Bridging the Gap between Sustainability Theory and Real-World Action

Bridging the Gap between Sustainability Theory and Real-World Action

Antonio firmly believes that “sustainability is the only option we have.” But are businesses truly behaving as if that were the case? Genuinely ambitious sustainability is still far from standard practice. Too many companies treat it as an obligation or a box to check rather than as a strategic priority. This reactive approach limits the potential for meaningful change. Words–actions alignment is vital for driving real impact, and it all starts with leadership. As Antonio reflects, sustainability only delivers lasting change when it’s rooted in culture. When leaders make it a clear priority and hold themselves accountable, it sends a powerful signal across the organization.

Antonio Vizcaya Abdo is a Sustainability Advocate and Solutionist committed to advancing business action for the benefit of people and the planet. He is also a bridge between two often disconnected worlds: academia and business. With a background in strategy, consulting, and academia, he helps organizations embed sustainability into core operations, with expertise including materiality assessments, impact strategies, and alignment with frameworks such as GRI, SASB, and TCFD. As a professor and advisor, Antonio connects theory and practice. Both youth and leaders need clear pathways and tools to understand how their daily choices contribute to broader sustainability goals. Education is a key enabler – a bridge between awareness and action that unlocks the deeper understanding needed to drive real transformation.

In this exclusive interview for the yearbook Sustainability Index Magazine #3, Antonio shares the lessons he has learned from working at the intersection of sustainability theory and real-world application – and how we can make sustainability relatable by grounding it in everyday life, roles, and decisions.

1.As a LinkedIn Top Voice on sustainability, you have a front-row seat to evolving narratives in corporate responsibility. What is the most critical mindset shift companies must adopt to move from sustainability as a “trend” to sustainability as a business imperative?

Sustainability is not a novelty. Many companies have been addressing it for years, and real progress has been made. However, there’s still a long way to go before it becomes central to the corporate agenda.

The most urgent shift right now is moving from general support to a clear understanding of the business case. Companies need to strengthen their ability to assess the return on sustainability investments.

This isn’t easy. Despite a growing body of research showing the benefits of integrating sustainability, many businesses still struggle to measure impact in ways that inform decision-making.

Building the technical capacity to evaluate outcomes, quantify value creation, and connect sustainability efforts to business performance is what will ultimately shift the conversation from trend to strategy.

2.The introduction of CSRD is a game-changer. From your perspective, are businesses truly embedding sustainability into their core strategy, or do you see a risk of “compliance-first, real impact-later” approaches dominating the landscape?

There’s a bit of both. Many businesses today recognize that sustainability must be embedded in strategy. They see it as part of business continuity and long-term planning.

At the same time, a large number still spend more time meeting reporting requirements than thinking about how to use those processes to drive meaningful change. Regulations like the CSRD represent a unique opportunity. They can either be treated as a box-ticking exercise or leveraged to reshape priorities and bring clarity to internal decision-making.

A report I recently read shows that many companies undergoing CSRD processes found it a useful framework for enhancing their sustainability approach. When used effectively, regulation isn’t a constraint. It becomes a structure that supports better planning, risk management, and value creation.

3.Sustainability leadership now requires navigating shifting regulations, stakeholder expectations, and systemic innovation. What are the top three skills or mindsets that will define the next generation of sustainability leaders? Where do current leaders fall short?

Resilience, creativity, and curiosity. Resilience is critical to navigate uncertainty and push forward when faced with resistance or inertia. Creativity is needed to rethink conventional business models and develop new solutions. Curiosity enables leaders to ask better questions, stay open to learning, and connect sustainability to all parts of the organization.

Many current leaders still operate within traditional frameworks and tend to approach sustainability through a risk or compliance lens. The next generation must go further: thinking systemically, engaging diverse voices, and embracing the complexity of the transition we are navigating.

4.The conversation around sustainability is often dominated by “E” (environmental) concerns. How can we elevate the “S” (social) in ESG? What concrete steps should businesses take to ensure worker rights, fair wages, and diversity are not just add-ons, but fully integrated into sustainability strategies?

The social dimension of sustainability varies significantly by region. In some countries, issues like public safety, corruption, or basic human rights may take precedence over others. There’s no one-size-fits-all approach. The best starting point is understanding your organization, its context, and its resources. Long-term planning is key, but identifying low-effort, high-impact actions can help build early momentum.

Companies should also consider aligning with local regulations and exploring certifications that offer structured guidance. These tools can help prioritize action, build internal capacity, and ensure that social impact efforts are consistent, measurable, and relevant.

5.Greenwashing continues to undermine corporate credibility. What are the clearest red flags that expose performative sustainability?

A clear red flag is disproportionate focus on communication over substance. Many companies have emphasized marginal or one-off actions in recent years, creating inflated expectations and increasing the risk of greenwashing. In response, some are now falling into the opposite trap: “greenhushing,” where they under-communicate out of fear of criticism.

What we’re seeing now is a move toward more mature communication. The priority is to avoid showcasing progress before it’s measurable and to move away from storytelling based on isolated initiatives. Still, going silent is not the answer. Lack of communication creates confusion, weakens trust, and slows down engagement. The focus should be on transparent, balanced communication that reflects real progress and acknowledges the work still to be done.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Sustainability Index Magazine no. 3, published in August 2025. You can flip through it here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

From Empty Talk to Real Impact: Escaping the “Bullshit”Sustainability Trap

From Empty Talk to Real Impact: Escaping the “Bullshit”Sustainability Trap

In today’s corporate world, “bullshit” can take many forms and appear in various situations. However, according to Andreas Rasche, it is not just a popular expression but also a rigorous academic concept. As a Professor of Business in Society at the Copenhagen Business School Centre for Sustainability and Associate Dean for the CBS Full-Time MBA Program, Andreas has dedicated his career to studying corporate sustainability. He is an author who has published seven books, written over 60 academic articles and cases, and collaborated with the United Nations, WHO, and the UN Global Compact LEAD Steering Committee.

Over the years, he has analyzed how businesses talk about sustainability – and how many get trapped in a vicious cycle of compliance, empty commitments, and missed opportunities. Companies often treat sustainability as a box-ticking exercise, prioritizing regulations over real impact. This mindset leads organizations to focus on appearances instead of meaningful action, reinforcing superficial engagement rather than driving change.

In this exclusive interview for the yearbook Sustainability Index Magazine #3 Andreas explores how this compliance-driven approach blinds organizations to the true purpose of sustainability: creating long-term value, mitigating risk, and making a tangible difference. He argues that businesses must break free from the “business case or nothing” mentality and embrace sustainability authentically, even when regulations don’t demand it.

1.In your paper “Bullshit and Organization Studies,” you explore how “bullshit” can be both functional and dysfunctional in organizations. Can you share the most thought-provoking findings? Looking ahead, what do you see as the biggest blind spot in today’s corporate sustainability discourse?

First of all, “bullshit” is a serious academic concept, despite the name. We based our thinking on Princeton Professor Harry Frankfurt’s remarks about bullshit.

He argues that while liars usually know that they are lying, bullshitters simply do not care about whether they are telling the truth or not.

Bullshit is, in a sense, empty talk, and the people who talk like that are not interested in the truth—they are more interested in impressing others.

Think about Donald Trump, who is the perfect example. He is lying, but he also uses a lot of empty statements. One of our main findings was that in some situations, bullshit can serve certain functions. Just think about how many employee appraisal interviews go: your boss wants to charm you to some extent without saying things exactly as they are.

One big blind spot of the sustainability discourse is that we do not reflect enough on the purpose of why sustainability actually matters. Companies are often blinded by compliance initiatives and desperately look for a business case for sustainability.

To some degree I understand this, but it also blinds them. We need to better reflect on the underlying purpose of engaging with sustainability, and often this includes some inconvenient truths—such as the fact that action and impact are urgently needed regardless of whether the law mandates it or whether you have a business case for it.

2.The Nordic Nine capabilities emphasize transparency in education. How do you see this principle applying to sustainability reporting, particularly with the evolving CSRD requirements in Europe? Can transparency alone drive meaningful corporate change, or does it need stronger enforcement mechanisms?
Copenhagen Business School developed the Nordic Nine capabilities as a kind of North Star which guides our education in all programs. This is a useful exercise for a big business school like ours. Many of the capabilities are needed for the meaningful implementation of sustainability regulations like CSRD.

