Mihaela Voinea, Sustainable Development Leader, Leroy Merlin România: De la măsuri punctuale la strategie integrată

Cum construim un „acasă mai bun” pentru oameni și planetă

Într-un context în care sustenabilitatea devine o responsabilitate asumată pe termen lung, Leroy Merlin și-a regândit viziunea și și-a extins impactul pozitiv dincolo de client, către comunitate și mediu.

De la investiții în reducerea emisiilor operaționale, la transformarea portofoliului de produse și implicarea furnizorilor în tranziția verde, interviul de mai jos cu Mihaela Voinea conturează pașii concreți și ambițiile care ghidează această transformare.

1. Cum a evoluat viziunea companiei?

În ultimii ani, viziunea noastră s-a consolidat în jurul ideii de a construi un „acasă mai bun” nu doar pentru clienți, ci pentru comunități, în sensul larg al cuvântului, și pentru planetă. De la o abordare punctuală a responsabilității sociale, am trecut la o strategie clară, integrată și multisectorială. Am început să ne definim impactul nu doar prin indicatori financiari, ci și prin amprenta de carbon, sustenabilitatea produselor și contribuția socială.

2. Ce măsuri concrete ați implementat până acum pentru reducerea emisiilor din Scop 1 și 2?

Pentru a reduce emisiile directe și indirecte din operațiunile noastre (Scop 1 și 2), am implementat măsuri tehnice, dar și acțiuni orientate către schimbarea comportamentelor legate de utilizarea tehnologiei, precum:

• Utilizarea energiei regenerabile: în 2024, 79,8% din energia electrică folosită în rețea a fost din surse regenerabile, iar 100% din magazinele în proprietate sunt dotate cu panouri fotovoltaice;

• Iluminat LED 100% în magazine, ceea ce a redus semnificativ consumul de energie;

• Conversia unor locații la pompe de căldură și optimizarea sistemelor HVAC;

• Pe perioada nopții, totemurile rămân neiluminate, iar în parcări iluminatul este adaptat astfel încât să asigure condițiile de siguranță, fără alt consum energetic inutil;

• Sistemele de iluminat expuse în Raionul de Iluminat sunt prevăzute cu senzori de prezență pentru a nu rămâne aprinse dacă nu este activitate;

• Limitarea automată a temperaturilor sistemelor de încălzire/răcire la valori optime (între 19-23 grade) pentru a reduce consumul de energie și a menține un climat sănătos;

• Desfășurarea de campanii de comunicare și animare privind utilizarea responsabilă a resurselor (energie electrică, gaz, apă, lemn).

Rezultatul: o scădere a emisiilor Scop 1 și 2 cu 2,46% în 2024, comparativ cu 2023, în ciuda extinderii activităților comerciale și a creșterii parcului de clădiri.

3. Cum a evoluat oferta voastră de produse în ultimii ani din perspectiva sustenabilității?

Am crescut semnificativ ponderea produselor care contribuie activ la reducerea impactului asupra mediului și creșterea eficienței energetice în locuințele clienților:

•  În 2024, 99% din produsele din lemn erau certificate FSC sau PEFC (față de 92% în 2023);

• Am extins oferta de produse pentru economisirea apei;

• Am introdus garanții extinse (până la 25 de ani) pentru produsele marcă proprie, încurajând un consum mai responsabil;

• Am eliminat din gamă becurile cu halogen și incandescente, în favoarea LED-urilor;

• Am scos de la vânzare cimentul CEM I gri și am adus alternative cu o amprentă de carbon mai scăzută (CEM II și CEM III).

4.  Ce criterii folosiți pentru a evalua dacă un produs este „sustenabil”?

Evaluam sustenabilitatea produselor printr-o serie de criterii care urmăresc întregul ciclu de viață al acestora. Astfel, putem identifica impactul pe care produsele îl au în fiecare etapă a ciclului de viață. Prin această abordare, putem lua decizii informate și să facem alegeri mai responsabile.

