ARETEX: România reutilizează și reciclează până în 10% din deșeurile textile. Potențialul este de 30%, dacă ar exista o colectare selectivă corectă

În România se aruncă, anual, circa 160.000 tone de deșeuri textile, potrivit informațiilor Asociației Române pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX), organizație care numără 10 membri activi în industria locală de reciclare și reutilizare textile, cu o cifră de afaceri cumulată de peste 50 milioane euro. Conform acesteia, din totalul deșeurilor textile generate, reciclabil ar fi în jur de 6-10%, în condițiile legislative și de piață existente, iar procentul ar putea să crească la 25%, cu o colectare selectivă dezvoltată, respectiv o industrie de reutilizare și reciclare cu capacități mari de sortare pe compoziție și calitate, sprijinită de o structură de Responsabilitate Extinsă a Producătorului și în industria de textile.

Potrivit ARETEX, în prezent, majoritatea cantității de deșeu textil merge la groapa de gunoi, respectiv ia drumul valorificării energetice. Pe de altă parte, România reutilizează aproximativ 8-10% din potențialul reutilizabil, respectiv 2-4% în cazul reciclării.

„Din volumul actual colectat separat cu scopul reutilizării, reutilizabil este aproximativ 30-35%. Însă colectarea separată este relativ mică, o estimăm la 6.000-9.000 tone pe an. Rata actuală de colectare în România este de 0,5-0,7 kg de persoană, pe an, în timp ce în țările vestice colectarea este între 6-14 kg de persoană pe an. În cazul vecinilor noștri, de exemplu, în Ungaria, aproximativ 10.000 tone de îmbrăcăminte uzată este colectată anual, echivalentul a 0,8-1,2 kg pe persoană. Scopul colectării este extrem de important, cu precădere dacă acesta este reutilizarea”, explică Zoltán Gündisch, Președinte ARETEX și Director General Mendola Group, din care face parte reciclatorul de textile Roseco.

Potrivit acestuia, reutilizarea este cea mai puțin impactantă opțiune de gestionare pentru toate fracțiile de deșeuri investigate și depozitarea la gropile de gunoi este asociată cu cel mai mare impact negativ asupra mediului. Practic, reutilizarea are un impact de 70 de ori mai mic asupra mediului decât producția de haine noi. 

România are maximum 20 de companii active în domeniul sortării și pregătirii pentru reutilizare și reciclare

Conform datelor ARETEX, în România activează în jur de 20 de companii din domeniul sortării și pregătirii textilelor pentru reutilizare și reciclare, număr care exclude business-urile de retail care comercializează îmbrăcăminte pregătită deja pentru reutilizare. Dintre acestea, 10 sunt membre ARETEX și cumulează o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro.

Toate aceste 20 de companii acoperă în prezent în jur de 20% din totalul necesar de colectare în vederea reutilizării și reciclării textilelor din țara noastră.

„Deși România are suficiente centre cu scop de reutilizare, capacitatea lor trebuie mărită în viitor. Problema principală a industriei de reciclare este reprezentată de dificultatea de a avea deșeul textil sortat pe compoziție și tip de țesătură. Există o nevoie stringentă de a investi în infrastructura de containere de colectare, care necesită circa 15.000 de unități pentru a face performanță, dar și în tehnologii de sortare și reciclare avansate”, explică Zoltán Gündisch.

Potrivit președintelui ARETEX, investițiile pot ajunge de la 2 la 4 milioane de euro  pentru o tehnologie de reciclare mecanică, în timp ce pentru cea destinată reciclării chimice, investițiile sunt considerabil mai mari.

Măsuri și soluții pentru ianuarie 2025, când colectarea selectivă pentru deșeuri textile devine obligatorie

De la 1 ianuarie 2025, colectarea separată a textilelor va deveni obligatorie la nivelul UE, inclusiv în România, inițiativa urmând să impacteze direct sectorul colectării separate, sortării, reutilizării și reciclării textilelor, în conformitate cu Strategia UE pentru textile durabile și circulare.

Potrivit ARETEX, o legislație centrată pe Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP) este obligatorie și în domeniul textil din România, pentru a se pune în mișcare o colectare selectivă conform directivelor europene, care să aducă beneficii cuantificabile pentru reciclatori și sortatori, având în vedere că în prezent calitatea colectării din România lasă mult de dorit.

În același timp, spun specialiștii ARETEX, trebuie clarificate normele de calitate privind un proces de sortare cu scop de pregătire pentru reutilizare corect, într-o uzină de sortare din România, conform cu legislația.

„Interpretarea cuvântului curățare, cerut de legislație în acest moment, este în multe cazuri interpretat ca presupunând o spălare a întregii cantități sortate, ceea ce generează costuri adiționale ce frânează atingerea unui procent ridicat de reutilizare, și nu este solicitat în nicio altă țară europeană de către autorități”, subliniază Zoltán Gündisch.