For instance, one of the Nordic Nine is about being competitive and compassionate, and I think this matters a lot when doing reporting and due diligence.

Transparency can support corporate change. If you manage for lower carbon emissions, it is simply necessary to have data across years in order to check on progress.

Otherwise, you are flying blind. I do not think that stronger enforcement as such can make reporting more meaningful. Companies themselves make reporting meaningful by reflecting on what the collected data actually means.

3.The role of business schools in shaping regenerative leaders is more relevant than ever. You’ve also emphasized the importance of science-based knowledge in sustainability education. How can we bridge the gap between rigorous academic insights and the practical realities of corporate decision-making, where short-term financial pressures often dominate?
We need to make academic knowledge more accessible, and I am not talking about just providing the papers or books to the broader public. We need to translate research results and feed them into corporate practice and also policy-making. Academic research can point out that corporate short-termism is a misleading strategy, both in terms of the long-term survival of the company and also in terms of its sustainability impacts.

But you also need to think about the receiving side. We need a certain openness of managers and politicians to really trust in scientific findings and to reconsider decisions.

4.You’ve spoken about responsible businesses needing to be “authentic” in living their values. Given the increasing regulatory pressures, do you think companies are just reacting to compliance demands, rather than choosing sustainability authentically?

I think one of the mistakes with the EU Green Deal regulations – like CSRD and CSDDD – was that we missed the point of turning a compliance discourse into a discourse that emphasizes value creation.

In the end, many companies see these regulations as a cost burden and this is why they implement them reluctantly. So, companies ended up with a compliance view on sustainability.

But if you have such a compliance view, you, of course, do not create many benefits for the organization. And this lack of benefits then reconfirms your compliance view. It is a vicious circle. Breaking out of this circle requires reflecting on (1) your values as a business and (2) the value that regulations can bring in terms of better risk management or human capital management.

5.Many companies in Romania are still in the early stages of sustainability integration. What practical steps would you recommend for businesses that want to move beyond compliance and create real impact? If you were to give one brave prediction for the future of sustainability in Europe over the next decade, what would it be?

If you are in an early stage, ask yourself: Why do we engage in sustainability? Asking this “why-question” is critical as it forces you to reflect on your values and potential business value. Companies have different motivations to engage with sustainability, and that is totally alright. But there is a need to fully clarify the motive and to acknowledge it within management decisions.

I think we will see an increasing tension between Europe insisting on the objectives underlying the Green Deal and the ability of the continent to reach these objectives. Currently, the EU reframes the Green Deal to make it more compatible with competitiveness thinking.

While this is understandable given the shifting economic and political realities, it will also create tensions, as economic realities and the need for bold sustainability actions do not always neatly align.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Sustainability Index Magazine no. 3, published in August 2025. You can flip through it here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Se lansează Sustainability Index Magazine, ediția a 3-a: publicație de referință în raportare și strategie de sustenabilitate

Se lansează Sustainability Index Magazine, ediția a 3-a: publicație de referință în raportare și strategie de sustenabilitate

București, 28 august 2025 – Anuarul bilingv Sustainability Index Magazine, ediția a 3-a, aduce în prim plan top performeri în sustenabilitate conform rankingului Romania CST Index, precum și cele mai recente tendințe și inovații în raportare și strategie de sustenabilitate corporativă de la lideri de opinie locali și internaționali.

  • Agenția The Azores Sustainability & CSR Services lansează a treia ediție a anuarului Sustainability Index Magazine, o publicație bilingvă premium (română – engleză) care își propune să prezinte statusul actual al sustenabilității corporative din România și Uniunea Europeană.
  • Publicația prezintă în detaliu rezultatele Romania CST Index, cel mai relevant barometru al sustenabilității corporative din țară. Organizațiile incluse în mod repetat în index arată că valoarea constă nu doar în obținerea unei recunoașteri punctuale, ci în cultivarea unui angajament solid și consecvent față de sustenabilitate.
  • Ediția 2025 aduce în prim-plan interviuri exclusive cu lideri de opinie din România și din străinătate – de la Marco Hößl (CEO Kaufland România și Republica Moldova) și Gemma Webb (CEO RetuRO), la experți internaționali precum Andreas Rasche (Copenhagen Business School) și Antonio Vizcaya Abdo (UNAM, Mexic).

Sustainability Index Magazine, ediția a 3-a, are peste 80 de pagini și este disponibilă în format tipărit și digital, prin partenerii de distribuție SPIN Media și pe website-ul oficial: www.sustainabilityindex.ro. Publicația se adresează profesioniștilor din domeniu, companiilor locale și multinaționale, investitorilor, universităților, agențiilor de PR și autorităților, fiind un instrument de lucru și inspirație pentru cei care își doresc să înțeleagă și să aplice sustenabilitatea la nivel strategic.

Ce conține Sustainability Index Magazine?

Ediția din 2025 explorează perspectivele companiilor și consultanților privind primii pași în raportarea CSRD în România: provocările întâmpinate, importanța integrării sustenabilității în strategia de afaceri și modul în care evaluarea dublei materialități oferă o nouă perspectivă asupra riscurilor, oportunităților și viitorului companiei, alături de sfaturi practice. Dacă în trecut raportarea de sustenabilitate era percepută drept un simplu exercițiu birocratic, astăzi încep să apară schimbări de mentalitate.

Tot mai multe companii realizează că bifarea unor KPI sau campaniile de „green marketing” nu sunt suficiente pentru a răspunde presiunilor reglementărilor europene și așteptărilor tot mai mari din partea societății. În paginile ediției din 2025, Andreas Rasche, profesor la Copenhagen Business School, vorbește despre fenomenul incomod al „bullshit-ului în sustenabilitate” – acele angajamente fără substanță care riscă să blocheze progresul real. Mesajul lui este clar: doar organizațiile care merg dincolo de conformare și adoptă o strategie autentică vor rămâne relevante.

În paginile revistei se regăsesc, de asemenea, profilurile companiilor desemnate Leaders în Sustenabilitate, precum și clasamentele și perspectivele oferite de CST Index.

Revista funcționează ca o platformă de dialog între actori ai schimbării – companii, consultanți, organizații internaționale și lideri locali. Printre interviurile de impact se numără:

  • Andreas Rasche, Profesor la Copenhagen Business School
  • Marco Hößl, CEO Kaufland România și Republica Moldova
  • Nicoleta Deliu Pașol, Head of Communication & CSR, BCR
  • Gemma Webb, CEO RetuRO
  • Roxana Chirițoiu, Reprezentantă a Parlamentului European
  • Antonio Vizcaya Abdo, Profesor la Universidad Nacional Autónoma de México
  • Mihaela Voinea, Sustainable Development Director, Board Member Leroy Merlin Romania
  • Andreea Ghiocel, Reporting Division Manager, The CSR Agency
  • Laura Negrișoiu, Sustainability Director, Forvis Mazars România
  • Dorin Grec Goia, Head of Sustainability & ESG Practice, Fine Business Consulting
  • Anna Csonka, Senior Sustainability Expert, denxpert EHS&S software

„Sustainability Index Magazine 2025 nu este o simplă colecție de date, ci o hartă a modului în care sustenabilitatea prinde rădăcini în economia românească. Este un instrument pentru comparație, învățare și decizie, și, mai ales, un apel la curajul de a merge dincolo de raportare și conformare”, a declarat Alina Florentina Moldoveanu (Liciu), Managing Partner The Azores și Editor-in-Chief.

Ce este Romania CST Index?

Lansat în 2016, Romania CST Index (Corporate Sustainability & Transparency Index), în trecut Romania CSR Index, este primul și singurul ranking național dedicat performanței și transparenței în domeniul sustenabilității corporative/ESG. Construit pe o metodologie riguroasă, indexul se bazează pe date publice și evaluează companiile după standarde internaționale, analizând aspecte precum schimbările climatice, produse sustenabile, practici de muncă, investiții în comunități, gestionarea riscurilor și responsabilitatea în lanțul de aprovizionare.

