Delegația României la Forumul Politic la Nivel Înalt de la New York (HLPF 2024) a încheiat parteneriate internaționale pentru implementarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă

În perioada 15-18 iulie 2024, a avut loc, la New York, segmentul ministerial al Forumului Politic la Nivel Înalt (HLPF 2024), sub auspiciile Consiliului Economic și Social al ONU (ECOSOC). Forumul este principala platformă a organizației internaționale privind dezvoltarea durabilă și are un rol central în urmărirea, respectiv revizuirea implementării Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și a obiectivelor sustenabilității.
Delegația României, la acest eveniment major, a fost alcătuită din reprezentanți ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă și ai Parlamentului României.


Poziția de țară a României a fost susținută în cadrul Adunării generale a statelor membre ale ONU de către secretarul de stat al Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, șef al Delegației României, Ionuț-Sorin Banciu, pe 15 iulie, și se referea la faptul că România a făcut importante progrese în privința realizării obiectivelor sustenabilității și s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050, totodată să crească reziliența prin adoptarea unei noi Strategii naționale de adaptare la schimbările climatice. Pe lângă acestea, România sprijină inițiativele de dezvoltare a competențelor: a creat profesia de „expert în dezvoltare durabilă” pentru funcționarii publici, iar până la sfârșitul anului 2026, vor fi formați 2000 de specialiști care să exercite această profesie.

Delegația română a participat la reuniuni bilaterale în cadrul HLPF 2024

Membrii delegației României au avut întâlniri și au participat la reuniuni bilaterale în marja Forumului HLPF 2024. Pe 16 iulie, consilierul de stat László Borbély a participat la o întâlnire bilaterală alături de ES Abdulla Nasser Lootah, viceministru pentru competitivitate și schimb de experiență al Guvernului Emiratelor Arabe Unite. Comitetul mixt al României și EAU s-a reunit în luna aprilie a acestui an pentru a conveni aspecte legate de consolidarea cooperării sectoriale bilaterale în diverse domenii, urmând ca România să găzduiască vizita delegației Guvernului EAU, în luna august, la București. La New York, ambele părți au subliniat caracterul intens al acestei cooperări foarte bune între cele două țări, iar ES Abdulla Nasser Lootah a propus pregătirea unui eveniment, în marja HLPF 2025, care să prezinte schimbul de experiență concretizat între cele două guverne.

Coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă a avut o intervenție în cadrul evenimentului special SDG 6 and Water Action, centrat pe Obiectivul de dezvoltare durabilă 6 – „Apă curată și sanitație”, ce a avut loc pe 16 iulie. László Borbély a prezentat progresele României în acest domeniu, accentuând implicarea țării noastre în acțiuni comune cu țările Balcanilor de Vest. „Avem o amplă Strategie a Națiunilor Unite pentru apă și canalizare care a fost adoptată în acest an, dar trebuie pusă în aplicare pentru valorificarea eficientă a acestei resurse importante – globale, regionale și locale. Este nevoie de coordonare și parteneriate adevărate, de voință politică și alocarea fondurilor necesare, la nivel internațional” – a subliniat László Borbély în intervenția sa.
Stimularea acțiunilor comune pentru accelerarea implementării ODD-urilor într-o perioadă de criză multiplă

Stimularea acțiunilor comune pentru accelerarea implementării ODD-urilor într-o perioadă de criză multiplă

Prin prisma procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă a avut o intervenție în cadrul unui important eveniment de nivel înalt, intitulat „Stimularea acțiunilor comune pentru accelerarea implementării ODD-urilor într-o perioadă de criză multiplă”, coorganizat de Slovacia și OCDE, în parteneriat cu alte trei țări și organisme, în marja Forumului, pe 17 iulie, care s-a desfășurat cu participarea secretarului general adjunct al OECD, respectiv miniștri, secretari și consilier de stat din țările membre.

În cadrul intervenției sale, consilierul de stat László Borbély a salutat lansarea Raportului special al OCDE privind contribuția acestei importante entități internaționale la implementarea Agendei 2030. Totodată, a remarcat faptul că documentul lansat prezintă perspective de guvernanță pe termen lung, politici și modalități de finanțare inițiativelor necesare la nivel global care să sprijine eforturile țărilor membre ONU în dezvoltarea lor sustenabilă până în 2030, dar și post 2030. „În iulie 2020, România a devenit primul stat non-membru al OCDE care a aderat la Recomandarea privind coerența politicilor pentru dezvoltare durabilă. De atunci și până în prezent, am depus eforturi consecvente pentru a ne alinia la mecanismele instituționale și procesele de elaborare a politicilor, menționate în această Recomandare” – a subliniat coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă care a făcut referire și la expertiza valoroasă oferită României de către OCDE în cadrul a trei proiecte importante axate pe creșterea coerenței politicilor, a transparenței și a coordonării la nivelul administrației publice centrale, consolidarea capacităților în domeniul administrației, respectiv conectarea planificării politicilor și a bugetării în vederea sprijinirii implementării ODD-urilor.

România colaborează cu reprezentanții statelor membre ale OCDE, pentru implementarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă

Un alt eveniment major, în cadrul HLPF 2024, a fost cea de-a 25-a întâlnire a Rețelei OCDE a punctelor focale naționale pentru coerența politicilor publice, găzduită de Misiunea Permanentă a României la New York, în data de 18 iulie. Întâlnirea a arătat că, prin intermediul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, România a reușit să construiască o strânsă relație de colaborare cu reprezentanții statelor membre ale OCDE pentru implementarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Întâlnirea Punctelor Focale Naționale a fost prezidată de Ileana Luminița Bălălău, director în cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, iar principalele obiective ale întâlnirii au fost: abordarea provocărilor de implementare evidențiate în Raportul recent al OCDE privind Coerența Politicilor pentru Dezvoltare Durabilă (PCSD), respectiv explorarea modurilor de extindere a bunelor practici pentru a îndeplini angajamentele internaționale esențiale pentru dezvoltarea durabilă, inclusiv Pactul pentru Viitor de la Summitul Viitorului ONU și noua Strategie OCDE privind Dezvoltarea Durabilă.

Integrarea Inteligenței Artificiale în acord cu GDPR devine obligatorie pentru evoluția companiilor

4 scenarii de lucru, conform experților Decalex

Este deja un truism să spui, în era digitală, că inteligența artificială (AI) a devenit un instrument esențial pentru companii, facilitând procesele de business, aducând noi perspective, de mare valoare, asupra utilizării datelor de care dispun pentru dezvoltarea afacerii. Odată cu aceste beneficii apare și responsabilitatea majoră nu doar de a asigura protecția datelor personale prelucrate, ci și de a integra soluțiile AI ținând cont de regulile GDPR, sunt de părere experții Decalex, lider de piață în servicii de protecția datelor și securitatea informațiilor.