Pentru materia primă a produselor:

Căutăm alternative care să reducă „stresul” asupra resurselor naturale, precum: materii prime reciclate (până la o proporție de 100%), materii prime bio-sursate și regenerabile sau alte materiale cu emisii mai reduse.

De asemenea, acordăm o atenție deosebită atât originii, cât și impactului asupra sănătății umane al materiilor prime, optând pentru produse cu certificări internaționale precum FSC, PEFC, EU Ecolabel, OEKO-TEX etc.

La fabricarea produselor:

Colaborăm doar cu producători și furnizori care respectă valorile noastre referitoare la etica muncii și reducerea impactului activităților proprii.

Ne poziționăm ca parteneri pentru producători care urmăresc diminuarea amprentei de mediu – fie că folosesc energie regenerabilă, își optimizează procesele de producție sau dezvoltă produse cu impact redus. În plus, susținem inițiativele de producție locală, nu doar ca formă de sprijin pentru economia românească, ci și ca mijloc de reducere a distanțelor de transport și, implicit, a impactului asupra mediului.

În utilizarea produselor:

Urmărim și îmbunătățim constant performanța energetică a produselor (și, implicit, reducerea consumului de energie și a costurilor asociate), precum și înlocuirea combustibililor cu impact ridicat (cărbune, motorină).

Suntem preocupați de prelungirea duratei de utilizare a produselor noastre, fie prin oferirea de garanții extinse (unele produse marcă proprie au garanție de până la 25 de ani), fie prin posibilitatea de reparație, datorită designului lor.

Nu în ultimul rând, la finalul ciclului de viață, vizăm soluții care permit reutilizarea sau reciclarea facilă a produselor – precum campania noastră de reutilizare a brazilor de Crăciun.

5. Ce produse sau soluții oferiți clienților pentru a-i sprijini în reducerea consumului propriu de energie?

Oferim clienților o gamă largă de soluții care sprijină reducerea consumului de energie, atât prin produse eficiente energetic, cât și prin servicii necesare renovării energetice a locuinței.

1. Încă de anul trecut, oferim în magazinele noastre și online sisteme de panouri fotovoltaice și avem capacitatea de a livra proiecte complete clienților noștri la nivel național – nu doar produsele, ci și instalarea și întocmirea dosarului de prosumator;

2. Pe site-ul nostru avem o pagină dedicată Economiei de Energie care cuprinde atât materiale pedagogice, articole de inspirație, cât și trimitere către toate produsele și soluțiile pe care le oferim pentru eficiență energetică:

a. Soluții pentru izolare eficientă: Izolații termice de calitate și materiale de construcții cu performanță ridicată la izolare și tâmplărie exterioară performantă: ferestre cu geam triplu și uși de intrare cu coeficient termic ridicat – toate contribuie la reducerea pierderilor de căldură;

b. Sisteme moderne de încălzire – precum pompă de căldură, centralele în condensare și încălzirea în pardoseală – aduc economii între 30% și 60% la factura de energie și oferă un confort termic superior;

c. Climatizare eficientă – Aparate de aer condiționat cu clasă energetică A++ sau A+++, dotate cu funcții de reglare automată și eficiență ridicată, cu un consum optimizat de energie;

d. Termostate inteligente – pentru un control eficient al temperaturii și al consumului;

e. Iluminat LED – soluții durabile, cu consum redus, pentru locuințe eficiente; f. Electrocasnice cu clasă energetică superioară.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Sustainability Index Magazine no. 3. You can flip through it here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Roxana Chirițoiu – The Voice of a Generation Shaping the Future

Roxana Chirițoiu works at the European Parliament on the team of one of its Vice-Presidents, where she contributes to shaping European policies on social rights, public health, education, and future skills. She serves on the board of Rethink Romania, supporting the development of long-term strategies for the country’s future, and represents Romania as a Youth Delegate to the Council of Europe, advocating for sustainability, intergenerational equity, and youth civic engagement.