Care sunt obiectivele principale ale Romania CST Index?

Un index al sustenabilităţii este important deoarece este un instrument de evaluare a performanței unei companii în comparație cu ceilalți jucători din industrie și din țară. Romania CST Index își propune să contribuie la creşterea nivelului de transparenţă privind indicatorii de sustenabilitate și să recunoască companiile cu cel mai mare progres din România în abordarea principiilor şi cerinţelor standardelor internaţionale pentru managementul şi raportarea sustenabilităţii corporative.

Astfel, Romania CST Index urmărește să promoveze sustenabilitatea corporativă ca o practică responsabilă și eficientă de management al afacerilor. Totodată, indexul poate ajuta companiile să-și dezvolte mai bine strategia pe baza informațiilor din piață.

Care este metodologia analizei?

Cea mai recentă ediție a Romania CST Index a analizat peste 750 de companii din România, utilizând o metodologie complexă, aliniată la standardele internaționale (GRI, CSRD, SDGs, UN Global Compact). Evaluarea s-a bazat pe 85 de indicatori și 229 data points, structurați în 11 categorii – de la guvernanță corporativă și diversitate, la schimbări climatice, investiții în comunități și lanțuri de aprovizionare.

Analiza folosește Scorecard-uri completate cu informații publice, extrase din rapoarte, site-uri corporate și surse media și date oferite de companii. O parte dintre indicatori sunt opționali, ceea ce permite o comparație relevantă între organizații din același sector, adaptată specificului fiecărei industrii.

Un aspect important care reiese din analiză este necesitatea unei infrastructuri de colectare și monitorizare a datelor. Domeniile comune de performanță includ transparența, etica în afaceri, managementul riscurilor, respectarea drepturilor omului și conformitatea cu reglementările. Companiile recunoscute de-a lungul anilor în Romania CST Index confirmă importanța menținerii unei prezențe constante, demonstrând că apartenența nu este doar o reușită de moment, ci reflectă cultivarea unui angajament solid și consecvent față de sustenabilitate.

***

Despre Editor

The Azores Sustainability & CSR Services este prima agenție independentă din România specializată în evaluarea și promovarea performanței de sustenabilitate și responsabilitate corporativă.

Agenția dezvoltă și administrează două rankinguri de referință la nivel național:

  • Romania CST Index (Corporate Sustainability & Transparency Index) – clasamentul companiilor evaluat pe baza a 85 de indicatori aliniați la standarde internaționale, ce măsoară nivelul de transparență și performanță în sustenabilitate;
  • Community Index – singurul ranking dedicat proiectelor de investiții în comunități, care evidențiază impactul real al programelor de CSR și dezvoltare locală.

Rezultatele celor două indexuri sunt prezentate anual în două publicații bilingve – Sustainability Index Magazine și Community Index Magazine. Acestea includ analize, interviuri cu experți naționali și internaționali, precum și exemple de bune practici din România și din lume.

Prin aceste instrumente, The Azores oferă companiilor repere clare pentru consolidarea strategiilor ESG și devine o voce relevantă în dezbaterea despre sustenabilitate și responsabilitate socială în România.

Producătorii elvețieni trag un semnal de alarmă la Forumul CCE-R de la Sighișoara: România poate pierde trenul industriei

România este încă o destinație strategică pentru investiții în producție, dar presiunile cresc: lipsa forței de muncă, scumpirea utilităților și volatilitatea cererii riscă să pună frână unei industrii aflate deja sub stres. Acesta este mesajul clar transmis de liderii companiilor elvețiene și românești reuniți la forumul organizat de Camera de Comerț Elveția – România (CCE-R), găzduit de SEFAR / MONOSUISSE la Sighișoara.

Sub titlul direct și pragmatic „Provocări și oportunități în sectorul de producție din România”, evenimentul a reunit peste 50 de executivi și factori de decizie din industrie pentru a pune pe masă soluții reale într-un context economic tot mai tensionat.

România – locul unde se decide viitorul producției europene?

În deschiderea forumului, E.S. Massimo Baggi, Ambasadorul Elveției în România, a subliniat valoarea parteneriatului bilateral: „Colaborarea elvețiano-română nu este doar solidă – este esențială pentru competitivitatea regiunii.”

Dr. Adriana Cioca, Președintele CCE-R, a punctat: „20% dintre membrii noștri sunt producători. Asta spune tot. România nu este o alegere întâmplătoare – este o piesă esențială în lanțul valoric european. Avem o șansă reală să construim rețele industriale inteligente, dar trebuie să ne mișcăm rapid.”

Panel de greutate. Probleme reale. Soluții clare

Evenimentul, moderat de Hermann Povel, director SEFAR / MONOSUISSE și liderul grupului de lucru CCE-R pentru producție, a adus în prim-plan provocările care ard acum în industrie:

  • Costuri operaționale în creștere – energie, salarii, logistică
  • Criza de personal calificat
  • Cerere internă imprevizibilă
  • Schimbări legislative cu impact direct asupra producției

Pe scenă au urcat executivi de top: Radu Cotuna (Noventa România), Alin Crețu (VAT România), Claudiu Presecan (Polycontact Hermannstadt) și Miguel Trindade (Manpower România), care au prezentat atât problemele din teren, cât și strategiile care funcționează.

„Suntem la răscruce. Ne adaptăm sau pierdem.” Este concluzia fără echivoc a lui Hermann Povel. „România poate câștiga pe termen lung, însă doar dacă industria, guvernul și educația trag în aceeași direcție.”

CCE-R continuă să investească în parteneriate reale, nu doar discuții.

Despre Camera de Comerț Elveția-România (CCE-R)

Camera de Comerţ Elveţia – România (CCE-R) este o asociație non-profit cu o istorie de 25 de ani în România și cu 170 de companii membre, care are ca scop facilitarea relațiilor de afaceri între investitorii elvețieni și cei români, precum și a oferi informații economice și consultanță companiilor interesate să dezvolte afaceri în cele două țări.

Susținută de Ambasada Elveției în România, CCE-R a devenit, în ultimele două decenii, jucătorul principal al relațiilor economice româno-elvețiene și a construit 10 grupuri de lucru menite să vină în sprijinul membrilor Camerei, dar și al comunităților în care aceștia activează.

Forumul regional #UNECE 2025 de la Geneva reafirmă angajamentul global față de sustenabilitate și implementarea Agendei 2030

Forumul regional #UNECE pentru dezvoltare durabilă 2025, organizat în perioada 2-3 aprilie, la Geneva s-a axat în acest an pe necesitatea reafirmării  angajamentului global față de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. La importantul eveniment internațional al sustenabilității, România a fost reprezentată de coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, consilierul de stat László Borbély, președinte al Rețelei Europene de Dezvoltare Durabilă (ESDN). Domnia sa a prezentat poziția de țară în cadrul sesiunii de politici la nivel înalt a Forumului și a avut intervenții în cadrul dezbaterilor pe tema finanțării dezvoltării durabile. Totodată, a inițiat o serie de întrevederi bilaterale cu înalți oficiali prezenți la Forumul UNECE.

Într-un context geopolitic marcat de conflicte și instabilitate, discursul național a subliniat că aceste evenimente pun în pericol progresele înregistrate în dezvoltarea durabilă și a evidențiat importanța consolidării cooperărilor internaționale pentru a contracara efectele negative ale crizelor.

„România rămâne dedicată colaborării globale și viziunii unei lumi incluzive, echilibrate și sustenabile pentru generațiile viitoare. Începând cu 2017, am făcut progrese substanțiale în implementarea Agendei 2030, integrând cu succes țintele acesteia în politicile naționale și alimentând coerența politicilor publice pentru dezvoltare durabilă” – a menționat consilierul de stat László Borbély în poziția de țară de la sesiunea plenară din 2 aprilie a Forumului. Domnia sa a menționat rezultate înregistrate atât în politicile sociale și reziliența economică, cât și în ceea ce privește protecția mediului. Coordonatorul Departamentului a amintit totodată și de formarea angajaților din administrația publică ca experți în dezvoltare durabilă, precum și de crearea Centrului de Excelență în Dezvoltare Durabilă pentru Administrația Publică.