Pentru că integrarea AI în conformitate cu Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) este necesară, pe de o parte, pentru a asigura protecția informațiilor sensibile, pe de altă parte, pentru a evita sancțiunile severe impuse de autorități. Printr-o bună planificare și aplicarea unor practici riguroase de conformitate, companiile pot valorifica puterea AI responsabil și etic, atât pentru propriile afaceri, cât și pentru cele ale clienților, contribuind astfel la menținerea unui mediu de afaceri bazat pe transparență și încredere. Dar, de unde vine necesitatea conformității cu Regulamentul GDPR în cazul adoptării soluțiilor bazate pe inteligența artificială?

Implementat în urmă cu doar șase ani (2018), acesta stabilește standarde stricte pentru colectarea, stocarea și procesarea datelor personale ale cetățenilor Uniunii Europene. Companiile care nu respectă aceste reguli pot fi supuse unor sancțiuni financiare semnificative, care pot ajunge până la 20 milioane euro sau 4% din cifra de afaceri globală anuală. Aceste reglementări obligă companiile să implementeze măsuri adecvate pentru protecția datelor personale, iar AI poate juca un rol crucial în acest proces.

Provocări ale implementării soluțiilor AI în conformitate cu GDPR

Mai mult sau mai puțin, implementarea soluțiilor AI complică lucrurile, iar ca orice proces la început de drum, dacă putem spune astfel despre integrarea AI în conformitate cu GDPR (să nu uităm că ChatGPT a fost lansat la sfârșitul anului 2022), acesta vine cu cel puțin trei provocări:

1. Transparența Algoritmilor: Una dintre cerințele GDPR este transparența în modul în care sunt prelucrate datele. Algoritmii AI, în special cei bazați pe învățare automată (machine learning), sunt adesea percepuți ca fiind „cutii negre”, ceea ce face dificilă explicarea modului în care ajung la anumite concluzii.

2. Acuratețea datelor: faptul ca AI să folosească date corecte și actuale pentru obiectivul pe care îl are, înseamnă că fie, la momentul concepției, trebuie să lucreze cu specialiști care să ajute la verificarea seturilor de date, fie, dacă vorbim despre achiziția și utilizarea unui AI de la un furnizor terț, sunt obligatorii  verificările de rigoaare pentru a afla dacă seturile de date au fost corecte și suficiente în partea de testare, astfel încât să ajute într-adevar la realizarea obiectivului pentru care este achiziționat.

3. Securitatea informațiilor: AI necesită acces la volume mari de date pentru a funcționa eficient. Prin urmare, asigurarea securității acestor date împotriva accesului neautorizat și a breșelor de securitate este esențială pentru a respecta cerințele GDPR.

Cele patru scenarii plauzibile

Putem vorbi, în contextul celor de mai sus, despre câteva scenarii care ajută la integrarea AI în procesele interne de business, în conformitate cu regulile GDPR.

1. Transparență și claritate: Dezvoltarea de algoritmi explicabili (explainable AI) este crucială. Companiile ar trebui să fie capabile să explice modul în care AI procesează datele și să justifice deciziile luate de algoritmi. Acest lucru nu doar că asigură conformitatea, dar și crește încrederea utilizatorilor.

3. Securitate: Implementarea unor măsuri de securitate cibernetică avansate este esențială pentru protecția datelor personale. Aceasta include criptarea datelor, controlul accesului și monitorizarea continuă pentru a detecta și preveni breșele de securitate pe fiecare etapă din ciclu de viață al unui AI, de la dezvoltare, testare și până la utilizare.

4. Evaluări de impact: Acestea ajută companiile să identifice și să mitigheze riscurile asociate utilizării AI. DPIA-urile sunt recomandate de GDPR pentru orice activitate de procesare a datelor care prezintă un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice.

În loc de concluzie, putem spune că integrarea AI în conformitate cu regulile GDPR protejează companiile de sancțiuni și vine cu beneficii importante, în primul rând în ceea ce privește eficiența operațională, apoi este vorba despre inovație și dezvoltare. Companiile care integrează soluțiile de tip AI conform și etic pot utiliza tehnologia pentru a inova și a oferi servicii mai bune, ceea ce va contribui la creșterea sănătoasă și transparentă a afacerilor.

Interviu Carl Honoré: Un manifest durabil pentru „Mișcarea lentă”

Trăitul pe repede înainte îți poate transforma viața în ceva neclar, dar Carl Honoré este aici pentru a trage un semnal de alarmă. Carl este autor de bestseller-uri, speaker TED, prezentator de emisiuni și vocea globală a Mișcării Slow. El călătorește în întreaga lume pentru a susține discursuri puternice care pun timpul și ritmul într-o lumină cu totul nouă.

Folosind povești și cercetări din întreaga lume, Carl ne învață cum să eliberăm „țestoasa interioară”. Cartea sa, „In Praise of Slow”, face o cronică a tendinței internaționale de a pune frână în tot ceea ce facem – de la muncă la relații, călătorii, alimentație sau educație parentală.

Lentoarea este cheia sustenabilității. Asta înseamnă să fii conștient, prezent, responsabil și să pui calitatea înaintea cantității. Pentru a prospera într-o lume rapidă, trebuie să încetinim. Descoperiți cum, citind părerile lui Carl în acest interviu exclusiv pentru Community Index Magazine.

1. Sunteți o voce recunoscută la nivel internațional a mișcării Slow. Se pare că trebuie să încetinim dacă vrem să îmbătrânim frumos. Ce anume transformă această lentoare într-o superputere?

Când ești blocat într-un ritm „pe repede înainte”, când fiecare moment al vieții tale este o cursă contra cronometru, plătești un preț greu. Îți epuizezi corpul și mintea. Te lupți să gândești, să lucrezi și să te bucuri de moment. Creativitatea ta se prăbușește. Faci mai multe greșeli și ești mai puțin eficient. Iei decizii proaste. Relațiile tale au de suferit.

Încetinirea la viteza potrivită te face mai calm, mai sănătos, mai fericit, mai concentrat, mai precis, mai eficient și mai productiv, mai creativ și mai prezent. Începi să-ți trăiești viața în loc să treci cu viteză prin ea.

2. Într-o lume a aglomerației, a vitezei și a trăirii vieții pe repede înainte, care sunt cele mai mari câștiguri ale încetinirii? Care este legătura cu o viață sustenabilă? Considerați că oamenii sunt pregătiți și dornici să se adapteze unui mod de viață mai lent sau este dificil să distingă ce este important și să adopte un astfel de stil?