În schimb, adaugă acesta, pentru o implementare sustenabilă a directivei europene privind colectarea separată a textilelor, este necesară susținerea financiară a dezvoltării infrastructurii de colectare, cu containere speciale pentru textile, dezvoltarea unui program de finanțare a investițiilor în tehnologii de sortare cu scop de reutilizare și reciclare, dar și în tehnologii de reciclare și, nu în ultimul rând, definirea și asumarea  Responsabilității Extinse a Producătorului (REP) și pentru textile, precum și includerea în REP a criteriului ca orice produs textil nou să includă un procent definit de fibra reciclată în compoziție.

Despre ARETEX

Fondată în aprilie 2023, ARETEX este o asociație formată din companii active în industria de reciclare, colectare, sortare și revânzare a textilelor, care cumulează în prezent o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro și peste 1000 de angajați angrenați într-un domeniu aliniat la principiile economiei circulare.

ARETEX promovează domeniul managementului deșeurilor textile și a produselor reutilizate sub aspect profesional, legislativ, economic, social și educațional.

Primark face progrese în privința angajamentelor sale extinse de a oferi tuturor modă sustenabilă la prețuri accesibile

  • Primark publică cel de-al doilea Raport privind progresul în materie de Sustenabilitate și Etică, demonstrând modul în care integrează programele și extinde inițiativele în întreaga companie pentru a genera impact.
  • 55% din articolele de îmbrăcăminte Primark vândute în acest an conțin materiale reciclate sau provenite din surse mai durabile, față de 45% anul trecut.
  • Obiectivul Primark de a-și înjumătăți emisiile de dioxid de carbon în întregul său lanț valoric până în 2030 a fost evaluat și validat de către inițiativa Science Based Targets (SBTi).
  • Programul său premiat Primark Sustainable Cotton Programme (PSCP) marchează cel de-al zecelea an de existență, cu aproape 300.000 de fermieri instruiți în metode agricole mai sustenabile – depășind obiectivul său de 275.000 de fermieri până la sfârșitul anului 2023.

23 noiembrie 2023 – Consumatorii continuă să acorde prioritate valorii, prin urmare Primark își susține clienții și poziția de lider în materie de prețuri, iar la doi ani de la lansarea Primark Cares, strategia sa de sustenabilitate, își menține promisiunea de a oferi tuturor o modă mai sustenabilă la prețuri accesibile. Angajamentul său conform căruia va confecționa toate articolele de îmbrăcăminte din materiale reciclate sau din materiale provenite din surse mai sustenabile până în 2030 este pe calea cea bună. În acest an, peste jumătate (55%) din totalul de hainele vândute au conținut materiale reciclate sau materiale provenite din surse mai sustenabile, în creștere față de anul trecut de la 45%. Acest lucru a fost susținut de lansarea unei noi colecții de produse circulare în acest an, din care s-au vândut deja peste trei milioane de articole de îmbrăcăminte.

Cel de-al doilea Raport privind progresul în materie de Sustenabilitate și Etică al retailerului a fost publicat astăzi și arată cum, în ultimele 12 luni, Primark și-a extins programele și proiectele pilot, integrând concluziile dobândite deja în domeniile în care poate avea cel mai mare impact pentru a impulsiona schimbarea.

Un exemplu important este bumbacul, fibra folosită cel mai des de Primark în confecțiile sale. Anul acesta, 46% din hainele din bumbac vândute au conținut bumbac organic, reciclat sau provenit din programul Primark Sustainable Cotton Programme (PSCP), în creștere de la procentul de 40% înregistrat anul trecut. PSCP, care împlinește anul acesta un deceniu de activitate, este în prezent cel mai ampu program de acest tip al unui singur retailer de modă și demonstrează că extinderea parteneriatelor poate avea un impact real. Programul se desfășoară în prezent în India, Bangladesh și Pakistan, iar anul acesta a fost lansat un proiect pilot în Turcia. Primark a lansat, de asemenea, o platformă de trasabilitate și conformitate, TrusTrace, pentru a contribui la colectarea de date din întregul lanț de aprovizionare al produselor, de la materii prime la produsul finit. Aceste informații vor ajuta Primark să înțeleagă și să își gestioneze mai bine lanțul de aprovizionare.

O altă etapă importantă în acest an a fost atingerea obiectivului Primark de a reduce la jumătate emisiile de dioxid de carbon în întregul său lanț valoric până în 2030 – obiectivul fiind evaluat și validat de inițiativa Science Based Targets (SBTi). Având în vedere că majoritatea emisiilor de dioxid de carbon provin din lanțul său de aprovizionare, Primark s-a concentrat pe sprijinirea furnizorilor în trecerea lor la surse de energie regenerabilă și și-a extins programele de eficiență energetică în 57 de fabrici din Bangladesh, China și Cambodgia. De asemenea, a numit responsabili regionali pentru emisiile de carbon pentru a sprijini furnizorii și fabricile la nivel local. În cadrul propriilor operațiuni, Primark s-a concentrat pe reducerea consumului de energie în magazinele sale și pe utilizarea mai multor surse de energie regenerabilă. În prezent, 70% din magazinele Primark sunt alimentate cu energie electrică din surse regenerabile sau cu emisii reduse de dioxid de carbon, iar 141 de magazine au trecut la un sistem de iluminat eficient din punct de vedere energetic.