László Borbély a luat cuvântul, pe 2 aprilie, la evenimentul adiacent organizat de Consiliul de Cooperare Regională (RCC) cu sprijinul României, Greciei și Turciei și centrat pe reducerea riscului de dezastre în economiile din Europa de Sud-Est. În cadrul discuțiilor, consilierul de stat a subliniat importanța rețelei regionale recent formate în vederea prevenirii  acestor riscuri și dezastre. „Această rețea reprezintă un pas semnificativ în eforturile noastre de colaborare regionale și reunește părțile interesate din guvern, industrie și societatea civilă pentru a dezvolta un mecanism de protecție financiară incluziv și eficient” – a mai spus coordonatorul Departamentului referitor la poziția României pe acest subiect de actualitate.

Pe 3 aprilie, în cadrul Forumului UNECE a avut loc o masă rotundă dedicată finanțării dezvoltării durabile, la care László Borbély a prezentat măsurile aplicate de România pentru atragerea de finanțări sustenabile. Domnia sa a vorbit despre strategiile naționale ale dezvoltării durabile și economiei circulare, respectiv renovarea eficientă energetic a clădirilor. Totodată a făcut referire la obligațiunile verzi și sociale favorabile proiectelor ecologice și sprijinirii IMM-urilor din zonele dezavantajate. A menționat, de asemenea, rolul de catalizator al Băncii de Investiții și Dezvoltare, dar și taxarea ecologică și achizițiile sustenabile ce reprezintă măsuri eficiente în mai multe aspecte. „Codul Român al Sustenabilității, platforma pentru raportarea transparentă a companiilor în domeniul sustenabilității realizată de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, vine în ajutorul actorilor economici încurajând investițiile verzi. Obiectivul nostru este sa creăm o economie mai rezilientă și sustenabilă, aliniată la standardele europene și internaționale” –  a precizat consilierul de stat.

Seria întrevederilor bilaterale avute în marja Forumului a fost deschisă de discuțiile alături de ambasadorul Bob Rae, președinte al Consiliului Economic și Social al Națiunilor Unite (ECOSOC), dialog în care László Borbély a amintit eforturile susținute ale României în realizarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă, precum și participarea activă a țării noastre în cadrul Forumului Politic la Nivel Înalt (HLPF), organizat de ECOSOC la New York.

În marja Forumului, coordonatorul Departamentului a avut o întrevedere și cu Igor Janushev, secretar general al Guvernului Macedoniei de Nord, alături de care a discutat oportunitățile de cooperare în cadrul instituțional european. „România este deschisă schimbului de bune practici în domeniul dezvoltării durabile cu Macedonia de Nord, iar în calitate de președinte al Rețelei Europene de Dezvoltare Durabilă (ESDN) lansez invitația de aderare la rețea  pentru un acces suplimentar la bunele practici din celelalte state europene” – a formulat László Borbély în cadrul întrevederii.

Tatiana Molcean, secretar executiv al UNECE, organism ce are un rol esențial în implementarea Agendei 2030 în Europa, a precizat în cadrul întrevederii bilaterale avute cu László Borbély, că o reîntărire a angajamentului față de sustenabilitate ar fi necesară la nivel regional pentru a contracara scepticismul aflat în creștere față de acest important deziderat. Coordonatorul Departamentului a menționat educația, respectiv colaborarea cu societatea civilă ca instrumente prin care atenția publică poate fi centrată și menținută pe agenda globală a sustenabilității.

Community Index Magazine, anuarul bilingv dedicat investițiilor în comunități din România, marchează șase ani de impact și inspirație

Community Index Magazine, anuarul bilingv dedicat investițiilor în comunități din România, marchează șase ani de impact și inspirație

  • Agenția The Azores Sustainability & CSR Services anunță lansarea celei de-a șasea ediții a Community Index Magazine, un anuar de referință în domeniul sustenabilității și al investițiilor în comunități. Publicația este singura revistă bilingvă în format print dedicată sustenabilității din România, incluzând rezultatele ranking-ului Community Index 2024, interviuri exclusive cu lideri internaționali și locali, studii de caz ale unor proiecte de impact și analize asupra tendințelor din domeniul CSR.
  • În premieră, cititorii se pot bucura de interviuri cu“sustainability thought leaders” recunoscuți din Belgia, Noua Zeelandă, SUA, Franța, Elveția, Marea Britanie, Canada și Emiratele Arabe Unite. 
  • Ediția din acest an își propune să inspire și să educe prin povești care conturează un viitor sustenabil. Revista pune în prim-plan bunele practici implementate atât la nivel național, cât și internațional, fiind un ghid valoros pentru profesioniști, companii, ONG-uri și instituții publice care doresc să contribuie activ la dezvoltarea sustenabilă a comunităților.

Community Index Magazine: inspirație și know-how de calitate pentru un mindset sustenabil

Ajuns la cea de-a șasea ediție, anuarul conține rezultatele unei analize a peste 850 de proiecte evaluate, 116 pagini de know-how, 153 de distincții acordate pentru excelență în CSR, 21 de categorii care reflectă prioritățile investițiilor în comunități, 11 studii de caz ale unor campanii cu impact semnificativ, 8 interviuri exclusive cu experți internaționali, 4 interviuri cu lideri locali, articole dedicate tendințelor și strategiilor de sustenabilitate, fiind disponibil în română cât și engleză. Publicația poate fi deosebit de utilă nu doar pentru profesioniștii din domeniu, ci și pentru membrii comunităților, ONG-uri, universități, agenții de PR/comunicare și autorități.

Ediția în format flibook poate fi citită integral aici.

Ce tip de conținut regăsesc cititorii în ediția 2024?

Ediția a șasea aduce interviuri exclusive cu lideri recunoscuți la nivel internațional, care explorează soluții inovatoare pentru un viitor sustenabil. Printre temele centrale discutate se numără heliotropic leadership, mindfulness în neuroștiințe, justiție climatică, conservarea biodiversității, teoria “triple bottom line”, diversitate și incluziune, viitorul educației și impactul AI, drepturile copiilor și cultivarea wellbeing-ului în cadrul companiilor:

  • Lead Interview: John Elkington – The Godfather of Sustainability, Founder & Chief Pollinator, Volans, Author of Green Swans
  • HRH Princess Esmeralda of Belgium – Journalist; Author; Activist; Documentary Filmmaker; Chair of Friendship Belgium; Honorary President, CARE Belgium; WWF Ambassador
  • Steven Laureys – Author of The No-Nonsense Meditation Book; Professor of Neurology and Neuroscience; Director, GIGA Consciousness, University of Liège; Research Director, CERVO Brain Research Centre
  • Sagarika Sriram – Founder, Kids4abetterworld; Champion of Children’s Environmental Rights; Climate Pioneer in the BBC100 Women List 2023; UN Advisor, Committee on the Rights of the Child
  • Frances Valintine – Author of Future You; Education Futurist; Companion of the New Zealand Order of Merit; Founder & CEO of academyEX (Mind Lab, Tech Futures Lab, Earth Futures Lab & academyEX.com)
  • Kim Cameron – Author of Positively Energizing Leadership; Co-Founder, Center for Positive Organizations, University of Michigan; William Russell Kelley Professor Emeritus, Ross School of Business
  • Andreea D. Vanacker – Author, The Human Growth Code, TED Speaker; Joy and Purpose Expert; Brain Tumor Survivor; Podcast Host, One Million Years of Joy
  • Antoinette Vermilye – Co-Founder, Gallifrey Foundation; SHE Changes Climate

De asemenea, revista include interviuri cu CEOs și lideri din România sau studii de caz ale unor companii și ONG-uri considerate benchmark în sustenabilitate, precum:

  • Marco Hößl, Kaufland România & Republica Moldova
  • Bogdan Ivănel, Code for Romania
  • Corina Dospinoiu-Imre, Auchan Retail România
  • Alina Chifan, EGGER România
  • Alexandru Mureșan, Renergia
  • Povestea A.L.E.G., Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen
  • Oana Filip, Lipici în Comunitate
  • Sabina Mihăilescu, Între Vecini

„Nu este de ajuns să fii bine intenționat, este important ca resursele pe care o companie le are la dispoziție să fie folosite cât mai eficient și să se pună accent pe sustenabilitatea proiectelor.  Este despre a face lucrurile corect. Astfel încât, atunci când se retrage sprijinul companiilor, comunitatea să poată să își continue dezvoltarea și să se auto-susțină. Liderii CSR au puterea de a influența schimbări pozitive în societate și de a crea un viitor sustenabil pentru toate părțile interesate.”, declară Alina Liciu, Managing Partner The Azores Sustainability & CSR Services.