Când trăiești „încet”, pășești mai ușor pe planetă. Consumi mai puțin și cu mai multă înțelepciune. Nu mai ești obsedat de sarcinile pe care trebuie să le bifezi în ziua respectivă. Atunci începi cu adevărat să contempli imaginea de ansamblu și să gândești pe termen lung.

Am observat că majoritatea oamenilor tânjesc să încetinească ritmul, dar le este greu să o facă. Din cauza tabuului puternic împotriva mișcării Slow Down, chiar și gândul de a încetini ne face să ne simțim speriați, vinovați sau rușinați. Viteza este adesea un instrument de negare, o modalitate de a evita problemele mai profunde sau de a fi singuri cu noi înșine. În loc să ne confruntăm cu ceea ce nu merge bine în viața noastră, ne este mai ușor să accelerăm, să ne pierdem în muncă, să ne concentrăm asupra lucrurilor banale. Deseori, a trăi pe repede înainte este o modalitate de a fugi de noi înșine.

3. Considerați că „înaintarea în vârstă este o profeție care se împlinește de la sine”. Ce v-a determinat să începeți să susțineți și să celebrați avantajele îmbătrânirii?

Pentru mine, totul a început când mi-am dat seama că am fost cel mai „bătrân” jucător la un turneu de hochei. Știu, poate că sună banal, dar cu siguranță nu m-am simțit așa. Aveam 48 de ani atunci. Tocmai îmi propulsasem echipa în semifinale, marcând un gol spectaculos. Eram în extaz! Apoi a venit vestea, direct de la un oficial al turneului, care mi-a spus: „Amice, sunt 240 de jucători aici, iar tu ești mai bătrân decât fiecare dintre ei!”. Într-o clipită, am trecut de la golgheter la bunic. Chiar dacă jucam bine și mă distram, mă apăsau întrebări ca: „Mă potrivesc aici? Râde lumea de mine? Ar trebui să mă apuc de o activitate mai potrivită vârstei? Poate de Bingo?”.

Oscilația asta m-a făcut să mă gândesc la modul în care suntem cu toții subjugați de cultul tinereții, al ideii că mai tânăr este întotdeauna mai bine și că îmbătrânirea este un lucru teribil și rușinos. Odată ce am deschis ochii și am început să fac niște cercetări, mi-am dat seama că există o poveste mult mai bună de spus despre îmbătrânire – și am vrut să o împărtășesc cu lumea!

4. Cum putem scăpa de cultul tinereții și să ne bucurăm de orice fază a vieții în care ne-am afla?

În primul rând, trebuie să ne revizuim limbajul. Să nu mai folosim expresii precum „specific seniorilor”, „îmi arăt vârsta” sau „dezavantajele vârstei de 40 de ani”, care întăresc ideea că îmbătrânirea înseamnă doar declin.

În al doilea rând, să fim sinceri. Minciuna cu privire la vârstă conferă numărului o putere pe care nu o merită. Ne blochează în vechiul scenariu al îmbătrânirii. A fi sincer cu privire la vârsta pe care o aveți și a vă însuși vârsta vă permite să definiți cum va fi viața voastră în fiecare etapă – să accepți îmbătrânirea ca pe o aventură și nu ca pe o suferință, ca pe un proces de deschidere și nu de închidere a ușilor.

În al treilea rând, găsiți modele de urmat la acest capitol, pe rețelele de socializare sau dincolo de acestea. În al patrulea rând, alăturați-vă grupurilor multigeneraționale cu persoane mai în vârstă decât voi. Împrietenirea cu persoane mai în vârstă este o modalitate excelentă de a vă construi o viziune mai optimistă asupra a ceea ce vă rezervă viitorul.

5. Care ar fi primii trei pași pe care oricine îi poate face pentru a elibera „broasca țestoasă din noi” și pentru a cultiva un stil de viață mai semnificativ și mai conștient, care să fie în concordanță cu ceea ce apreciază cel mai mult în viață?

Faceți mai puțin. Cumpărați mai puțin. Consumați mai puțin. Conduceți mai puțin. Deconectați-vă mai mult. Mergeți mai mult pe jos. Ascultați mai mult. Dormiți mai mult. Nu mai faceți multitasking. Integrați momente lente și ritualuri în programul vostru. Îmbrățișați-vă țestoasa interioară!

Interviu cu Wakanyi Hoffman: Forța invizibilă din spatele filosofiei Ubuntu și arta de a povesti

Crescând la periferia orașului Nairobi, copilăria lui Wakanyi Hoffman a fost plină de povești populare înduioșătoare. Ea a decis să devină un Păstrător Ubuntu al Înțelepciunii Indigene, care împărtășește poveștile strămoșilor săi oriunde merge. Povestitoare, autoare, mamă, cercetătoare a Cunoașterii Indigene Africane și speaker la nivel mondial, Wakanyi este o „nomadă globală” cu misiunea de a-i învăța pe copii să îmbrățișeze întreaga lume ca fiind casa lor. Este membră a consiliului de administrație al Seeds of Wisdom, care susține înțelepciunea bătrânilor indigeni și schimbul de cunoștințe și fondatoare a proiectului African Folktales.

În acest interviu în exclusivitate pentru Community Index Magazine, Wakanyi vorbește despre puterea povestirii și despre filosofia Ubuntu, în jurul ideii că sentimentul de sine este modelat de relațiile cu ceilalți oameni, un mod frumos de a trăi care pornește de la premisa că „eu sunt” pentru că „noi suntem”.

1. Sunteți o cercetătoare a înțelepciunii indigene africane și un un speaker de renume pe tema filosofiei Ubuntu. În calitate de nomad global, aveți o experiență interculturală bogată care vă oferă o perspectivă holistică asupra condiției umane. Care sunt lecțiile esențiale care fac din Ubuntu un mod de viață din care putem învăța cu toții să coexistăm în armonie și pace? Cum vă ghidează Ubuntu în propria viață și în activitatea dumneavoastră, în special ca lider în domeniul sustenabilității?

Ubuntu este un mod de a fi autentic în exprimarea de sine, onest cu privire la cine ești, care sunt valorile tale și cum te vezi în lume prin intermediul celorlalți și ca parte a lumii naturale. Câțiva pași simpli pentru a o aplica în viața ta sunt: să faci mici acte de bunătate care pot avea și au efecte în lanț, să fii generos în mod radical, fără obligații, să ieși în natură mai des decât să vizitezi o cafenea sau un centru comercial, să observi copacii, florile sau păsările și să fii recunoscător că aceste extensii ale vieții naturale există. Cred că, observând alte forme de viață, viața ta devine mai puțin despre tine și mai mult despre întregul ecosistem în care toată viața este posibilă. Dacă observi un copac într-un parc, ai o legătură imediată cu acea formă de viață. Vei observa, de asemenea, dacă acel copac lipsește și vei fi obligat să faci ceva pentru a conserva copacii din cartierul tău. Nu este nevoie să cumperi credite de carbon pentru a salva copacii din Amazon, dacă acela nu este ecosistemul tău. Copacii din fața curții îți solicită și ei atenția.