Lynne Walker, Director Primark Cares, a comentat lansarea celui de-al doilea raport:

„Primark Cares îi îndeamnă pe toți cei din Primark la schimbare. În cel de-al doilea an ne-am propus să creștem ca amploare: am extins și integrat principiile, programele și procesele care ne vor însoți până în 2030 și mai departe, recunoscând în același timp învățămintele pe care le-am dobândit pe parcurs. Continuăm să lucrăm cu partenerii și furnizorii noștri pentru a stimula schimbarea și am înțeles mai bine ca oricând cât de crucială este colaborarea pentru îndeplinirea angajamentelor Primark Cares. Ne-am concentrat, de asemenea, asupra perfecționării și formării colegilor noștri, care sunt o parte integrantă a modului în care implementăm schimbarea în activitatea noastră.

Un alt element crucial este modul în care putem să inspirăm și să ne educăm clienții, dar și să îi aducem alături de noi în călătoria noastră de schimbare. Acest lucru presupune o mai mare transparență cu privire la locul și modul în care sunt fabricate hainele noastre, la schimbările pe care le facem și la ceea ce înseamnă pentru ei, precum și la problemele și rolul pe care industria modei și ei, în calitate de clienți, îl pot juca în această schimbare.”

‌Alte progrese evidențiate în cadrul strategiei Primark Cares includ:

Produs

  • Elaborarea unui nou standard pentru produse circulare (CPS): Primark a lansat un nou cadru privind modul în care intenționează să proiecteze și să fabrice produse care pot fi revalorificate sau reciclate la sfârșitul ciclului de viață. Prima sa gamă de produse circulare bazată pe acest cadru a fost lansată anul acesta, fiind alcătuită dintr-o colecție de 35 de piese de îmbrăcăminte pentru femei, bărbați și copii, axată pe produse de bază pentru garderobă, precum denimul și jerseul. Prin intermediul acestei colecții au fost vândute peste trei milioane de unități de îmbrăcăminte circulară. De asemenea, Primark se concentrează în prezent și pe instruirea mai multor angajați și furnizori în domeniul designului circular.
  • Primark și-a extins atelierele de reparații, cu 100 de ateliere de lucru organizate pe patru piețe – Marea Britanie, Irlanda, Franța și Țările de Jos – oferind 1.600 de locuri gratuite pentru clienți și colegi începând din 2021, perfecționându-i în ceea ce privește repararea și personalizarea hainelor lor, totul cu scopul de a-i încuraja să își iubească și să își poarte hainele mai mult timp.
  • Multiplicarea testelor de spălare cu durabilitate extinsă astfel încât să acopere 39% din toate hainele Primark – 57% din denimul testat a atins cel mai înalt nivel în cadrul propriului cadru de spălare îmbunătățit.
  • Încheierea unui parteneriat cu experții în schimbări comportamentale Hubbub și Universitatea din Leeds, pentru a sprijini cel mai amplu studiu de acest gen, menit să înțeleagă factorii care influențează durabilitatea hainelor și rolul pe care îl joacă prețul în durata de viață a unei haine. Studiul a constatat că nu există nicio corelație între durata de viață a unui articol de îmbrăcăminte și prețul acestuia și a evidențiat nevoia urgentă ca industria să se alinieze la un standard de durabilitate recunoscut, astfel încât clienții să poată face alegeri mai informate atunci când se află la cumpărături.

Planetă

  • Din 2013, Primark a instruit 299.388 de fermieri în metode agricole mai durabile prin intermediul PSCP, depășind ținta de 275.000 de fermieri până la sfârșitul anului 2023. Noile date de impact arată o reducere cu 26% a utilizării pesticidelor de către fermierii implicați în PSCP și cu 35% a îngrășămintelor chimice, fapt care a dus la o creștere cu 8% a randamentului bumbacului în rândul fermierilor[1].
  • Primark a creat un cadru de monitorizare a biodiversității pentru a ajuta la o mai bună înțelegere a rezultatelor și a indicatorilor care pot fi măsurați pentru a vedea îmbunătățiri pe termen lung ale biodiversității. Primark a început să testeze această metodologie în ferme selectate în cadrul PSCP.
  • Din 2019, Primark estimează că a eliminat și/sau a evitat peste un miliard de unități de plastic de unică folosință (SUP) din activitatea sa.