Previously, as Head of Climate Programs at one of the region’s leading social innovation NGOs, she developed educational and civic initiatives for businesses and communities, including the largest climate summit in Central and Eastern Europe. In 2025, she was selected among 50 global young leaders invited to the World Economic Forum in Davos. She also hosts a podcast spotlighting the voices and life stories of seniors who have lived with purpose.

1. This year you represented Romania at the World Economic Forum in Davos – a context in which the voices of young Romanians remain underrepresented on the global stage. What concrete steps do you believe are needed for the contributions of young people to be genuinely integrated into global strategic decision-making processes?

Things don’t happen on their own; intentionality is required. There must be dedicated programs for young delegates, like those at Davos or the Council of Europe, where I have the honor of being Romania’s youth delegate. That’s actually the first step: not leaving young people’s presence to chance, but encouraging it in a structured and consistent way. Nevertheless, mere presence isn’t enough without active participation – and that begins with giving young people confidence. At Davos, we had preparatory sessions to help us understand that we belong there, and that our very presence brings legitimacy to those conversations.

As young people, we sometimes underestimate ourselves because we don’t yet have the same experience as the people we’re sitting at the table with. That’s why it’s essential for someone in a position of power to shake our hand and say “Your place is right here”.

Still, even active participation is not enough if there are no clear mechanisms through which young voices are truly integrated into decisions. We need to build those mechanisms and closely monitor their implementation – we, the youth, must do that ourselves. We must hold politicians accountable when they stop at statements and support, through voting and civic engagement, those who make real space for us in decision-making processes.

2. At the same time, how should current global governance mechanisms be rethought to build genuine bridges between generations around essential topics such as climate change, democracy and civic participation, and fighting social inequalities?

Bridges are built, first and foremost, through listening. Prejudices often arise in communication gaps – in those spaces where we fail to talk to each other. And the big issues – climate change, democracy, civic participation, social inequalities – concern us all, but will have long-term effects especially on younger generations.

I also find it important to recognize the rights of future generations to be represented. At the European level, this is an emerging topic: several countries have already introduced legal provisions to protect the interests of future generations. It’s a powerful signal that we can and must think about decisions not just for today, but also for tomorrow.

3. In the context of the transition to a sustainable economy, companies stand at the crossroads of innovation, competitiveness, and environmental responsibility. From your perspective, what role should the business environment assume to remain relevant and competitive while actively contributing to solving the climate crisis and protecting the planet?

It is indeed a crossroads. But the beautiful thing is that we don’t have to choose one direction at the expense of another. Often, the solution to one challenge also addresses the others. A good example is what we call the “energy trilemma”: the challenge of ensuring clean, affordable, and secure energy all at once. Investments in green energy have the potential to meet all three goals simultaneously. And that’s just one example. We’re already seeing circular business models – such as in the refurbished electronics sector – that not only reduce environmental pressure but also innovate, attract consumers, and become profitable. More often than not, what is good for the planet is also good for people and for business.

4. What innovative approaches and concrete actions would you recommend to young people to help them realize that each of them is an agent of change in shaping the future of society and the planet?

I would encourage young people to look for role models – people in whom they recognize themselves and who show them that it’s possible. Sometimes the idea of becoming an entrepreneur, a politician, or an organizational leader may feel very distant, even impossible. But when you see someone your age, or just a few years older, who succeeded – maybe even from the same town or village as you – suddenly everything becomes more accessible, more real.

I’d encourage them to find these people and reach out to them.

Often, they’re open to helping because they, too, were once supported by someone who believed in them.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Sustainability Index Magazine no. 3. You can flip through it here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

ZBOR: a space for young people in Romania to explore their dreams

Interview with Nicoleta Deliu Pașol, Head of Communication and CSR at BCR

Launched by BCR as a bold educational transformation initiative, ZBOR is more than just a project – it is a network of hubs designed to meet the real needs of young people in Romania.

In a context where safe spaces for learning and exploration are almost entirely lacking, ZBOR provides an environment where curiosity, free expression, and authentic dialogue are encouraged.