Această înțelegere a faptului că suntem extensii ale întregii vieți din jurul nostru este adânc înrădăcinată în psihicul meu. Cred cu tărie că abilitatea mea de a decide ce mă interesează pictează o imagine realistă a locului în care mă aflu în viață și îmi oferă șansa de a contribui în mod practic la societate. Dacă îmi pasă de animalele sălbatice din cartierul meu – veverițe, păsări, rațe, căprioare sau orice altceva, atunci voi fi înclinată să aflu mai multe despre viața lor, iar acest lucru creează o legătură imediată între mine și creaturile din lumea din jurul meu.

Există o poveste pe care un prieten mi-a împărtășit-o despre calea spre iluminare (calea lui Buddha), iar acesta a spus „Destinația este calea”. La un interogatoriu mai amănunțit, el a explicat că, inițial, credința spunea că drumul era destinația, ceea ce însemna că cineva trebuie să muncească pentru a deveni iluminat, în timp ce credința din urmă („Destinația este calea”) înseamnă că cineva are deja capacitatea de a întruchipa calitățile lui Buddha și rămâne să se străduiască să le atingă. Cu alte cuvinte, credința că ești deja iluminat te face să întruchipezi calitățile unei ființe iluminate. Dacă gândești în termeni regenerativi, atunci începi să acționezi în moduri care sunt regenerative.

Cred că, într-un fel, acest lucru descrie foarte bine ceea ce este Ubuntu. Te naști cu ubuntu (umanitate), iar apoi întruchipezi calități ubuntu care îți îmbunătățesc viața pe măsură ce îmbătrânești. Această idee rezonează cu mine și așa vizualizez eu modul în care abordez viața.

2. Schimbările climatice pot dezlănțui un cocktail de emoții: anxietate, lipsa speranței sau chiar disperare. Ce rol joacă arta povestirii în abordarea acestei probleme și în confruntarea cu aceste emoții dificile?

În opinia mea, aceste emoții pot fi și rezultatul unei povestiri deficitare. Este firesc să ne simțim deznădăjduiți în fața datelor și statisticilor alarmante despre calitatea vieții umane în fața acestui scenariu apocaliptic iminent. Cu toate acestea, putem, de asemenea, să privim spre trecut și să dezgropăm câteva povestiri pline de speranță. Există nenumărate povești despre modul în care comunitățile indigene au evitat crize similare folosind cunoștințe și înțelepciune care cred că sunt încă accesibile și relevante pentru societatea modernă. Ce-ar fi dacă am re-imagina acest scenariu apocaliptic nu ca fiind apocaliptic, ci optimist – ca o zi de salvare, o zi de reunificare, o zi de pace? Dacă ne putem imagina acest lucru, putem păși într-un viitor mai luminos. Putem evita această criză dacă avem o poveste diferită de spus.

Cred că o imaginație mai bună poate dilua aceste sentimente de anxietate și disperare și le poate înlocui cu speranța de a ne activa instinctele de supraviețuire. Imaginația colectivă este calea noastră de ieșire din această situație. O întrebare pe care cred că ar trebui să ne-o punem atunci când suntem disperați este: „Unde este speranța?”. În loc să ne concentrăm asupra disperării, ne putem canaliza eforturile pentru a crea un sentiment de speranță. Speranța face loc acțiunii. Dacă ne putem imagina soluții, atunci există mai multă speranță și mai puțină anxietate.

3. Sunteți autoare de cărți pentru copii și inițiatoarea Proiectului African Folktales, o resursă continuă de înțelepciune și cunoștințe indigene, accesibilă pentru elevi. Cum ați reușit să creați o fuziune între povești și conținut educațional de sustenabilitate?

Inițial, aceasta a fost o teză de masterat pe vremea când studiam la UCL. Am avut ideea de a colecta povești populare din Africa și de a le folosi pentru a dezvolta un program de învățământ pentru a-i învăța pe copii despre povestiri și pentru a construi o punte între sistemele de cunoștințe indigene africane și educația formală. Am început să observ un tipar în aceste povești – toate erau surse de soluții la provocările legate de realizarea ODD-urilor! Așa s-a născut ideea mea de a dezvolta un program de învățământ „povești populare pentru ODD”. De atunci, am predat la universități din SUA (Brooklyn College și Presidio Graduate School) educatorilor și studenților și am folosit poveștile africane pentru a prezenta ODD-urile într-un mod accesibil publicului, dincolo de limitele comunităților indigene.

4. Credeți că „a te vedea pe tine însuți ca parte din povestea altcuiva va aduce dreptate în lume”. Cât de important este pentru copii să se regăsească reflectați în cărți? Care este rolul poveștilor în schimbarea narațiunii de la inacțiune la acțiunea ca cetățeni globali conștienți ai lumii?

Copiii sunt în mod natural receptivi la mesajele externe și, de aceea, a se vedea sau a nu se vedea pe ei înșiși în povești este un mod atât de puternic de a le da sau nu putere. Poveștile sunt modul în care ne convingem pe noi înșine de relevanța noastră în această lume. Suntem aici pentru că ne-am spus nouă înșine că locul nostru este aici, pe această planetă. Toate tradițiile, culturile și organizațiile spirituale au o poveste de creație originală. Ce se întâmplă atunci când, în acea poveste a creației, nu o vezi sau nu o auzi pe a ta? Atunci e ca și cum nu ai exista, sau de fapt nu exiști deloc. Aceasta poate fi o sursă de criză de identitate. Aceasta este tragedia de a nu te vedea pe tine însuți într-o poveste și apoi, prin extensie, de a nu fi inclus în povestea altcuiva.

Fiecare poveste pe care ți-o spui ție însuți include personaje diferite. Tu ești întotdeauna personajul principal, iar toți ceilalți joacă un rol. Mama mea joacă rolul de mamă în povestea mea, iar în povestea ei, eu joc rolul de fiică. În ambele noastre povești, fiecare dintre noi este personajul principal. Mama mea nu va deveni niciodată centrul poveștii mele, iar eu nu voi deveni niciodată centrul poveștii ei. Uităm adesea că suntem cu toții povestitori. Personajul principal ești tu însuți. Ceea ce se întâmplă atunci când uităm rolul nostru de povestitori este că atunci ne desemnăm un rol pasiv și lăsăm pe altcineva să ne spună poveștile. Acest lucru s-ar asemăna cu un regizor care distribuie un scenariu de film tuturor, mai puțin personajului principal, și care apoi își dă seama că rolul personajului principal nu a fost scris niciodată!