Oameni

  • Ca parte a angajamentului său de a asigura un salariu decent lucrătorilor din lanțul său de aprovizionare, Primark utilizează setul de instrumente de compensare echitabilă al Asociației pentru muncă echitabilă în vederea colectării date privind salariile în fabricile din Bangladesh, Cambodgia, India și Turcia. Prin afilierea sa cu Action, Collaboration and Transformation (ACT), Primark continuă, de asemenea, să își îmbunătățească principiile de achiziție responsabilă, inclusiv prin formarea tuturor colegilor relevanți cu privire la modul în care să le integreze în colaborarea de zi cu zi cu furnizorii.
  • Primark a ajutat lucrătorii din lanțul său de aprovizionare din India să își înțeleagă mai bine drepturile prin intermediul programului My Life în peste 7 fabrici. Aceste fabrici reprezintă peste 4.000 de lucrători.

Oamenii noștri

  • Programul de dezvoltare a competențelor Sudokkho al Primark a fost derulat în 17 fabrici. Aceste fabrici reprezintă 29.224 de lucrători femei. Deși nu se încadrează în strategia Primark Cares, Primark s-a axat și în acest an pe câteva inițiative cheie de promovare a bunăstării și incluziunii pentru colegii săi.
  • A donat 150.000 de lire sterline către ILGA World pentru a promova echitatea și egalitatea pentru persoanele LGBTQI+ din întreaga lume, contribuția totală ajungând astfel la 475.000 de lire sterline în ultimii 4 ani.
  • Primark a anunțat un nou parteneriat pe trei ani cu WorkEqual, cu un angajament de a oferi 300.000 de euro pentru a contribui la extinderea serviciilor sale de coaching, de dezvoltare a carierei și de styling femeilor din Irlanda.

[1] Comparativ cu un grup de fermieri controlați din India, Bangladesh și Pakistan care nu fac parte din PSCP, măsurat în perioada 2019-2022.

Despre Primark:   

Primark este un retailer de modă internațional cu peste 75.000 de angajați în 16 țări din Europa și SUA. Înființat în Irlanda în 1969 sub marca Penneys, Primark își propune să ofere opțiuni accesibile pentru fiecare, de la articole de bază de calitate superioară la stiluri unicat pentru femei, bărbați și copii, precum și produse de frumusețe, articole pentru casă și accesorii. Din dorința de a crea experiențe retail extraordinare, Primark deține peste 400 de magazine la nivel global și continua să se extindă pe piețe noi și existente cu obiectivul de a ajunge la un număr de 530 de magazine până la sfârșitul anului 2026, inclusiv pe noua piață din Ungaria.  

Despre Primark Cares  Primark face eforturi pentru a oferi modă mai durabilă la prețuri rezonabile pentru fiecare prin strategia Primark Cares, un program multianual care se concentrează pe prelungirea ciclului de viață al hainelor, pe protejarea vieții pe planetă și pe susținerea mijloacelor de trai ale oamenilor care confecționează hainele Primark. În cadrul acestei strategii, Primark a dezvăluit nouă angajamente pe care își propune să le îndeplinească până în 2030. Aceste angajamente includ, până în 2030: fabricarea tuturor articolelor de îmbrăcăminte din materiale reciclate sau din materiale provenite din surse mai durabile până în 2030, reducerea la jumătate a emisiilor de carbon în întregul său lanț valoric și asigurarea unui salariu decent lucrătorilor din lanțul de aprovizionare. Mai multe informații pot fi găsite aici: www.primark.com/en-gb/primark-cares. 

COMMUNITY INDEX 2023, ediția a V-a, anunţă rezultatele anuale privind domeniul CSR în România

COMMUNITY INDEX 2023, ediția a V-a, anunţă rezultatele anuale privind domeniul CSR în România.

Singurul ranking din România dedicat proiectelor de investiţii în comunităţi analizează anual peste 800 de proiecte, programe şi iniţiative de CSR, structurate pe 19 categorii.

Key Facts:

  • Companiile din Romania alocă anual un total de aprox. 80 milioane euro pentru dezvoltarea comunităţilor, conform analizei Community Index.
  • Peste 22% dintre proiectele de CSR dezvoltate sunt dedicate educaţiei, fie că vorbim de educaţie pentru elevi, antreprenori, educaţie digitală sau financiară.
  • 23% dintre proiectele analizate sunt dedicate mediilor defavorizate, în timp ce doar 6% sunt dedicate sănătății.
  • Peste 5% dintre proiecte sunt dezvoltate de companii pentru combaterea schimbărilor climatice şi dezvoltarea sustenabilităţii oraşelor.

Bucureşti, 18 octombrie 2023:  The Azores Sustainability & CSR Services, lider pe piaţă în Romania privind analizele de sustenabilitate şi CSR, lansează a cincea ediţie a Community Index, cel mai complex ranking al proiectelor de investiţii în comunităţile din România, structurat pe 19 categorii.