„Studiul Gallup Global Leadership Report 2025 arată că principalul lucru de care oamenii au nevoie de la lideri este speranța, alături de încredere, compasiune și stabilitate. Aceste valori sunt universale, indiferent de țară sau cultură, și cred că ne arată că sustenabilitatea nu este doar un concept, ci o dorință colectivă: de a trăi într-o lume mai blândă. În ultimii șase ani, prin Community Index Magazine, ne-am propus să aducem în prim-plan nu doar povești care inspiră, ci exemple reale de oameni care transformă această inspirație în acțiune. Credem că acum, mai mult ca niciodată, e vital să fim curioși, să privim dincolo de granițele noastre, să înțelegem ce funcționează la nivel global și să adaptăm inteligent aceste idei în comunitățile noastre.” (Ioana Marin, Sustainability Editor & Storytelling Consultant, Founder, Inspirators)

Ce este rankingul Community Index?

Community Index este primul și singurul index al proiectelor corporate de investiții în comunități din România, lansat în 2019. Ranking-ul reprezintă cea mai mare bază de date de CSR din România și un instrument de analiză esențial pentru companii, autorități și comunități atunci când iau decizii de investiție. Indexul este parte a Romania CST Index (în trecut Romania CSR Index), cea mai importantă analiză privind performanța și transparența sustenabilității corporative în România, lansat în 2016. Proiectele incluse în Community Index sunt evaluate conform unor standarde internaționale recunoscute și grupate în 21 de categorii, reflectând domenii esențiale precum educație, sănătate, mediu, orașe sustenabile și incluziune socială.

Principalele trenduri identificate în analiza Community Index 2024

Piața de investiții și donații în comunități depășește 100 de milioane de euro anual în România. Domeniile de interes pentru companii includ:

Educație pentru elevi – 7.3% (în scădere față de 9.4% în 2023)
Sănătate – 7.3% (în creștere față de 6% în 2023)
Mediile defavorizate – 13.5% (în scădere față de 23% în 2023)
Artă & Cultură – 6.5% (în scădere față de 10% în 2023)
Orașe sustenabile – 4% (în creștere față de 1.5% în 2023)
Combaterea schimbărilor climatice – doar 2% dintre proiecte, în scădere față de 4% în 2023

În plus, ediția 2024 introduce noi categorii, precum Educație & Dezvoltare personală și Granturi, reflectând tendințele emergente din CSR.

Unde puteți găsi anuarul Community Index Magazine?

Community Index Magazine este disponibil atât în format print, cât și online.

Versiunea digitală poate fi accesată aici.
Ediția tipărită poate fi găsită la locațiile de distribuție indoor ale SPIN Media (în limita disponibilității) sau comandată de pe site-ul communityindex.ro

Despre The Azores Sustainability & CSR Services

Agenţie de consultanță, înființată în 2013, cu scopul de a sprijini companiile din România privind integrarea sustenabilității corporative în strategia de business, The Azores Sustainability & CSR Services are o abordare axată pe rezultate pe termen lung, utilizarea tehnologiei IT pentru un nivel ridicat de acuratețe a indicatorilor de sustenabilitate și analize/research care să sprijine decidenții din companii în definirea strategiei de sustenabilitate corporativă.

Cel mai important și complex proiect al agenției este Romania CST Index, în trecut denumit Romania CSR Index, ranking lansat în 2016 şi care este singurul din România care evaluează indicatorii de sustenabilitate ai companiilor: informaţii despre managementul sustenabilității, impactul economic, de mediu şi social. Indexul este lansat în fiecare an în cadrul conferinţei Best Practices in Corporate Sustainability. În 2019, agenția a lansat Community Index, cel mai cuprinzător ranking al proiectelor corporate de investiții în comunități și un centralizator al celor mai bune campanii de CSR derulate în fiecare an de companiile din România. Rezultatele ranking-ului, împreună cu studii de caz şi interviuri ale unor experţi naţionali şi internaţionali sunt prezentate în fiecare an în Community Index Magazine, singurul anuar bilingv dedicat investițiilor în comunități derulate de companiile din România.

Delegația României la Forumul Politic la Nivel Înalt de la New York (HLPF 2024) a încheiat parteneriate internaționale pentru implementarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă

În perioada 15-18 iulie 2024, a avut loc, la New York, segmentul ministerial al Forumului Politic la Nivel Înalt (HLPF 2024), sub auspiciile Consiliului Economic și Social al ONU (ECOSOC). Forumul este principala platformă a organizației internaționale privind dezvoltarea durabilă și are un rol central în urmărirea, respectiv revizuirea implementării Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și a obiectivelor sustenabilității.
Delegația României, la acest eveniment major, a fost alcătuită din reprezentanți ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă și ai Parlamentului României.


Poziția de țară a României a fost susținută în cadrul Adunării generale a statelor membre ale ONU de către secretarul de stat al Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, șef al Delegației României, Ionuț-Sorin Banciu, pe 15 iulie, și se referea la faptul că România a făcut importante progrese în privința realizării obiectivelor sustenabilității și s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050, totodată să crească reziliența prin adoptarea unei noi Strategii naționale de adaptare la schimbările climatice. Pe lângă acestea, România sprijină inițiativele de dezvoltare a competențelor: a creat profesia de „expert în dezvoltare durabilă” pentru funcționarii publici, iar până la sfârșitul anului 2026, vor fi formați 2000 de specialiști care să exercite această profesie.

Delegația română a participat la reuniuni bilaterale în cadrul HLPF 2024

Membrii delegației României au avut întâlniri și au participat la reuniuni bilaterale în marja Forumului HLPF 2024. Pe 16 iulie, consilierul de stat László Borbély a participat la o întâlnire bilaterală alături de ES Abdulla Nasser Lootah, viceministru pentru competitivitate și schimb de experiență al Guvernului Emiratelor Arabe Unite. Comitetul mixt al României și EAU s-a reunit în luna aprilie a acestui an pentru a conveni aspecte legate de consolidarea cooperării sectoriale bilaterale în diverse domenii, urmând ca România să găzduiască vizita delegației Guvernului EAU, în luna august, la București. La New York, ambele părți au subliniat caracterul intens al acestei cooperări foarte bune între cele două țări, iar ES Abdulla Nasser Lootah a propus pregătirea unui eveniment, în marja HLPF 2025, care să prezinte schimbul de experiență concretizat între cele două guverne.

Coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă a avut o intervenție în cadrul evenimentului special SDG 6 and Water Action, centrat pe Obiectivul de dezvoltare durabilă 6 – „Apă curată și sanitație”, ce a avut loc pe 16 iulie. László Borbély a prezentat progresele României în acest domeniu, accentuând implicarea țării noastre în acțiuni comune cu țările Balcanilor de Vest. „Avem o amplă Strategie a Națiunilor Unite pentru apă și canalizare care a fost adoptată în acest an, dar trebuie pusă în aplicare pentru valorificarea eficientă a acestei resurse importante – globale, regionale și locale. Este nevoie de coordonare și parteneriate adevărate, de voință politică și alocarea fondurilor necesare, la nivel internațional” – a subliniat László Borbély în intervenția sa.
Stimularea acțiunilor comune pentru accelerarea implementării ODD-urilor într-o perioadă de criză multiplă

Stimularea acțiunilor comune pentru accelerarea implementării ODD-urilor într-o perioadă de criză multiplă

Prin prisma procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă a avut o intervenție în cadrul unui important eveniment de nivel înalt, intitulat „Stimularea acțiunilor comune pentru accelerarea implementării ODD-urilor într-o perioadă de criză multiplă”, coorganizat de Slovacia și OCDE, în parteneriat cu alte trei țări și organisme, în marja Forumului, pe 17 iulie, care s-a desfășurat cu participarea secretarului general adjunct al OECD, respectiv miniștri, secretari și consilier de stat din țările membre.