Trebuie să-i învățăm pe copii să nu uite niciodată rolul personajului principal. Și mai important este să treci dincolo de a fi personajul principal și povestitorul – începe să te observi pe tine însuți, comportamentul tău, modul în care inventezi personajele din povestea ta, cum te tratezi pe tine însuți și cum te prezinți în viață. Aceasta este și o formă de Ubuntu în acțiune, care constă în oglindirea reală a valorilor tale cu povestitorul. Apoi începi să-ți oglindești sinele autentic în societate. Nu poți face acest lucru în mod eficient dacă nu ești povestitorul poveștii tale. Odată ce ai stabilit că ești povestitor devine mai ușor să-ți oferi rolul de personaj principal și să treci dincolo de acesta pentru a deveni un observator real, depășind identitatea de Eu, Eu însumi și cu Mine. Te identifici cu toate celelalte personaje și cu toate celelalte ființe.

László Borbély: „Avem instituții și voință politică în vederea implementării Agendei 2030”

Cea de-a cincea reuniune ordinară de lucru a Comitetului Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă, structură prezidată de Prim-ministrul României Marcel Ciolacu și care reunește miniștrii Guvernului României, a avut loc joi, 9 mai 2024, la Palatul Victoria. În cadrul evenimentului, membrii comitetului au fost informați asupra procesului de monitorizare și evaluare a implementării Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 (SNDDR 2030). Această informare a inclus Raportul anual de activitate, elaborat de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, precum și rezultatele participării reprezentanților României la Forumul Politic la Nivel Înalt privind Dezvoltarea Durabilă al ONU din New York, în iulie 2023, unde a fost prezentat și cel de-al doilea Raport Național Voluntar al României privind progresele în implementarea Agendei ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă.

„E foarte important faptul că România are o rețea interinstituțională de dezvoltare durabilă care funcționează. Avem, de asemenea, instituții guvernamentale și ale societății civile care au un parteneriat real. În cadrul acestei reuniuni am prezentat Guvernului României Raportul de activitate pe anul trecut al Departamentului pe care îl conduc, iar din acest document ce va fi transmis Parlamentului României, reiese că implementarea Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 este în linie dreaptă, ba mai mult: suntem considerați un hub regional în domeniul dezvoltării durabile. Avem instituțiile, avem și voința politică de a implementa cele stipulate în documentul Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă, Agenda 2030” – a declarat consilierul de stat László Borbély, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.

Platforma electronică care sprijină întocmirea rapoartelor nefinanciare de către entități, numită Codul Român al Sustenabilității, un instrument care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2014/95/UE privind raportarea nefinanciară, a fost, de asemenea, prezentat în cadrul ședinței.

Pe ordinea de zi a reuniunii s-au mai aflat și reglementarea statutului nucleelor pentru dezvoltare durabilă din cadrul ministerelor și demersurile pentru extinderea programului de formare profesională „expert în dezvoltare durabilă” la nivelul administrației publice locale. Totodată, au fost discutate și detaliile implementării Planului național de acțiune pentru Strategia națională privind economia circulară, adoptat anul trecut prin Hotărâre de Guvern.

Interview with Alice Schmidt: The Sustainability Puzzle Challenge

This interview was published in Sustainability Index Magazine 2023.

How Can Sustainability in Business Look Like

Alice Schmidt is a global sustainability advisor who has worked in 30 countries on 4 continents with 70+ organizations across sectors, deeply passionate about creating opportunities across the social, environmental and economic spheres.

We discussed with Alice about her new book, „The Sustainability Puzzle: How Systems Thinking, Climate Action, Circularity and Social Transformation Can Improve Health, Wealth and Wellbeing for All”, and her insights on how systems thinking, circularity, climate action and social transformation can improve health, wealth and wellbeing for all.

1. You are the co-author of „The Sustainability Puzzle” book, a useful and accessible read for all those who want to understand the links between social, environmental and economic issues and solutions. It has a touch of optimism which is often missing from today’s sustainability conversations. How did you manage to invite your readers to zoom out and look at the bigger picture before zooming in again?

Most of us work in silos and focus on a rather narrow set of professional questions and responsibilities. In sustainability, this sometimes leads to outcomes that do more harm than good. In the book, we highlight this with lots of real-life examples and some graphic art as well. For example, electric cars can be a piece of the puzzle, but only if they’re powered by renewables and only where they do not replace perfectly functioning conventional vehicles and the materials they are made of are sourced sustainability.

More importantly, by looking at the bigger picture, we realize that cities of the future should function without cars. Sustainable mobility is about walking, cycling and public transport – not about e-mobility only. Therefore, another piece of the puzzle is designing cities in ways that make sustainable forms of transport more attractive through parks and green space, cycling infrastructure and appropriate incentives, for example.

2. In your opinion, piecing together The Sustainability Puzzle in organizations is vital: it’s about doing justice to the breadth and depth of sustainability and balancing a systems perspective with concrete solutions. What is the key element that business leaders should consider to ensure that they are starting their sustainability journey right?

As a first step, business leaders must make the connection between people, planet and profits. What many have yet to fully grasp is that individuals and businesses alike depend on ecosystem services, the services provided by planet Earth to us for free.

By polluting, emitting greenhouse gases and using non-renewable materials we are not actually destroying the planet – the planet doesn’t need us humans. What we’re destroying is the ecosystem’s ability to provide to us the conditions we need to thrive and survive.

3. As a keynote speaker, you often talk about topics such as multi-solving, planetary health, social impact, and especially sustainable business and ESG. Why do you think sustainability has become such an important component of strategic leadership thinking? How does your audience feel after hearing your insights on creating a better future by addressing global challenges today?

Indeed, both when giving talks and when advising my clients I emphasize that sustainability is not about putting social versus economic or environmental issues. It’s about finding win-wins – and sometimes triple wins – for people, planet and profits.

Let’s take the example of urban mobility again: investing in green space rather than roads improves people’s health and well-being. It makes them feel safer and more inclined to walk and cycle. By doing so, they contribute to saving taxpayers’ money that’s otherwise necessary for building and maintaining car infrastructure. At the same time, injuries through traffic accidents go down, and air pollution – a major problem in many cities around the world – decreases as well, improving people’s health even more. Moreover, all that walking, cycling and taking public transport keep people active and engaged with their communities, another important factor in their health.

So, there is a virtuous circle, as urban spaces become more attractive for pedestrians and cyclists, decreasing the need for car travel even more. Having cars in urban centres is very last-century I find, but many politicians have yet to discover this.