With 7 operational hubs currently and a unified curriculum that covers financial education, entrepreneurship, sustainability, digital literacy, and personal development, ZBOR aims to become a scalable intervention model that supports a generation asking to be heard, understood, and empowered. In this interview with Nicoleta Deliu Pașol, Head of Communication and CSR at BCR, we explore how the project came to life, the challenges it faced, and BCR’s vision for the coming years.

1.  How was the educational content of the ZBOR project designed, and what real needs of young people does it address?

Even before launching ZBOR, we had spent many years working with young people at BCR through national initiatives like the Money School. From the beginning, we built a relationship based on mutual learning. We introduced them to the world of financial education, and they taught us about their generation. Today’s youth are ambitious, adaptable, and eager for change, but they often lack spaces designed for them – places where they can explore, dream, and make mistakes in a safe and inclusive environment. That real need was our starting point when developing the educational content for ZBOR. We took time to listen to young people and truly understand them. We realized they need to be heard in order to gain confidence in themselves and their aspirations.

With the way we develop ZBOR’s curriculum, our goal is to democratize access to education by offering the same quality of content to all young people across Romania – from small towns to the heart of Bucharest. In addition to local, contextualized activities adapted to each hub, it is equally important to have a shared curriculum used across all cities where a ZBOR hub exists.

We co-create the educational content with experts from various fields who design courses in a language young people relate to. The current curriculum covers five main areas: financial education, entrepreneurship, sustainability, digital education, and personal development.

2 .  What have been the biggest challenges in launching the seven hubs?

One of the biggest challenges? Making the space feel… natural. A place between school and home where young people genuinely feel like they belong. In a context where such spaces are almost entirely absent from our urban culture, we started from scratch – building not just physical places but also relationships of trust and communities of young people around the project.

One important lesson was related to the consumption behaviour of the new generation. Gen Z spends most of its time in digital environments and finds a sense of community there. That’s why one challenge was showing them that a physical space, if co-created with them, can also become relevant, safe, and authentic.

We adjusted along the way: the space is open even outside of planned activities, we encouraged informal gatherings, spontaneous participation, and co-creation of programs. ZBOR is a living process, where we learn together with young people and constantly adapt – with empathy, patience, and a strong belief that trust is built over time, through real presence and open dialogue.

3. What role does BCR aim to play in the development of young people in Romania?

ZBOR is a space for exploration, for real questions, personal rhythm, and confidence in each young person’s potential. Through ZBOR, we bring young people closer to useful resources, safe communities, and mentors who offer patience, not pressure. We create contexts in which honest conversations about money, the future, and life choices become a natural part of their journey.

Trust is built over time, with small steps and continuous support – exactly what ZBOR brings into the community.

4.  What have you learned from the first months of operation, and what would you change?

So far, something we already sensed from previous projects has been confirmed – young people in Romania are curious, creative, and bold. They need trust and support to truly spread their wings. They want to be heard, and they want their ideas to matter – things they can find at ZBOR. We’d love to expand our educational activities even further, to respond better to the needs they express – whether directly or through their actions.

We continue to learn alongside them. Every day. But one thing is clear: when they’re offered space, support, and resources, they know exactly what they want. That’s why we are here not just to support them, but to work with them – with respect, curiosity, and mutual trust.

5.  How do you envision the expansion of the project over the next 2-3 years?

Expanding the project over the next 2-3 years means more than just opening new hubs. ZBOR comes with a cultural shift: recognizing the role that young people can play in social, economic, and civic life. In the years ahead, we hope ZBOR will become a scalable model of intervention for younger generations – with measurable impact in education, employability, and civic engagement. And we’re building that path together, step by step, with trust and perseverance.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Sustainability Index Magazine no. 3. You can flip through it here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Roxana Chirițoiu, Policy Advisor Parlamentul European – Vocea unei generații care construiește viitorul

Roxana Chirițoiu lucrează în Parlamentul European, în echipa unuia dintre vicepreședinții instituției, contribuind la politici europene în domeniul drepturilor sociale, sănătății publice, educației și competențelor viitorului. Este membră în boardul Rethink Romania, unde sprijină dezvoltarea de strategii pe termen lung pentru viitorul țării, și reprezintă România ca Delegată de Tineret la Consiliul Europei, promovând teme precum sustenabilitatea, echitatea între generații și participarea civică a tinerilor.

