Adaptarea la schimbările climatice și stoparea risipei alimentare – două domenii cheie ale dezvoltării durabile – sunt de acum reglementate, respectiv actualizate în România prin două Hotărâri de guvern adoptate în ședințe consecutive ale Executivului ce au avut loc în prima parte a lunii august. Cele două acte normative semnifică progrese esențiale în aplicarea principiilor sustenabilității și realizarea țintelor asumate prin Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite.
Aprobarea Strategiei naționale privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024-2030
Executivul a adoptat, pe 14 august, Hotărârea de guvern pentru aprobarea Strategiei naționale privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024-2030, cu perspectiva anului 2050 (SNAC), precum și Planul național de acțiune pentru implementarea acestui document, prin care sunt promovate totodată și unele măsuri cu caracter instituțional pentru perioada de referință, cu perspectiva anului 2050. Acestea consolidează capacitatea României de a răspunde provocărilor generate de schimbările climatice. Prin adoptarea acestui document esențial, țara noastră se aliniază la angajamentele internaționale asumate prin Acordul de la Paris și legislația europeană. Obiectivul principal este protejarea cetățenilor și a comunităților vulnerabile în fața efectelor schimbărilor climatice, precum seceta, inundațiile sau fenomenele meteorologice extreme, prin promovarea unor politici publice coerente și responsabile în fața provocărilor climatice.
Strategia contribuie la adaptarea dinamică, integrată și durabilă a societății, economiei naționale și a mediului la contextul climatic previzionat, prin adoptarea unor obiective, programe, măsuri sectoriale specifice. Planul de acțiune (PNASC) prevede măsuri de implementare specifice pentru sectoare cheie: resurse de apă; păduri; biodiversitate și servicii ecosistemice; populație, sănătate publică și calitatea aerului; educație, conștientizare, cercetare, inovare și digitalizare; patrimoniu cultural; localități; agricultură; energie; transporturi; turism și activități recreative; industrie; asigurările ca instrument de adaptare la schimbările climatice. SNASC promovează soluții bazate pe natură și adaptarea ecosistemică, subliniind importanța conservării biodiversității și a serviciilor ecosistemice pentru o dezvoltare durabilă.
Adoptarea SNASC este o condiție esențială pentru obținerea unui împrumut de 466,9 milioane de euro din partea Băncii Mondiale, destinat dezvoltării de politici privind managementul riscului de dezastre. Acest sprijin financiar va facilita implementarea măsurilor necesare pentru reducerea vulnerabilității României la riscurile climatice și pentru promovarea unui model de dezvoltare durabilă.
Actualizarea reglementărilor privind stoparea risipei alimentare
Pe 8 august, Guvernul a actualizat reglementările privind stoparea risipei alimentare. Printr-o Hotărâre de guvern, a fost modificată Anexa la HG nr. 51/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.217/2016 privind diminuarea risipei alimentare. Guvernul a adoptat acest act normativ pentru modificarea și completarea cadrului juridic specific diminuării risipei de alimente. Anterior, prin Legea nr. 49/2024, care a adus modificări Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, elementul definitoriu a constat în introducerea caracterului obligatoriu pentru toți operatorii din sectorul agroalimentar de a întreprinde măsuri de prevenire a risipei alimentare. Ca un important pas următor, hotărârea vizează și elaborarea Strategiei naționale pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare.
Obiectivul este reducerea cu 50% a risipei de alimente, până în anul 2030, prevăzut în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, iar hotărârea adoptată modifică normele de punere în aplicare a respectivei legi. Actul normativ urmărește sporirea gradului de conștientizare și responsabilizare a operatorilor economici asupra necesității de a se implica în lupta împotriva risipei alimentare, creșterea cantității de alimente ce fac obiectul donării și asigurarea unei gestionări și monitorizări eficiente a măsurilor de prevenire și reducere a risipei alimentare, prin crearea Platformei naționale pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare.
Hotărârea instituie obligația, pentru operatorii economici, de a implementa cel puțin două măsuri sau acțiuni de prevenire a risipei alimentare, înainte de a dispune neutralizarea deșeurilor.
De asemenea, operatorii economici trebuie să încarce, până la data de 31 martie, pentru perioada cuprinsă în intervalul 1 ianuarie – 31 decembrie a anului precedent, în Platforma națională pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare, planurile anuale de diminuare a risipei alimentare, rapoartele anuale privind cantitatea alimentelor care au făcut obiectul transferului cu titlu gratuit (pentru agenții economici recunoscuți ca receptori) și rapoartele anuale privind cantitatea și valoarea alimentelor care au făcut obiectul transferului cu titlu gratuit (pentru agenții economici donatori).