Piaţa de investiţii şi donaţii în sprijinul comunităţilor a crescut în ultimii ani şi se ridică la peste 80 milioane euro anual, în principal pentru proiecte de educaţie pentru elevi (9.4%, o usoară creștere de 1% față de 2022), sănătate (6%, în scadere față de anul trecut) sau medii defavorizate (23%, în creștere cu 5% față de 2022). Un alt domeniu de interes pentru companii este Artă/Cultură, 10% dintre proiecte fiind dezvoltate în această direcţie, în creștere față de 9.2% în 2022. Totuşi, 4% dintre proiectele derulate de companiile din România sunt destinate combaterii schimbărilor climatice, în scadere cu 1% versus 2022, iar 1.5% dintre proiecte sunt în direcţia oraşe sustenabile, în scădere față de 4.4% în 2022.

Indexul îşi propune să fie un instrument util pentru profesioniştii din domeniu pentru a-i ajuta să ia decizii mai bine informate privind viitoarele investiţii în comunităţi. De asemenea, scorecard-ul Community Index, care are 46 de indicatori, poate servi drept un checklist pentru a analiza gradul de complexitate şi de performanţă al unui proiect.

“Prin acest index ne dorim să oferim mai multă vizibilitate pentru proiectele și programele care se dezvoltă în România pentru comunități și să le structuram în funcție de cele mai importante direcții. Ne dorim ca rezultatele obținute să fie un instrument de benchmarking util pentru companiile care caută noi idei de investiții. Sperăm, de asemenea, ca felul în care am structurat informația să ajute la o înțelegere mai profundă a contextului local și național.” – declară Alina Liciu, Managing Partner The Azores Sustainability & CSR Services.

Printre principalele trenduri evidenţiate în urma analizei, menţionăm o creştere a nivelului de transparenţă privind rezultatele şi impactul proiectelor sau programelor de CSR. De asemenea, companiile încep să alinieze mai bine strategia de Sustenabilitate / CSR la specificul industriei şi la strategia de business. În ceea ce priveşte angajaţii, aceştia sunt tot mai dornici de a ajuta comunităţile şi apreciază companiile care le oferă oportunitatea de a se implica voluntar în proiecte. Un alt trend observat este faptul că există un interes crescut privind obiectivele pe termen lung: companiile pun mai mult accent pe a genera impact pe mai mulţi ani şi a evita crearea unei dependenţe a comunităţii – se concentrează pe dezvoltarea unor abilităţi sau a unei infrastructuri care să ramană în comunitate chiar şi după ce o companie îşi redirecționează investiția către alte proiecte.

Printre proiectele care au obținut Gold Recognition, menționăm proiectul educațional Lifelab dezvoltat de BCR, FabLab & Asociația Edupedu, la categoria Educație financiară – prin participarea în acest program, elevii învață noțiuni de educație financiară și exersează planificarea și munca în echipă. La categoria Implicarea angajaților, Programul de Sustenabilitate Personală (PSP) Auchan a fost construit sub formă unui demers de mobilizare a angajaților de a se implica activ în proiecte de susținere a comunităților locale. La categoria Reduce, Reuse, Recycle – Banca Transilvania și Ateliere Fără Frontiere au dezvoltat proiectul Remesh și luptă pentru inserția socială și profesională a persoanelor vulnerabile și marginalizate. Împreună în Slujba Binelui, proiect dezvoltat de Secom Healthcare Group prin care au fost susținute mai multe inițiative din domeniul sănătății, a primit de asemenea Gold Recognition la categoria Sănătate.

Anul 2023 vine cu o nouă distincție Community Index: pentru fiecare categorie în parte propunem distincția The One to Watch – o recunoaștere specială pentru a evidenția originalitatea și inovația proiectelor care stabilesc un trend important pentru următorii ani în domeniul lor. Printre proiectele menționate la această categorie au fost YOXO Forest – Prima pădure digitală devenită realitate, 100 de idei de business pentru România – PENNY România sau Încrederea în sine se învață în școală – Oxygen. 

Community Index analizează anual peste 800 de proiecte din România, derulate în perioada ianuarie – decembrie. Rankingul este o parte componentă a Romania CST Index (Corporate Sustainability & Transparency Index), care evaluează informaţiile publicate de companii în rapoartele de sustenabilitate. Principalele obiective ale Community Index sunt de a structura toate aceste proiecte într-o baza de date şi a analiza modul în care acestea se aliniază la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD).

Puteţi regăsi mai multe detalii accesând următoarul link: https://communityindex.ro/community-index-2023/

Auchan România a lansat Raportul de Sustenabilitate 2022 prin care prezintă impactul și rezultatele strategiei de sustenabilitate

Auchan România a publicat cel de-al treilea Raport de Sustenabilitate al companiei care cuprinde date calitative și cantitative privind performanțele non-financiare, impactul activității sale în comunitate și realizările din 2022. Printre cele mai importante categorii incluse în raport se numără strategia de sustenabilitate și definitivarea Planului pentru Climat 2030, procesul accelerat de decarbonizare atât a operațiunilor din magazine, cât și a produselor. De asemenea, sunt cuprinse cele mai importante proiecte de mediu, promovarea unei alimentații sănătoase și combaterea risipei alimentare, lupta împotriva poluării cu plastic, dar și economia circulară, oamenii din companie și comunitățile sustenabile.