This is why sustainability has become so important for leaders: well, they are beginning to see the business case. Firstly, regulation is tightening, secondly, they feel pressure from suppliers and customers. Employees, too, are interested in sustainability and young people in particular want to work for sustainable companies – they’re even willing to accept lower incomes if they feel good about the company they work with. Banks and investors are also demanding transparency. All of this makes the business case even clearer. Real leaders recognize that in a context of rising pressure and increased transparency, greenwashing is not the answer. In fact, portraying yourself in a much greener, better light than you really come with considerable risks. True sustainability leaders recognize that they better invest resources in really scrutinizing their business models than only in green marketing, and they do not shy away from transformational change.

My audiences often tell me about “lightbulb” moments as they begin to make the connection between people, planet and profits. They welcome the evidence-based but optimistic approach, neither naïve nor lacking in seriousness.

4. In order to ensure success and profit, thorough research is necessary when setting up sustainability projects and programs. This involves analyzing stakeholders, identifying and assessing potential partners, and understanding the socio-economic or cultural environment. How does efficient monitoring look like? Why is it essential to see whether all elements are on track and to address those that are not?

Indeed, sustainability success requires keeping on top of evidence, setting goals and monitoring. Not all aspects of sustainability are straightforward to measure. Yet, you cannot manage what you do not measure, so measuring is essential. In order to do this effectively and efficiently, I usually recommend my clients to focus on a few, impactful levers, and to rather measure and monitor some key indicators well than to spread themselves too thinly. Importantly, they must look at outputs and impact rather than at activities and inputs only.

Sustainability has become a really hot market, so providers of certification and support have mushroomed all over the place. It is important for companies to choose wisely whom to partner with. Often, well intended is not the same as well done. At any rate, collaboration – across silos, sectors and industries – is essential for sustainability success.

Interview with László Borbély and Gabriela Ciulacu Bițan, the Department of Sustainable Development: Inside the Romanian Code of Sustainability

This interview was published in Sustainability Index Magazine 2023.

How will the Code support businesses in Romania?

As part of its 2030 strategy for sustainable development overseen by a dedicated department within the government, Romania has recently launched one if its most ambitious projects yet: a national Sustainability Code. The Code and its guide for use by businesses in Romania have been recently finalized and will be followed by a reporting framework, which is currently in testing phase. Together, the two components will provide companies with a tool for unified and transparent reporting.

László Borbély, State Counsellor, and Gabriela Ciulacu Bițan, Senior Advisor at the Department for Sustainable Development, share more about why the Romanian Code of Sustainability was necessary and how it will support the business environment in the country.

1. The Romanian Code of Sustainability represents one of the most important and ambitious projects that the Department of Sustainable Development is currently implementing. How does the Code support companies in Romania?

László Borbély: As it is already quite well known in the business environment, non-financial reporting has been an obligation for companies with over 500 employees for several years. The new European directives make sustainability reporting an even more complex task that will gradually address an increasing number of entities. Besides the few companies that currently develop rigorous sustainability reports, many do not give enough importance to the subject. In addition, we can’t even know concretely what the situation is because right now the non-financial declarations that are submitted are not transparent.

We have the duty to stimulate the business environment to adapt to the new realities and not to be inferior to what is happening in the West in the area of sustainability reporting. That is why we created the Romanian Code of Sustainability and the reporting platform, which is free, both for entities that have the obligation to submit non-financial declarations/sustainability reports, and for those that wish to report voluntarily. In addition to the fact that the tool we developed ensures uniform and transparent reporting, it provides examples to guide users on how to comply with the reporting obligation.

2. The next period, until 2026, is marked by many new requirements at the European Union level regarding sustainability reporting. What actions will the Department for Sustainable Development carry out in 2023 to support the business environment in the implementation of these changes?

László Borbély: First of all, the entire approach that we started must also be seen in the context of the new regulations at the level of the European Union. In the process of creating the Romanian Code of Sustainability, we took into account all the relevant elements of the new directive, so that through the tool we created we meet the need of the business environment to adapt to the new requirements.

In addition to the final outcome of the consultation process, it was also very important that we were able to drive discussions on this topic and promote sustainability reporting to the public. We are also involved through our inter-institutional network in the transposition of the new CSRD directive, which allows us to keep the interaction between the business environment, NGOs and public institutions open, so that the implementation is done as smoothly as possible.

3. In June 2022, you presented the state of development of the Romanian Sustainability Code at an event organized at the Victoria Palace. What other actions have you taken on this project in the meantime?

Gabriela Ciulacu Bițan: The most important result we have achieved in the meantime is the finalization of the Romanian Sustainability Code and the Guide for its use. The two documents can be downloaded from the dedicated website: www.codsustenabilitate.gov.ro. We are also nearing the finalization of the reporting platform, in the sense that it is in the testing phase.

Since the implementation of the Code requires engagement from the business environment, at the end of last year we also had a promotion campaign under the slogan: „Choose the path of responsibility, use the Romanian Code of Sustainability!”, carried out on social networks (YouTube, LinkedIn, Google Display Newtork, newsletters) so that our message reaches as many entities as possible. We managed to promote the Sustainability Code at the local level as well, through the 8 regional debates held within the Sustainable Romania project. Recently, training sessions for the use of the Code took place, attended by 116 representatives, especially from the business environment.

In the short term, we aim to finalize the legal framework for the effective operationalization of the Code, and in the medium and long term we will continue with promotional actions and the provision of support for the business environment.

4. In what way will the Code support the analysis of a company’s sustainability performance and benchmarking with other companies in the industry?

Gabriela Ciulacu Bițan: Providing a benchmarking tool was also one of the goals with which we set out on the road to create the Romanian Sustainability Code. A big plus that the Code and the platform brings is the fact that reporting will be transparent and unified. The reports of all companies will have the same chapters and the same performance indicators.

The platform allows searching according to several filters, among which: company type, number of employees, field of activity, and most importantly, search and comparison according to each criterion or performance indicator. In the future, when companies have multiple reports and multi-year data series, we will implement the ability to compare results for a specific criterion/indicator from each year.

Interview with Ömer Tetik, CEO Banca Transilvania: Sustainable banking

This interview was published in Sustainability Index Magazine 2023: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-magazine-2023/

Banca Transilvania’s objectives for the coming years are to consolidate the portfolio of green financing (to grant at least 3.5 billion lei for green projects), maintain the 20% financing of green mortgages, contribute to financial inclusion and continue investing in the bank’s digital transformation.

1. How has the bank’s mission changed since more and more emphasis is placed on sustainability in the business environment?

From the beginning, our mission has been to support and develop the business environment in Romania, through financial products and services, but also through access to financing for companies, entrepreneurs and the population.

