea unei platforme de colaborare și conlucrare între mediul academic, mediul privat, societatea civilă și administrația publică locală și centrală. Rolul acestei platforme este să devină un mecanism funcțional care să faciliteze dialogul  constructiv  și colaborarea eficientă între aceste segmente ale societății cu scopul de a genera soluții la problemele complexe legate de sustenabilitatea mediului construit. Building our Sustainable Future – soluții sustenabile pentru mediul construit va fi promovat pe o scară largă în perioada următoare – în cadrul unor evenimente organizate la Iași și București –  și va fi continuat și anul viitor, monitorizându-se totodată și rezultatele obținute în urma acestuia.

Guvernul României a adoptat noi hotărâri în două domenii importante ale sustenabilității

Adaptarea la schimbările climatice și stoparea risipei alimentare – două domenii cheie ale dezvoltării durabile – sunt de acum reglementate, respectiv actualizate în România prin două Hotărâri de guvern adoptate în ședințe consecutive ale Executivului ce au avut loc în prima parte a lunii august. Cele două acte normative semnifică progrese esențiale în aplicarea principiilor sustenabilității și realizarea țintelor asumate prin Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite.  

Aprobarea Strategiei naționale privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024-2030

Executivul a adoptat, pe 14 august, Hotărârea de guvern pentru aprobarea Strategiei naționale privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024-2030, cu perspectiva anului 2050 (SNAC), precum și Planul național de acțiune pentru implementarea acestui document, prin care sunt promovate totodată și unele măsuri cu caracter instituțional pentru perioada de referință, cu perspectiva anului 2050. Acestea consolidează capacitatea României de a răspunde provocărilor generate de schimbările climatice. Prin adoptarea acestui document esențial, țara noastră se aliniază la angajamentele internaționale asumate prin Acordul de la Paris și legislația europeană. Obiectivul principal este protejarea cetățenilor și a comunităților vulnerabile în fața efectelor schimbărilor climatice, precum seceta, inundațiile sau fenomenele meteorologice extreme, prin promovarea unor politici publice coerente și responsabile în fața provocărilor climatice.

Strategia contribuie la adaptarea dinamică, integrată și durabilă a societății, economiei naționale și a mediului la contextul climatic previzionat, prin adoptarea unor obiective, programe, măsuri sectoriale specifice. Planul de acțiune (PNASC) prevede măsuri de implementare specifice pentru sectoare cheie: resurse de apă; păduri; biodiversitate și servicii ecosistemice; populație, sănătate publică și calitatea aerului; educație, conștientizare, cercetare, inovare și digitalizare; patrimoniu cultural; localități; agricultură; energie; transporturi; turism și activități recreative; industrie; asigurările ca instrument de adaptare la schimbările climatice. SNASC promovează soluții bazate pe natură și adaptarea ecosistemică, subliniind importanța conservării biodiversității și a serviciilor ecosistemice pentru o dezvoltare durabilă.

Adoptarea SNASC este o condiție esențială pentru obținerea unui împrumut de 466,9 milioane de euro din partea Băncii Mondiale, destinat dezvoltării de politici privind managementul riscului de dezastre. Acest sprijin financiar va facilita implementarea măsurilor necesare pentru reducerea vulnerabilității României la riscurile climatice și pentru promovarea unui model de dezvoltare durabilă.

Actualizarea reglementărilor privind stoparea risipei alimentare

Pe 8 august, Guvernul a actualizat reglementările privind stoparea risipei alimentare. Printr-o Hotărâre de guvern, a fost modificată Anexa la HG nr. 51/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.217/2016 privind diminuarea risipei alimentare. Guvernul a adoptat acest act normativ pentru modificarea și completarea cadrului juridic specific diminuării risipei de alimente. Anterior, prin Legea nr. 49/2024, care a adus modificări Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, elementul definitoriu a constat în introducerea caracterului obligatoriu pentru toți operatorii din sectorul agroalimentar de a întreprinde măsuri de prevenire a risipei alimentare. Ca un important pas următor, hotărârea vizează și elaborarea Strategiei naționale pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare. 

Obiectivul este reducerea cu 50% a risipei de alimente, până în anul 2030, prevăzut în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, iar hotărârea adoptată modifică normele de punere în aplicare a respectivei legi. Actul normativ urmărește sporirea gradului de conștientizare și responsabilizare a operatorilor economici asupra necesității de a se implica în lupta împotriva risipei alimentare, creșterea cantității de alimente ce fac obiectul donării și asigurarea unei gestionări și monitorizări eficiente a măsurilor de prevenire și reducere a risipei alimentare, prin crearea Platformei naționale pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare.

Hotărârea instituie obligația, pentru operatorii economici, de a implementa cel puțin două măsuri sau acțiuni de prevenire a risipei alimentare, înainte de a dispune neutralizarea deșeurilor.

De asemenea, operatorii economici trebuie să încarce, până la data de 31 martie, pentru perioada cuprinsă în intervalul 1 ianuarie – 31 decembrie a anului precedent, în Platforma națională pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare, planurile anuale de diminuare a risipei alimentare, rapoartele anuale privind cantitatea alimentelor care au făcut obiectul transferului cu titlu gratuit (pentru agenții economici recunoscuți ca receptori) și rapoartele anuale privind cantitatea și valoarea alimentelor care au făcut obiectul transferului cu titlu gratuit (pentru agenții economici donatori).

Demnitari din Emiratele Arabe Unite, în vizită la Guvernul României, pe probleme de dezvoltare durabilă

În perioada 13-14 august 2024, o delegație a Emiratelor Arabe Unite, condusă de Excelența Sa, domnul Abdullah Nasser Lootah, ministru adjunct pentru competitivitate și schimb de experiență în cadrul Ministerului Cabinetului Prim-Ministrului Emiratelor Arabe Unite, a fost primită la sediul Guvernului României și la mai multe ministere.