În cadrul intervenției sale, consilierul de stat László Borbély a salutat lansarea Raportului special al OCDE privind contribuția acestei importante entități internaționale la implementarea Agendei 2030. Totodată, a remarcat faptul că documentul lansat prezintă perspective de guvernanță pe termen lung, politici și modalități de finanțare inițiativelor necesare la nivel global care să sprijine eforturile țărilor membre ONU în dezvoltarea lor sustenabilă până în 2030, dar și post 2030. „În iulie 2020, România a devenit primul stat non-membru al OCDE care a aderat la Recomandarea privind coerența politicilor pentru dezvoltare durabilă. De atunci și până în prezent, am depus eforturi consecvente pentru a ne alinia la mecanismele instituționale și procesele de elaborare a politicilor, menționate în această Recomandare” – a subliniat coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă care a făcut referire și la expertiza valoroasă oferită României de către OCDE în cadrul a trei proiecte importante axate pe creșterea coerenței politicilor, a transparenței și a coordonării la nivelul administrației publice centrale, consolidarea capacităților în domeniul administrației, respectiv conectarea planificării politicilor și a bugetării în vederea sprijinirii implementării ODD-urilor.

România colaborează cu reprezentanții statelor membre ale OCDE, pentru implementarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă

Un alt eveniment major, în cadrul HLPF 2024, a fost cea de-a 25-a întâlnire a Rețelei OCDE a punctelor focale naționale pentru coerența politicilor publice, găzduită de Misiunea Permanentă a României la New York, în data de 18 iulie. Întâlnirea a arătat că, prin intermediul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, România a reușit să construiască o strânsă relație de colaborare cu reprezentanții statelor membre ale OCDE pentru implementarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Întâlnirea Punctelor Focale Naționale a fost prezidată de Ileana Luminița Bălălău, director în cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, iar principalele obiective ale întâlnirii au fost: abordarea provocărilor de implementare evidențiate în Raportul recent al OCDE privind Coerența Politicilor pentru Dezvoltare Durabilă (PCSD), respectiv explorarea modurilor de extindere a bunelor practici pentru a îndeplini angajamentele internaționale esențiale pentru dezvoltarea durabilă, inclusiv Pactul pentru Viitor de la Summitul Viitorului ONU și noua Strategie OCDE privind Dezvoltarea Durabilă.

Integrarea Inteligenței Artificiale în acord cu GDPR devine obligatorie pentru evoluția companiilor

4 scenarii de lucru, conform experților Decalex

Este deja un truism să spui, în era digitală, că inteligența artificială (AI) a devenit un instrument esențial pentru companii, facilitând procesele de business, aducând noi perspective, de mare valoare, asupra utilizării datelor de care dispun pentru dezvoltarea afacerii. Odată cu aceste beneficii apare și responsabilitatea majoră nu doar de a asigura protecția datelor personale prelucrate, ci și de a integra soluțiile AI ținând cont de regulile GDPR, sunt de părere experții Decalex, lider de piață în servicii de protecția datelor și securitatea informațiilor.

Pentru că integrarea AI în conformitate cu Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) este necesară, pe de o parte, pentru a asigura protecția informațiilor sensibile, pe de altă parte, pentru a evita sancțiunile severe impuse de autorități. Printr-o bună planificare și aplicarea unor practici riguroase de conformitate, companiile pot valorifica puterea AI responsabil și etic, atât pentru propriile afaceri, cât și pentru cele ale clienților, contribuind astfel la menținerea unui mediu de afaceri bazat pe transparență și încredere. Dar, de unde vine necesitatea conformității cu Regulamentul GDPR în cazul adoptării soluțiilor bazate pe inteligența artificială?

Implementat în urmă cu doar șase ani (2018), acesta stabilește standarde stricte pentru colectarea, stocarea și procesarea datelor personale ale cetățenilor Uniunii Europene. Companiile care nu respectă aceste reguli pot fi supuse unor sancțiuni financiare semnificative, care pot ajunge până la 20 milioane euro sau 4% din cifra de afaceri globală anuală. Aceste reglementări obligă companiile să implementeze măsuri adecvate pentru protecția datelor personale, iar AI poate juca un rol crucial în acest proces.

Provocări ale implementării soluțiilor AI în conformitate cu GDPR

Mai mult sau mai puțin, implementarea soluțiilor AI complică lucrurile, iar ca orice proces la început de drum, dacă putem spune astfel despre integrarea AI în conformitate cu GDPR (să nu uităm că ChatGPT a fost lansat la sfârșitul anului 2022), acesta vine cu cel puțin trei provocări:

1. Transparența Algoritmilor: Una dintre cerințele GDPR este transparența în modul în care sunt prelucrate datele. Algoritmii AI, în special cei bazați pe învățare automată (machine learning), sunt adesea percepuți ca fiind „cutii negre”, ceea ce face dificilă explicarea modului în care ajung la anumite concluzii.

2. Acuratețea datelor: faptul ca AI să folosească date corecte și actuale pentru obiectivul pe care îl are, înseamnă că fie, la momentul concepției, trebuie să lucreze cu specialiști care să ajute la verificarea seturilor de date, fie, dacă vorbim despre achiziția și utilizarea unui AI de la un furnizor terț, sunt obligatorii  verificările de rigoaare pentru a afla dacă seturile de date au fost corecte și suficiente în partea de testare, astfel încât să ajute într-adevar la realizarea obiectivului pentru care este achiziționat.

3. Securitatea informațiilor: AI necesită acces la volume mari de date pentru a funcționa eficient. Prin urmare, asigurarea securității acestor date împotriva accesului neautorizat și a breșelor de securitate este esențială pentru a respecta cerințele GDPR.

Cele patru scenarii plauzibile

Putem vorbi, în contextul celor de mai sus, despre câteva scenarii care ajută la integrarea AI în procesele interne de business, în conformitate cu regulile GDPR.

1. Transparență și claritate: Dezvoltarea de algoritmi explicabili (explainable AI) este crucială. Companiile ar trebui să fie capabile să explice modul în care AI procesează datele și să justifice deciziile luate de algoritmi. Acest lucru nu doar că asigură conformitatea, dar și crește încrederea utilizatorilor.

3. Securitate: Implementarea unor măsuri de securitate cibernetică avansate este esențială pentru protecția datelor personale. Aceasta include criptarea datelor, controlul accesului și monitorizarea continuă pentru a detecta și preveni breșele de securitate pe fiecare etapă din ciclu de viață al unui AI, de la dezvoltare, testare și până la utilizare.

4. Evaluări de impact: Acestea ajută companiile să identifice și să mitigheze riscurile asociate utilizării AI. DPIA-urile sunt recomandate de GDPR pentru orice activitate de procesare a datelor care prezintă un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice.

În loc de concluzie, putem spune că integrarea AI în conformitate cu regulile GDPR protejează companiile de sancțiuni și vine cu beneficii importante, în primul rând în ceea ce privește eficiența operațională, apoi este vorba despre inovație și dezvoltare. Companiile care integrează soluțiile de tip AI conform și etic pot utiliza tehnologia pentru a inova și a oferi servicii mai bune, ceea ce va contribui la creșterea sănătoasă și transparentă a afacerilor.

Interviu Carl Honoré: Un manifest durabil pentru „Mișcarea lentă”

Trăitul pe repede înainte îți poate transforma viața în ceva neclar, dar Carl Honoré este aici pentru a trage un semnal de alarmă. Carl este autor de bestseller-uri, speaker TED, prezentator de emisiuni și vocea globală a Mișcării Slow. El călătorește în întreaga lume pentru a susține discursuri puternice care pun timpul și ritmul într-o lumină cu totul nouă.