Datele incluse cuprind atât perioada 1 octombrie 2021 – 30 septembrie 2022, denumită an glisant, cât și perioada 1 ianuarie 2022 – 31 decembrie 2022. 

Raportul este structurat pe 7 capitole principale, fiecare acoperind o arie strategică diferită, subiecte și proiecte esențiale și analizează activitatea companiei în ceea ce privește viziunea, valorile și evoluția numărului de magazine, guvernanța, etică, relația cu partenerii și furnizorii Auchan, dar și elemente de resurse umane, diversitatea și incluziunea în muncă, precum și angajamentele comunitare asumate, dar și obiective pentru viitor. 

,,Raportul de Sustenabilitate 2022 reprezintă o muncă colectivă și arată rezultatele eforturilor noastre de a realiza o transformare profundă a modelului de business al companiei, în care sustenabilitatea este integrată în fiecare segment, a procesului accelerat de decarbonizare atât a operațiunilor din magazine, cât și a produselor. În acest demers ne sunt alături atât partenerii, cât și clienții noștri, cărora dorim să le mulțumim pentru implicare. Adaptarea la noile provocări de mediu, sociale și de guvernanță este esențială și ne determină să venim întotdeauna cu soluții concrete pentru a facilita adoptarea de obiceiuri de consum mai responsabile. Doar împreună putem contribui la un viitor mai sustenabil, un viitor în care utilizăm mai puține materii prime și resurse, care vor rămâne disponibile pentru generațiile viitoare”, a declarat Corina Dospinoiu, Director Sustenabilitate Auchan Retail România.   

Auchan promovează o alimentație sănătoasă și susține producătorii locali, colaborând cu peste 85% furnizori români, inclusiv producători ultra-locali, iar gama alimentară este formată din peste 90% produse românești, având până la finalul perioadei de raportare 30 de filiere proprii naționale.

Rezultate cheie ale activității din 2022

Auchan a dezvoltat de-a lungul timpului o politică amplă de combatere a poluării cu plastic, luptă împotriva risipei alimentare și a adoptat măsuri pentru a reduce amprenta de carbon. În 2022, angajamentul Auchan față de climat s-a accelerat și mai mult, odată cu definirea unei strategii globale pentru toate țările în care Auchan Retail este prezent. Astfel, compania și-a definit la nivel de grup o strategie care abordează problema schimbărilor climatice sub numele de Planul pentru Climat 2030, ce vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în concordanță cu prevederile Acordului de la Paris de limitare a încălzirii globale. Strategia de decarbonizare se concentrează pe 4 perimetre de acțiune: energie, echipamente frigorifice, transporturi și produse.

Anul trecut, Auchan a contribuit la salvarea a 6,1 mil de produse prin proiectul „Zero Risipă” și a donat 48 de tone de produse către rețeaua națională de Bănci de Alimente. Compania a reciclat 12 000 tone de deșeuri la nivel de magazine și a reușit o performanță de reducere cu 7%, echivalentul a 83,323 tone, a emisiilor de carbon (față de 2021), pentru cele trei domenii de aplicare. De asemenea, prin campania „PETcolectezi și câștigi”, derulată în perioada 19 ianuarie – 18 mai 2022 și dezvoltată în parteneriat cu Coca-Cola HBC România, GreenPoint Management și ONG-ul Viitor Plus, peste 85 000 de ambalaje de plastic de tip PET au fost strânse pentru reciclare în mai puțin de 4 luni, în spațiile special amenajate din hipermarketurile și supermarketurile Auchan din toată țara, în timp ce 1,4 milioane de doze au fost colectate prin campania „Și mama reciclează”. Totodată, ambalajele produselor gastro marcă proprie și pentru livrări Auchan sunt, încă din 2021, în proporție de 100% eco friendly, iar 90% din transportul de marfă a fost realizat cu camioane cu motor tip Euro 6, iar în proporție de 10% cu Euro 5.

Tot legat de reciclare, în 2022, prin demersul de colectare a uleiului alimentar uzat, s-au colectat peste 230 000 de litri de ulei, compania responsabilizând consumatorii casnici și contribuind la educarea către un consum responsabil. La nivel de proiecte de economie circulară, 430 000 de articole textile au primit a doua viață în cadrul shop-ului „O Nouă Viață by Auchan” din magazinele Auchan, proiect lansat în 2021 ca o premieră pe piața locală de retail. Totodată, 65 de tone de îmbrăcăminte au fost colectate și donate către Crucea Roșie Română. În plus, 2 163 de smartphone-uri recondiționate au fost comercializate la standurile Recommerce Group din magazinele Auchan, iar 475 de copaci au fost salvați prin reutilizarea paleților Chep.