Anterior, în calitate de Head of Climate Programs în cadrul unuia dintre cele mai influente ONG-uri de inovație socială din regiune, a dezvoltat inițiative educaționale și civice pentru business-uri și comunități, inclusiv cel mai mare summit de climă din Europa Centrală și de Est. În 2025, a fost selectată printre cei 50 de tineri lideri globali invitați la Forumul Economic Mondial de la Davos. Este frecvent speaker pe teme precum dialogul între generații, sustenabilitate și educație, iar prin podcastul său aduce în prim-plan vocile seniorilor și poveștile lor de viață trăită cu sens.

1.  Anul acesta ai reprezentat România la Forumul Economic Mondial de la Davos — un context în care vocea tinerilor români rămâne încă insuficient reprezentată în marile forumuri globale. Care consideri că ar fi pașii concreți prin care contribuția tinerilor ar putea fi integrată cu adevărat în procesele de luare a deciziilor strategice la nivel global?

Lucrurile nu se întâmplă de la sine; e nevoie de intenționalitate. Trebuie să existe programe dedicate tinerilor delegați, ca la Davos sau la Consiliul Europei, unde am onoarea de a fi delegata de tineret a României. Acesta este, de fapt, primul pas: să nu lăsăm prezența tinerilor la voia întâmplării, ci să o stimulăm în mod structurat și consecvent. Dar simpla prezență nu e suficientă, fără participare activă, iar ea începe prin a le oferi tinerilor încredere.

La Davos, am avut sesiuni de pregătire menite să ne ajute să înțelegem că locul nostru este acolo și că însăși prezența noastră oferă legitimitate acelor conversații. Ca tineri, uneori ne subestimăm, pentru că nu avem încă aceeași experiență ca oamenii cu care ne așezăm la masă. De aceea, e esențial ca cineva aflat într-o poziție de putere să ne strângă mâna și să ne spună: „Locul tău e chiar aici”.

Și totuși, nici participarea activă nu este suficientă dacă nu există mecanisme clare prin care vocile tinerilor să fie cu adevărat integrate în decizii. E nevoie să construim aceste mecanisme și să le urmărim atent aplicarea, chiar noi, tinerii. Să cerem responsabilitate de la politicienii care se opresc doar la declarații și să-i sprijinim, prin vot și implicare civică, pe cei care fac loc real pentru noi în procesele decizionale.

2. În același timp, cum ar trebui regândite actualele mecanisme de guvernanță globală pentru a construi punți autentice între generații, în jurul unor teme esențiale precum schimbările climatice, democrația și participarea civică, și combaterea inegalităților sociale?

Punțile se construiesc, în primul rând, prin ascultare. Prejudecățile apar adesea în golurile de comunicare, în acele spații în care nu reușim să vorbim unii cu ceilalți. Iar temele mari, schimbările climatice, democrația, participarea civică, inegalitățile sociale, sunt subiecte care ne privesc pe toți, dar care vor avea un impact de durată mai ales asupra generațiilor tinere. De asemenea, mi se pare important să recunoaștem și dreptul generațiilor viitoare de a fi reprezentate. La nivel european, acesta este un subiect emergent: mai multe state au introdus în lege prevederi care protejează interesele generațiilor ce vor urma. Este un semnal puternic că putem și că trebuie să gândim deciziile nu doar pentru azi, ci și pentru mâine.

3. În contextul tranziției către o economie sustenabilă, companiile se află la intersecția dintre inovație, competitivitate și responsabilitate față de mediu. Din perspectiva ta, ce rol ar trebui să își asume mediul de afaceri pentru a rămâne relevant și competitiv, contribuind activ la soluționarea crizei climatice și la protejarea planetei?