Folosind povești și cercetări din întreaga lume, Carl ne învață cum să eliberăm „țestoasa interioară”. Cartea sa, „In Praise of Slow”, face o cronică a tendinței internaționale de a pune frână în tot ceea ce facem – de la muncă la relații, călătorii, alimentație sau educație parentală.

Lentoarea este cheia sustenabilității. Asta înseamnă să fii conștient, prezent, responsabil și să pui calitatea înaintea cantității. Pentru a prospera într-o lume rapidă, trebuie să încetinim. Descoperiți cum, citind părerile lui Carl în acest interviu exclusiv pentru Community Index Magazine.

1. Sunteți o voce recunoscută la nivel internațional a mișcării Slow. Se pare că trebuie să încetinim dacă vrem să îmbătrânim frumos. Ce anume transformă această lentoare într-o superputere?

Când ești blocat într-un ritm „pe repede înainte”, când fiecare moment al vieții tale este o cursă contra cronometru, plătești un preț greu. Îți epuizezi corpul și mintea. Te lupți să gândești, să lucrezi și să te bucuri de moment. Creativitatea ta se prăbușește. Faci mai multe greșeli și ești mai puțin eficient. Iei decizii proaste. Relațiile tale au de suferit.

Încetinirea la viteza potrivită te face mai calm, mai sănătos, mai fericit, mai concentrat, mai precis, mai eficient și mai productiv, mai creativ și mai prezent. Începi să-ți trăiești viața în loc să treci cu viteză prin ea.

2. Într-o lume a aglomerației, a vitezei și a trăirii vieții pe repede înainte, care sunt cele mai mari câștiguri ale încetinirii? Care este legătura cu o viață sustenabilă? Considerați că oamenii sunt pregătiți și dornici să se adapteze unui mod de viață mai lent sau este dificil să distingă ce este important și să adopte un astfel de stil?

Când trăiești „încet”, pășești mai ușor pe planetă. Consumi mai puțin și cu mai multă înțelepciune. Nu mai ești obsedat de sarcinile pe care trebuie să le bifezi în ziua respectivă. Atunci începi cu adevărat să contempli imaginea de ansamblu și să gândești pe termen lung.

Am observat că majoritatea oamenilor tânjesc să încetinească ritmul, dar le este greu să o facă. Din cauza tabuului puternic împotriva mișcării Slow Down, chiar și gândul de a încetini ne face să ne simțim speriați, vinovați sau rușinați. Viteza este adesea un instrument de negare, o modalitate de a evita problemele mai profunde sau de a fi singuri cu noi înșine. În loc să ne confruntăm cu ceea ce nu merge bine în viața noastră, ne este mai ușor să accelerăm, să ne pierdem în muncă, să ne concentrăm asupra lucrurilor banale. Deseori, a trăi pe repede înainte este o modalitate de a fugi de noi înșine.

3. Considerați că „înaintarea în vârstă este o profeție care se împlinește de la sine”. Ce v-a determinat să începeți să susțineți și să celebrați avantajele îmbătrânirii?

Pentru mine, totul a început când mi-am dat seama că am fost cel mai „bătrân” jucător la un turneu de hochei. Știu, poate că sună banal, dar cu siguranță nu m-am simțit așa. Aveam 48 de ani atunci. Tocmai îmi propulsasem echipa în semifinale, marcând un gol spectaculos. Eram în extaz! Apoi a venit vestea, direct de la un oficial al turneului, care mi-a spus: „Amice, sunt 240 de jucători aici, iar tu ești mai bătrân decât fiecare dintre ei!”. Într-o clipită, am trecut de la golgheter la bunic. Chiar dacă jucam bine și mă distram, mă apăsau întrebări ca: „Mă potrivesc aici? Râde lumea de mine? Ar trebui să mă apuc de o activitate mai potrivită vârstei? Poate de Bingo?”.

Oscilația asta m-a făcut să mă gândesc la modul în care suntem cu toții subjugați de cultul tinereții, al ideii că mai tânăr este întotdeauna mai bine și că îmbătrânirea este un lucru teribil și rușinos. Odată ce am deschis ochii și am început să fac niște cercetări, mi-am dat seama că există o poveste mult mai bună de spus despre îmbătrânire – și am vrut să o împărtășesc cu lumea!

4. Cum putem scăpa de cultul tinereții și să ne bucurăm de orice fază a vieții în care ne-am afla?

În primul rând, trebuie să ne revizuim limbajul. Să nu mai folosim expresii precum „specific seniorilor”, „îmi arăt vârsta” sau „dezavantajele vârstei de 40 de ani”, care întăresc ideea că îmbătrânirea înseamnă doar declin.

În al doilea rând, să fim sinceri. Minciuna cu privire la vârstă conferă numărului o putere pe care nu o merită. Ne blochează în vechiul scenariu al îmbătrânirii. A fi sincer cu privire la vârsta pe care o aveți și a vă însuși vârsta vă permite să definiți cum va fi viața voastră în fiecare etapă – să accepți îmbătrânirea ca pe o aventură și nu ca pe o suferință, ca pe un proces de deschidere și nu de închidere a ușilor.

În al treilea rând, găsiți modele de urmat la acest capitol, pe rețelele de socializare sau dincolo de acestea. În al patrulea rând, alăturați-vă grupurilor multigeneraționale cu persoane mai în vârstă decât voi. Împrietenirea cu persoane mai în vârstă este o modalitate excelentă de a vă construi o viziune mai optimistă asupra a ceea ce vă rezervă viitorul.

5. Care ar fi primii trei pași pe care oricine îi poate face pentru a elibera „broasca țestoasă din noi” și pentru a cultiva un stil de viață mai semnificativ și mai conștient, care să fie în concordanță cu ceea ce apreciază cel mai mult în viață?

Faceți mai puțin. Cumpărați mai puțin. Consumați mai puțin. Conduceți mai puțin. Deconectați-vă mai mult. Mergeți mai mult pe jos. Ascultați mai mult. Dormiți mai mult. Nu mai faceți multitasking. Integrați momente lente și ritualuri în programul vostru. Îmbrățișați-vă țestoasa interioară!

Interviu cu Wakanyi Hoffman: Forța invizibilă din spatele filosofiei Ubuntu și arta de a povesti

Crescând la periferia orașului Nairobi, copilăria lui Wakanyi Hoffman a fost plină de povești populare înduioșătoare. Ea a decis să devină un Păstrător Ubuntu al Înțelepciunii Indigene, care împărtășește poveștile strămoșilor săi oriunde merge. Povestitoare, autoare, mamă, cercetătoare a Cunoașterii Indigene Africane și speaker la nivel mondial, Wakanyi este o „nomadă globală” cu misiunea de a-i învăța pe copii să îmbrățișeze întreaga lume ca fiind casa lor. Este membră a consiliului de administrație al Seeds of Wisdom, care susține înțelepciunea bătrânilor indigeni și schimbul de cunoștințe și fondatoare a proiectului African Folktales.

În acest interviu în exclusivitate pentru Community Index Magazine, Wakanyi vorbește despre puterea povestirii și despre filosofia Ubuntu, în jurul ideii că sentimentul de sine este modelat de relațiile cu ceilalți oameni, un mod frumos de a trăi care pornește de la premisa că „eu sunt” pentru că „noi suntem”.

1. Sunteți o cercetătoare a înțelepciunii indigene africane și un un speaker de renume pe tema filosofiei Ubuntu. În calitate de nomad global, aveți o experiență interculturală bogată care vă oferă o perspectivă holistică asupra condiției umane. Care sunt lecțiile esențiale care fac din Ubuntu un mod de viață din care putem învăța cu toții să coexistăm în armonie și pace? Cum vă ghidează Ubuntu în propria viață și în activitatea dumneavoastră, în special ca lider în domeniul sustenabilității?