Auchan pune accent pe produsele sustenabile, iar 100% din gama de jucării marcă proprie din lemn este certificată FSC, în timp ce gama de produse textile pentru casă marca Actuel este certificată OEKO-Tex 100®.

Compania este implicată activ în comunitate, iar Auchan sprijină peste 90 de proiecte sociale, investind în perioada de raportare 2,5 mil de lei în astfel de proiecte. Totodată, anul trecut a lansat un apel de proiecte național, susținut cu 100.000 euro de Fundația Auchan. 

În raport sunt prezentate și date despre companie în calitate de angajator responsabil. În cadrul Auchan România este promovată egalitatea de șanse, angajații având numeroase beneficii și posibilități de dezvoltare. Auchan sprijină egalitatea de gen, iar peste 55% din funcțiile de management sunt ocupate de femei. Anul trecut, Auchan a continuat Programul de Sustenabilitate Personală al angajaților, oferind tuturor celor peste 8 000 de angajați posibilitatea de a se implica în diverse acțiuni de sustenabilitate și responsabilitate socială, la acțiunile demarate în 2022 luând parte peste 6 300 de angajați Auchan România.

Informațiile și datele complete din Raportul de Sustenabilitate sunt disponibile în întregime pe auchan.ro.

Despre Auchan România

Auchan România are în portofoliu peste 420 de magazine, cuprinzând 33 de hipermarketuri, 6 supermarketuri și 382 de magazine de ultra-proximitate MyAuchan, din care peste 370 în stațiile Petrom, cât și magazinul online auchan.ro. Cu o cifră de afaceri cu taxe în 2022 de peste 1,2 miliarde de Euro, Auchan propune locuitorilor din orașele în care sunt prezente magazinele sale un comerţ modern, de calitate, cu cele mai largi game de produse şi un concept de discount responsabil, cu toate preţurile mici, în fiecare zi. Auchan România este certificat Customers’ Friend și a primit statutul Customers’ Friend – Superior Excellence, precum și certificarea Top Employer în 2023.

Auchan România realizează o serie de acțiuni importante pentru promovarea activităților de responsabilitate socială şi integrare a tinerilor, dar şi programe pentru protejarea mediului înconjurător care au drept scop gestionarea deşeurilor, economisirea resurselor etc. Printre proiectele pe care compania le-a desfășurat se numără plantarea a 100.000 de copaci prin proiectul Mobilizatron, realizarea filmului “România neîmblânzită”, primul documentar despre natura României, precum și amenajarea a două unități de suport medical pentru pacienții cu forme noncritice de Covid-19. În prezent, Auchan are mai multe proiecte active: Zero Risipă (prin care au fost salvate peste 6 milioane de produse în 2022 și peste 5 milioane de mese complete), Programul național de colectare a uleiului uzat (prin care a colectat și reciclat peste o jumătate de milion de litri de ulei), Programul de Sustenabilitate Personală, precum și multe alte acțiuni menite să ajute mediul înconjurător și societatea.

Mai mult, în fața marii provocări climatice, compania va integra în fiecare segment al strategiei de business obiective clare, menite să contribuie la un viitor mai sustenabil, prezervând planeta. Strategia de climat, parte din umbrela #nuepreatarziu, va reprezenta piatra de temelie a proiectului de companie, retailerul concentrându-se pe toate cele 3 scopuri: echipamente frigorifice, energie, transporturi și produse.

2023 SDG Report Highlights Stalling Progress and the Need to Reform Finance

2023 SDG Report Highlights Stalling Progress and the Need to Reform Finance

Here are some Key findings from the SDG report halfway through the 2030 Agenda

Author: Maria-Antoanela Ioniță – Sustainability Communications Specialist

Every year since their adoption in 2015 by the 193 UN Member States, the Sustainable Development Goals (SDGs) are reviewed and their progress is shared in the Sustainable Development Report (SDR). The SDR 2023 was released ahead of significant international summits, including the 2023 Paris Summit for a New Global Financial Pact, the September G20 Meeting under Indian Presidency, and the December COP28 in Dubai.

This edition delivers grim news: halfway through the 2030 Agenda, we have made insufficient progress on the SDGs. While navigating global crises such as the COVID-19 pandemic, the Russian war in Ukraine, and a recession, SDGs have stalled around the world. Yet they remain achievable, the report states, emphasising the need to scale up development finance and restructure the global financial architecture to support this goal.

Continue reading for takeaways on the state of SDG achievement worldwide, from setbacks to solutions, and a zoom-in on Romania.

Assessing global progress

On average, only around 18% of the SDG targets are on track to be achieved globally by 2030.

Global progress has been stalling since the outbreak of the pandemic in 2020. High-income countries have managed to mitigate the social and economic effects of these crises via measures such as emergency expenditure and recovery plans. But for low-income and lower-middle-income countries, the crises have worsened fiscal-space issues, leading to setbacks in achieving several goals and indicators.