Through the way we allocate resources, we play a catalytic role in Romania’s path towards a circular economy. Therefore, we have learned to integrate aspects related to the environment, social impact or the promotion of good governance into our lending practices.

I would like to mention our affiliation with the Principles for Responsible Banking within the UNEP FI (United Nations Environmental Program – Finance Initiative), which helps us to analyze the impact that our activity has from the perspective of the Sustainable Development Goals (SDGs). We are also paying more attention to sectors with high carbon emissions and analyzing the carbon footprint of our portfolio.

2. The topic of Climate Change has been at the top of the agenda for several years and will remain so for a long time to come. How did Banca Transilvania propose to fight against their devastating effects through the partnerships it has?

We choose our suppliers and business partners. Last year (NR: in 2022), 96% of BT suppliers in Romania were local suppliers, selected based on the achievement of ESG criteria, such as energy efficiency and respect for the working conditions and health of employees. We also prioritize the purchase of electricity from 100% renewable sources, and over 80% of our electricity comes from such sources.

Regarding partnerships, starting in 2017 we developed a partnership with the European Bank for Reconstruction and Development (EBRD) whose purpose was to grant green credits to individuals for the purchase of residential properties and for the purchase of goods with superior energy performance. Last year (NR: in 2022), 1 in 5 mortgages granted was green. In the same way, through the Roseff program we granted financing for the optimization of the energy consumption of SMEs. Also, as an official partner of the European Energy Efficiency Fund in Romania, we granted loans for the purpose of improving the energy performance of the financed objectives or the implementation of energy production capacities from renewable sources.

Just last year (NR: in 2022) we signed a financing with IFC (part of the World Bank), which represents a pioneer in Romania and in Central and Eastern Europe in terms of blue economy projects.

This is a new area of interest for us, supporting Romania’s alignment with EU water management requirements and standards, as well as increasing the efficiency of water use in all sectors.

3. What are the most important ESG objectives of the bank for the coming years?

One of these is to strengthen the portfolio of green financing (grant at least 3.5 billion lei for green projects), maintain the 20% financing of green mortgages, contribute to financial inclusion and continue investing in the bank’s digital transformation. We also aim to reduce the intensity of our carbon footprint by increasing the use of renewable energy sources, as well as water, plastic and paper consumption and waste generation.

When it comes to our own team, our goals are to continue to closely monitor the balance of gender, age, and the net salary ratio between men and women with a focus on closing the gap. At the same time, we assume the role of the employer who facilitates learning, investing in periodic up-skilling courses and training.

4. What are the key ingredients of a bank that wants to be a leader in sustainability?

It is essential to prioritize the management of social and environmental risks by identifying, assessing and monitoring them. Also, corporate responsibility is a crucial ingredient.

5. Support for entrepreneurs is a basic pillar for Banca Transilvania. What are the best results you have had following the development of programs dedicated to entrepreneurship?

Entrepreneurship is part of our DNA, therefore supporting it through dedicated programs and projects is part of our core business. An example is Stup, the BT space dedicated to the entrepreneurial community in Romania. Currently, the community has gathered a number of more than 9,000 members.

We are supporters of Romanian start-ups through BT Mic, the microfinance company of the BT Group. With a portfolio that has a weight of approximately 20% start-ups, BT Mic is also the first financier for over 70% of customers.

Interview with Adina Teleucă: TOBORO PROJECT.  Startup from Romania accepted in the Founders Program in Paris

1. The Toboro project, initially a platform dedicated to the lending of objects between individuals, was designated in November 2021 as the winner of the Future Makers international incubator, organized by Social Innovation Solutions. How did you arrive at solutions for companies today, for the valorization of electronic waste (e-waste)?

Indeed, Toboro was born in Bucharest, Romania, in 2021, along with our participation in the Future Makers program. The entire experience of the founders in this project was somewhat atypical. Less than a year later, we decided to launch the mobile application directly in France, along with relocating part of our team there. From there began a new phase of learning and development through trial and error, as is typical for many startups.

For our project, the challenges were even greater since we chose to operate in a market where we had no previous experience. This entire process helped us better understand the problem we were trying to solve, as well as our customers’ needs. This led us to pivot from a C2C business model to a B2B model, addressing the same challenge – overconsumption that generates huge amounts of waste – to organizations.

2. Why did you choose France for Toboro development?

In the last year, we realized how important it is to be present in an ecosystem where people are familiar with the problems you are trying to address and who are aware of the impact of climate change on the economy. This topic is present here in the academic environment, in the public space, in the startup ecosystem, and also at the political level, which is reflected in dedicated programs that provide resources to those who want to innovate in this field.

Moreover, France is an important hub for entrepreneurs and is distinguished by its diversity and a significant international community that has chosen to develop their products and services here, especially in Paris. There is support from both the private and public sectors (La French Tech, BPI France), making France an attractive place for startups.

Although we would have liked Romania to be the country where we launched, even though we did not do so, we hope to see it ready to support entrepreneurs more. But beyond that, personally, I believe that today, more than ever, you can launch a business from any corner of the world. What characterizes an entrepreneur is determination and the ability to find solutions, regardless of challenges or the environment they come from. We can see, even in Romania, more and more entrepreneurs who are having a major impact, including internationally.

3. Unlike government programs and recommendations from environmental organizations, with Toboro you provide companies involved in the recovery of e-waste with immediate feedback of their actions, through statistics and data on the reduction of carbon emissions, the amount of raw materials saved or the financial value of their actions, as is the case with donations. How much does this data matter in motivating managers of organizations to engage in sustainability actions?

Data are extremely important in supporting the actions that companies undertake, and from the numerous discussions we have had with organization representatives, we have noticed that they also represent a great challenge. On the one hand, this need is accentuated as the deadline approaches for the new European directive on corporate sustainability reporting (CSRD) to come into force. On the other hand, the increasing pressure also comes from consumers and investors. According to the most recent study by PwC, 94% of investors believe that corporate sustainability reports contain statements that are not supported by accurate data.

Moreover, their interest in the impact of companies on the environment and society is also growing, 15% more than the previous year Last but not least, the lack of data makes it difficult, if not impossible, for companies to measure the impact of their actions and sustainability projects, with an impact in business (attracting talent, investments, etc.), not just at the image level.

Identifying all these problems, we have developed, together with one of the doctoral graduates in mathematics from MIT, our own calculation algorithm, which allows for greater accuracy than the estimates we can find on the market.

For this, we have built our own database, which integrates information about the emissions generated by each product, from different brands, from the production stage to commercialization. We complete this calculation with data collected from companies, about the duration and usage in the product’s life cycle within the organization.

4. What results have you recorded in the few months since the launch of the platform? Can you give us some names of companies and the impact of their actions on the environment?