Ubuntu este un mod de a fi autentic în exprimarea de sine, onest cu privire la cine ești, care sunt valorile tale și cum te vezi în lume prin intermediul celorlalți și ca parte a lumii naturale. Câțiva pași simpli pentru a o aplica în viața ta sunt: să faci mici acte de bunătate care pot avea și au efecte în lanț, să fii generos în mod radical, fără obligații, să ieși în natură mai des decât să vizitezi o cafenea sau un centru comercial, să observi copacii, florile sau păsările și să fii recunoscător că aceste extensii ale vieții naturale există. Cred că, observând alte forme de viață, viața ta devine mai puțin despre tine și mai mult despre întregul ecosistem în care toată viața este posibilă. Dacă observi un copac într-un parc, ai o legătură imediată cu acea formă de viață. Vei observa, de asemenea, dacă acel copac lipsește și vei fi obligat să faci ceva pentru a conserva copacii din cartierul tău. Nu este nevoie să cumperi credite de carbon pentru a salva copacii din Amazon, dacă acela nu este ecosistemul tău. Copacii din fața curții îți solicită și ei atenția.

Această înțelegere a faptului că suntem extensii ale întregii vieți din jurul nostru este adânc înrădăcinată în psihicul meu. Cred cu tărie că abilitatea mea de a decide ce mă interesează pictează o imagine realistă a locului în care mă aflu în viață și îmi oferă șansa de a contribui în mod practic la societate. Dacă îmi pasă de animalele sălbatice din cartierul meu – veverițe, păsări, rațe, căprioare sau orice altceva, atunci voi fi înclinată să aflu mai multe despre viața lor, iar acest lucru creează o legătură imediată între mine și creaturile din lumea din jurul meu.

Există o poveste pe care un prieten mi-a împărtășit-o despre calea spre iluminare (calea lui Buddha), iar acesta a spus „Destinația este calea”. La un interogatoriu mai amănunțit, el a explicat că, inițial, credința spunea că drumul era destinația, ceea ce însemna că cineva trebuie să muncească pentru a deveni iluminat, în timp ce credința din urmă („Destinația este calea”) înseamnă că cineva are deja capacitatea de a întruchipa calitățile lui Buddha și rămâne să se străduiască să le atingă. Cu alte cuvinte, credința că ești deja iluminat te face să întruchipezi calitățile unei ființe iluminate. Dacă gândești în termeni regenerativi, atunci începi să acționezi în moduri care sunt regenerative.

Cred că, într-un fel, acest lucru descrie foarte bine ceea ce este Ubuntu. Te naști cu ubuntu (umanitate), iar apoi întruchipezi calități ubuntu care îți îmbunătățesc viața pe măsură ce îmbătrânești. Această idee rezonează cu mine și așa vizualizez eu modul în care abordez viața.

2. Schimbările climatice pot dezlănțui un cocktail de emoții: anxietate, lipsa speranței sau chiar disperare. Ce rol joacă arta povestirii în abordarea acestei probleme și în confruntarea cu aceste emoții dificile?

În opinia mea, aceste emoții pot fi și rezultatul unei povestiri deficitare. Este firesc să ne simțim deznădăjduiți în fața datelor și statisticilor alarmante despre calitatea vieții umane în fața acestui scenariu apocaliptic iminent. Cu toate acestea, putem, de asemenea, să privim spre trecut și să dezgropăm câteva povestiri pline de speranță. Există nenumărate povești despre modul în care comunitățile indigene au evitat crize similare folosind cunoștințe și înțelepciune care cred că sunt încă accesibile și relevante pentru societatea modernă. Ce-ar fi dacă am re-imagina acest scenariu apocaliptic nu ca fiind apocaliptic, ci optimist – ca o zi de salvare, o zi de reunificare, o zi de pace? Dacă ne putem imagina acest lucru, putem păși într-un viitor mai luminos. Putem evita această criză dacă avem o poveste diferită de spus.

Cred că o imaginație mai bună poate dilua aceste sentimente de anxietate și disperare și le poate înlocui cu speranța de a ne activa instinctele de supraviețuire. Imaginația colectivă este calea noastră de ieșire din această situație. O întrebare pe care cred că ar trebui să ne-o punem atunci când suntem disperați este: „Unde este speranța?”. În loc să ne concentrăm asupra disperării, ne putem canaliza eforturile pentru a crea un sentiment de speranță. Speranța face loc acțiunii. Dacă ne putem imagina soluții, atunci există mai multă speranță și mai puțină anxietate.

3. Sunteți autoare de cărți pentru copii și inițiatoarea Proiectului African Folktales, o resursă continuă de înțelepciune și cunoștințe indigene, accesibilă pentru elevi. Cum ați reușit să creați o fuziune între povești și conținut educațional de sustenabilitate?

Inițial, aceasta a fost o teză de masterat pe vremea când studiam la UCL. Am avut ideea de a colecta povești populare din Africa și de a le folosi pentru a dezvolta un program de învățământ pentru a-i învăța pe copii despre povestiri și pentru a construi o punte între sistemele de cunoștințe indigene africane și educația formală. Am început să observ un tipar în aceste povești – toate erau surse de soluții la provocările legate de realizarea ODD-urilor! Așa s-a născut ideea mea de a dezvolta un program de învățământ „povești populare pentru ODD”. De atunci, am predat la universități din SUA (Brooklyn College și Presidio Graduate School) educatorilor și studenților și am folosit poveștile africane pentru a prezenta ODD-urile într-un mod accesibil publicului, dincolo de limitele comunităților indigene.

4. Credeți că „a te vedea pe tine însuți ca parte din povestea altcuiva va aduce dreptate în lume”. Cât de important este pentru copii să se regăsească reflectați în cărți? Care este rolul poveștilor în schimbarea narațiunii de la inacțiune la acțiunea ca cetățeni globali conștienți ai lumii?

Copiii sunt în mod natural receptivi la mesajele externe și, de aceea, a se vedea sau a nu se vedea pe ei înșiși în povești este un mod atât de puternic de a le da sau nu putere. Poveștile sunt modul în care ne convingem pe noi înșine de relevanța noastră în această lume. Suntem aici pentru că ne-am spus nouă înșine că locul nostru este aici, pe această planetă. Toate tradițiile, culturile și organizațiile spirituale au o poveste de creație originală. Ce se întâmplă atunci când, în acea poveste a creației, nu o vezi sau nu o auzi pe a ta? Atunci e ca și cum nu ai exista, sau de fapt nu exiști deloc. Aceasta poate fi o sursă de criză de identitate. Aceasta este tragedia de a nu te vedea pe tine însuți într-o poveste și apoi, prin extensie, de a nu fi inclus în povestea altcuiva.

Fiecare poveste pe care ți-o spui ție însuți include personaje diferite. Tu ești întotdeauna personajul principal, iar toți ceilalți joacă un rol. Mama mea joacă rolul de mamă în povestea mea, iar în povestea ei, eu joc rolul de fiică. În ambele noastre povești, fiecare dintre noi este personajul principal. Mama mea nu va deveni niciodată centrul poveștii mele, iar eu nu voi deveni niciodată centrul poveștii ei. Uităm adesea că suntem cu toții povestitori. Personajul principal ești tu însuți. Ceea ce se întâmplă atunci când uităm rolul nostru de povestitori este că atunci ne desemnăm un rol pasiv și lăsăm pe altcineva să ne spună poveștile. Acest lucru s-ar asemăna cu un regizor care distribuie un scenariu de film tuturor, mai puțin personajului principal, și care apoi își dă seama că rolul personajului principal nu a fost scris niciodată!

Trebuie să-i învățăm pe copii să nu uite niciodată rolul personajului principal. Și mai important este să treci dincolo de a fi personajul principal și povestitorul – începe să te observi pe tine însuți, comportamentul tău, modul în care inventezi personajele din povestea ta, cum te tratezi pe tine însuți și cum te prezinți în viață. Aceasta este și o formă de Ubuntu în acțiune, care constă în oglindirea reală a valorilor tale cu povestitorul. Apoi începi să-ți oglindești sinele autentic în societate. Nu poți face acest lucru în mod eficient dacă nu ești povestitorul poveștii tale. Odată ce ai stabilit că ești povestitor devine mai ușor să-ți oferi rolul de personaj principal și să treci dincolo de acesta pentru a deveni un observator real, depășind identitatea de Eu, Eu însumi și cu Mine. Te identifici cu toate celelalte personaje și cu toate celelalte ființe.