Even before 2020, progress on the SDGs was very slow. It rose only slightly, from 64% in 2015 to 66% in 2019, with highly uneven progress within and between countries. As of 2022, the global SDG Index is below 67%, posing a risk of losing a decade of progress towards convergence globally.

Environmental and biodiversity goals, particularly SDG 12, 13, 14, and 15, have been largely neglected, even in countries largely responsible for climate and biodiversity crises.

The world is off track to meet the Paris Agreement climate targets and SDG 13 goals related to climate change. Global warming. stands at 1.2°C in 2022 and, according to the UNEP Emissions Gap Report 2022, the world is currently on track to reach a disastrous 2.8°C warming by 2100. Even considering net-zero pledges, best-case scenarios would lead to around 1.8°C warming by 2100.

All dimensions of biodiversity (SDG 15) are threatened. The current loss of species rate is 1,000–10,000 times larger than the natural extinction rate. Reasons include land-use change (e.g. tropical deforestation), global warming, pollution, and the displacement of indigenous people.

Ocean goods and services (SDG 14) are also at severe risk – nearly 90% of global fish stocks are over-exploited. Oceans suffer from the deployment of destructive technologies, the destruction of coastal wetland ecosystems, the acidification of the oceans (accelerated by rising atmospheric concentrations of CO₂), pollution of the high seas (including plastic waste and microplastics), and rising sea levels, among others.

On the social front, providing quality education (SDG 4) for all children is one of the keys to achieving sustainable development in the long term. Yet, hundreds of millions of children are either out of school or receive such a poor education that they fail to develop basic literacy and numeracy.

The SDGs related to hunger, sustainable diets, and health are also particularly off-track, as are the goals concerning urban pollution, housing, strong institutions, and peaceful societies.

On the other hand, the world has made some progress in improving access to key infrastructure, covered under SDG 6 (Clean Water and Sanitation), SDG 7 (Affordable and Clean Energy) and SDG 9 (Industry, Innovation and Infrastructure), yet this varies extensively across countries.

In the focus: Romania

There is significant variation in progress by country, region, and income group. The top five countries in the SDG index are Finland, Sweden, Denmark, Germany, and Austria, while the largest number of achieved SDG targets come from Denmark, Czechia, Estonia, Latvia, and Slovakia. Meanwhile, underdeveloped countries in Africa and Asia have the lowest scores and a reversal in the achievement of certain SDG targets.

With a score of 77.5 out of 100, Romania stands in 35th place, behind Belarus, and in front of Serbia. The country is on track to reach only one SDG: reducing poverty (SDG 1). It has also registered progress on clean water and sanitation goals (SDG6), work and economic growth (SDG8), sustainable cities and communities (SDG11), and life below water (SDG14).

Particular challenges remain in gender equality (SDG5) and climate action (SDG13), but also life on land (SDG14) and peace, justice, and strong institutions (SDG16).

The way forward

According to the report, none of the SDGs is beyond reach. Yet to get there, it is crucial for UN Member States to double down on efforts. The report recommends five pillars of good governance:

1. Developing long-term SDG pathways that can guide public policy;

2. Providing SDG financing at the right time and scale;

3. Promoting global cooperation and minimizing geopolitical conflict;

4. Supporting innovation for social inclusion and environmental sustainability;

5. Reporting regularly on SDG progress and performance.

Going forward, particular emphasis is placed on SDG financing. Member States are encouraged to adopt and implement the SDG Stimulus and support comprehensive reforms of the global financial architecture – a complex system of public and private finance.

The SDG Stimulus aims to address the significant financing shortfall for SDGs in low-income and lower-middle-income countries and increase financing flows by at least US$500 billion by 2025. This should be done through increased SDG-linked funding from the multilateral development banks (MDBs) and public development banks (PDBs) to low and middle-income countries, expanded liquidity by the International Monetary Fund (IMF) and major central banks, and expanded private philanthropy.

Meanwhile, reforming the global financial architecture should follow six priorities: increasing funding for SDG investments, revising credit rating systems and debt sustainability metrics, addressing liquidity structures, establishing sustainable finance criteria, aligning private business investments with the SDGs, and reforming institutional frameworks for international cooperation.

Another recommendation for closing the SDG gap is enhancing statistical capacity and data literacy. There is still much work to be done to improve the data and methods underlying the SDG indicator framework. Investment in statistical capacity, science, and data literacy should become a priority, particularly in the context of an information-rich and post-truth environment.

Overall, all countries, regardless of their wealth, are encouraged to use the midpoint momentum to critically review and revise their national SDG strategies and strengthen multilateralism. National governments need to ensure domestic and international implementation of the SDGs by building a global governance and financial architecture that supports their achievement.

The report was prepared by the Sustainable Development Solutions Network (SDSN). Its newly created SDG Transformation Center and SDSN’s global network of universities, think tanks, and laboratories are committed to doubling down on efforts to implement the SDGs by 2030 and beyond. The SDSN supports SDG implementation through scholarly research, educational innovation, convening power, and outreach to the public.

Photo credit: SDG