We began developing our product based on feedback received from organizations we interviewed even before defining the final solution. This allowed us to collect useful insights about their problems and needs. However, we didn’t limit ourselves to just companies. The issue of e-waste cannot be solved without a holistic approach. Each party involved in a product’s lifecycle bears some responsibility.

We identified that, in the manufacturing and distribution stage, producers are not yet providing enough transparency regarding data that shows a product’s carbon footprint. We need this data to perform precise calculations and generate accurate results useful for sustainability reports. Continuing, existing databases (such as ADEME) offer a range of useful information, but even here, some of it is based on estimates. We continue to operate with a lot of approximate data and we believe it is also the role of legislation to impose more transparency and rigor in data transmission.

We have also expanded our study to the area of NGOs or partners (example: recyclers), as well as suppliers, thereby laying the foundations for what we want to be an ecosystem for the management of e-waste. In this ecosystem, we currently integrate actors from the corporate, non-profit, and public environments – who are usually the partners that take over electronic equipment to extend its life. At this moment, we have a pilot program – focused especially on laptop donations – in which companies from industries such as retail and banking participate, both from France and Romania.

On average, an organization that chooses to donate 100 laptops instead of sending them to the landfill can reduce its CO2 emissions by approximately 7,800 kg in the year of donation, and the calculation can also be extended to raw materials, water consumption, or the financial value of donations with an impact on the community.

For those interested in a personalized calculation, we invite them to www.toboro.io, where they can request such a report.

5. In your work, you also addressed the other side of sustainability, social responsibility, specifically diversity and inclusion (D&I). How is the Accessi+ project received by companies, through which you offer audits and solutions to improve the accessibility of website content for individuals with disabilities?

Web accessibility allows all individuals, not just those with disabilities, to navigate and interact with the internet. With the pandemic and the increased time spent online, this has become even more important. Fortunately, there is a legislative framework that ensures everyone’s equal access to information and communication technologies, which we can simply interpret as access to internet content.

These directives, as we know, are interpreted differently from one country to another. In France, for example, we already have an implementation methodology for the European standard EN301 549, which public institutions, public law entities, and companies with a turnover of over 250 million euros are required to follow. There is also a standard in Romania.

However, what motivates organizations to make their websites or mobile applications accessible is not just the fines for non-compliance, but also the opportunities they lose due to lack of accessibility: access to a larger customer base, the positive impact on CSR strategy, especially in the Diversity and Inclusion pillar, and even at the image level, showing care and empathy towards a disadvantaged population segment when it comes to navigating the internet.

6. You are preparing to enter the Romanian market. What are the expectations regarding the development of the two projects in the domestic business environment? What obstacles do you think you will encounter?

We are entrepreneurs, so we choose to have an optimistic approach. We believe it is very important for Romania to keep pace with global development and align with international standards. Even though progress is slower in certain sectors here than in other regions of the world, we observe a considerable openness from some organizations towards innovation, inclusion, and sustainability-related themes. Our businesses are based on a European and international legislative framework, which particularly helps us in discussions with organizations that are part of complex, international structures where sustainability is already integrated into the business strategy.

Locally, we already see a growing number of companies voluntarily making sustainability reports, as well as those engaging in actions with a positive impact on the environment and society. For us, this is an indicator that things are moving in a positive direction.

7. How do you see the role of technology in promoting sustainability?

I believe that technology is an important catalyst in promoting sustainability and provides us with tools that enable the measurement, analysis, and improvement of our impact on the environment. Therefore, we should transition to a stage where data accuracy, through traceability and transparency, becomes a reality. For instance, artificial intelligence and data analysis solutions allow us to more accurately assess carbon emissions and identify areas where we can reduce resource consumption.

Equally important is the fact that today, more than ever, technology plays a vital role in increasing public awareness and engagement. Online platforms and social networks enable us to disseminate information about sustainable practices and create a global community united around sustainability values. However, there is equally a risk of greenwashing when it comes to online platforms.

I am convinced that technology will be more than a facilitator and will enable us to address current climate challenges in smarter and more efficient ways.

Interview with Gabriel Ivan: A Creator and Promoter of Sustainability, side by side the FMCG And Retail Sectors

CHEP, a Brambles company, the biggest sustainable logistics solution supplier and one of the biggest B2B circular businesses globally, is the first in its sector to have a regenerative sustainability vision. As pointed out by Gabriel Ivan, Country General Manager CHEP Romania & Bulgaria, the company is a committed advocate and partner in promoting the highest standards in sustainability of the FMCG and Retail sectors.

1. What is your approach in terms of the regenerative sustainability concept?

We are acting within the framework of our current five-year regenerative centered strategy, that target areas where our business can have the most positive impact to support the ‘decade of action’ on the United Nations Sustainable Development Goals (SDGs). In simple terms, it is a strategy that aims to give back more than we take and we need, to become positive by creating more and more value.

Our commitment is to get nature-positive by 2025 through restoring forests, going beyond zero waste, and drawing down more carbon than we produce. For becoming business-positive, we will pioneer regenerative supply chains by improving our circular model every year, increasing the environmental benefits in our customers’ supply chains. To be communities-positive, we will build resilience, promote circularity and account for the connections between society, the economy and nature.

2. What are your long-term objectives and the company evolution since you launched your strategy?

We are now building a business that helps create a nature positive, a business positive, a community positive economy with re-use, resilience and regeneration at its core. And we have a consistent track record of delivering results against our targets. This help us attract customers and investment by minimising risks and increasing confidence in long-term value creation, differentiate our customer value proposition to become strategic partners, attract and retain the best people, but also to identify best practices and areas of improvement which ultimately bring year on year growth.

3. You engaged to reach the carbon neutral level by 2040, ten years before the objective that had been set in the Paris Agreement. What does this mean?

To support the Paris Agreement, we decided to adopt short-, medium- and long-term emissions reduction targets, including using 100% of renewable electricity in our own operations by 2025, maintaining carbon neutrality across our operations, aligning with 2030 Science Based Targets and a 2040 Net-Zero target covering 100% CHEP’s and Brambles’ operational and value chain emissions.

4. What measures have you taken to optimize your communication with all participants to the value chain?

We are a supply chain solutions’ supplier both for production and distribution companies in FMCG as well as for retailers. This placed us in a great position to promote the transition to the circular economy, as well as one-off projects such as Lean&Green or the CHEP issued Sustainability Certificates.

We welcome and support any company willing to promote the benefits of circularity and its yearly progress in terms of environmental savings, in one-off communication projects and annual reports. And we remain open to debate and embrace creative and collaborative ideas and solutions from the industries we are connected with. All our clients and partners are invited to participate to this journey to regeneration.