Întâlnirile au avut ca punct central de discuții Memorandumul de înțelegere semnat în 2023 între executivul Emiratelor Arabe Unite și centrul Guvernului României, la inițiativa Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, din sub-ordinea Prim-ministrului României.

Întâlnirea de la Palatul Victoria a avut loc marți, 13 august și a fost centrată pe 2 idei de proiecte care vor fi coordonate de la nivelul centrului Guvernului.

  • Acceleratorul guvernamental, o platformă care implică accelerarea furnizării de programe strategice, dezvoltarea de politici și reglementări și îmbunătățirea serviciilor guvernamentale, prin introducerea unui model special construit pe rezultate accelerate, colaborare sporită și inovație.
  • Programul de excelență guvernamentală Sheikh Khalifa, care își propune să dezvolte practici de excelență ale guvernului național prin adoptarea fundamentelor și principiilor moderne ale excelenței și să crească gradul de conștientizare cu privire la excelență, dezvoltare și inovare în activitatea guvernamentală.

Din partea Guvernului României au participat Mihai Ghigiu, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihnea Claudiu Drumea, secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului, László Borbély, consilier de stat, coordonatorul Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Gabriel Bunduc, secretar de stat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Nicolae Comănescu, consilier de stat, și Liviu Bostan, subsecretar de stat, vicepreședintele Institutul Național de Administrație.

„Cancelaria Primului Ministru este un actor central în conceperea și promovarea politicilor publice, oferind coerență și coordonare între instituțile participante la implementarea viziunii strategice a guvernului. Discuțiile cu omologii din Emiratele Arabe Unite nu sunt doar despre schimbul de idei, ci este vorba despre construirea unui parteneriat dinamic, orientat spre viitor și, cel mai important, cu impact real în beneficiul cetățenilor.”, a transmis Mihai Ghigiu, șeful Cancelariei Prim-Ministrului.

„Asumarea leadershipului regional aduce beneficii pentru România. Suntem un hub regional în ceea ce privește dezvoltarea durabilă, ceea ce deschide noi oportunități. Relația de parteneriat pe care am clădit-o în ultimii ani și care s-a materializat într-un memorandum oficial semnat între cele două guverne continuă să creeze un cadru de colaborare pentru inovare și eficiență în administrația publică. Unul dintre mesajele-cheie transmise în cadrul întâlnirilor este că există posibilități reale de cooperare în orice domeniu guvernamental relevant și într-un cadru mai extins, în condițiile în care guvernul emiratez are un parteneriat similar cu 40 de țări” , a declarat consilierul de stat László Borbély.

„Întâlnirea a confirmat că există un parteneriat solid și de viitor între cele două state. La Secretariatul General al Guvernului avem creat Laboratorul de Inovare, structură înființată în colaborare cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, iar tipurile de activități propuse în cadrul proiectului Acceleratorul Guvernului pot fi cu ușurință modele de bune practici pentru noi și pilotate în cadrul INOLab”, a subliniat secretarul de stat Mihnea Claudiu Drumea.

Ministerele care au găzduit în aceste zile întâlniri și ședințe de lucru au fost: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Delegația emirateză a vizitat, de asemenea, Palatul Parlamentului și sediul Asociației Ateliere Fără Frontiere, care desfășoară activități de reinserție socială a persoanelor din grupuri vulnerabile, folosind ca materii prime inclusiv elemente provenite din diferite tipuri de deșeuri.

László Borbély: „Avem instituții și voință politică în vederea implementării Agendei 2030”

Cea de-a cincea reuniune ordinară de lucru a Comitetului Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă, structură prezidată de Prim-ministrul României Marcel Ciolacu și care reunește miniștrii Guvernului României, a avut loc joi, 9 mai 2024, la Palatul Victoria. În cadrul evenimentului, membrii comitetului au fost informați asupra procesului de monitorizare și evaluare a implementării Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 (SNDDR 2030). Această informare a inclus Raportul anual de activitate, elaborat de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, precum și rezultatele participării reprezentanților României la Forumul Politic la Nivel Înalt privind Dezvoltarea Durabilă al ONU din New York, în iulie 2023, unde a fost prezentat și cel de-al doilea Raport Național Voluntar al României privind progresele în implementarea Agendei ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă.

„E foarte important faptul că România are o rețea interinstituțională de dezvoltare durabilă care funcționează. Avem, de asemenea, instituții guvernamentale și ale societății civile care au un parteneriat real. În cadrul acestei reuniuni am prezentat Guvernului României Raportul de activitate pe anul trecut al Departamentului pe care îl conduc, iar din acest document ce va fi transmis Parlamentului României, reiese că implementarea Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 este în linie dreaptă, ba mai mult: suntem considerați un hub regional în domeniul dezvoltării durabile. Avem instituțiile, avem și voința politică de a implementa cele stipulate în documentul Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă, Agenda 2030” – a declarat consilierul de stat László Borbély, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.

Platforma electronică care sprijină întocmirea rapoartelor nefinanciare de către entități, numită Codul Român al Sustenabilității, un instrument care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2014/95/UE privind raportarea nefinanciară, a fost, de asemenea, prezentat în cadrul ședinței.

Pe ordinea de zi a reuniunii s-au mai aflat și reglementarea statutului nucleelor pentru dezvoltare durabilă din cadrul ministerelor și demersurile pentru extinderea programului de formare profesională „expert în dezvoltare durabilă” la nivelul administrației publice locale. Totodată, au fost discutate și detaliile implementării Planului național de acțiune pentru Strategia națională privind economia circulară, adoptat anul trecut prin Hotărâre de Guvern.