Este, într-adevăr, o intersecție. Dar partea frumoasă este că nu trebuie să alegem o direcție în detrimentul alteia. De multe ori, soluția la o provocare răspunde și la celelalte. Un exemplu este ceea ce numim energy trilemma: provocarea de a asigura energie curată, accesibilă și sigură în același timp. Investițiile în energie verde au potențialul de a răspunde acestor trei obiective simultan. Și acesta e doar un exemplu. Vedem deja modele de afaceri circulare, cum ar fi cele din zona electronicelor recondiționate, care nu doar că reduc presiunea asupra mediului, dar și inovează, sunt atractive pentru consumatori și devin profitabile. De cele mai multe ori, ce este bine pentru planetă este bine și pentru oameni, și pentru business.

4. Ce abordări inovatoare și acțiuni concrete le-ai recomanda tinerilor pentru a-i încuraja să conștientizeze că fiecare dintre ei sunt agenți ai schimbării în modelarea viitorului societății și al planetei?

I-aș încuraja pe tineri să-și caute modele. Oameni în care se recunosc pe ei înșiși și care le arată că se poate.

Uneori, ideea de a deveni antreprenor, politician sau lider de organizație poate părea foarte îndepărtată, chiar imposibilă. Dar în momentul în care vezi pe cineva de vârsta ta, sau cu doar câțiva ani mai mare, care a reușit, poate chiar din același oraș sau sat ca tine, dintr-o dată totul devine mai accesibil, mai real.

I-aș încuraja să îi găsească și să îi contacteze pe acești oameni. De multe ori, sunt deschiși să ajute, pentru că și ei, la rândul lor, au fost sprijiniți de oameni care au crezut în ei.

Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Sustainability Index Magazine nr. 3. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Andreas Rasche – Copenhagen Business School: Cum să ieșim din capcana „Bullshit-ului” în sustenabilitate

În lumea corporativă de astăzi, „bullshit-ul” poate să apară sub multe forme și în diverse situații. Însă, conform lui Andreas Rasche, nu este doar o expresie populară, ci și un concept academic riguros. Profesor de Afaceri în Societate la Centrul pentru Sustenabilitate din cadrul Copenhagen Business School și Decan Asociat al programului MBA fulltime al CBS, Andreas și-a dedicat cariera studierii sustenabilității corporative.

Este autorul a șapte cărți, a publicat peste 60 de articole academice și studii de caz și a colaborat cu organizații precum Națiunile Unite, Organizația Mondială a Sănătății și Comitetul de Coordonare al UN Global Compact LEAD.De-a lungul anilor, el a analizat modul în care companiile abordează sustenabilitatea, observând că multe ajung să fie prinse într-un cerc vicios al conformării, al angajamentelor goale și al oportunităților ratate. De multe ori, sustenabilitatea este tratată ca un exercițiu birocratic, în care respectarea reglementărilor primează în fața impactului real.

În acest interviu exclusiv pentru Sustainability Index Magazine, Andreas analizează modul în care mentalitatea axată pe conformitate împiedică organizațiile să vadă adevăratul scop al sustenabilității: crearea de valoare pe termen lung, reducerea riscurilor și realizarea unei diferențe concrete. Descoperă argumentele lui Andreas, care susține că afacerile trebuie să se elibereze de abordarea „doar business case și nimic în plus” și să adopte sustenabilitatea în mod autentic, chiar și atunci când reglementările nu o impun.

1.  În articolul dumneavoastră „Bullshit and Organization Studies”, explorați felul în care „bullshit”-ul poate fi atât funcțional, cât și disfuncțional în cadrul organizațiilor. Ați putea împărtăși cele mai provocatoare concluzii? Privind spre viitor, care credeți că este cel mai mare punct orb în discursul actual despre sustenabilitatea corporativă?

În primul rând, deși poate părea surprinzător, „bullshit”-ul este un concept academic serios, în ciuda denumirii. Ne-am bazat reflecțiile pe observațiile profesorului Harry Frankfurt de la Princeton cu privire la acest subiect. El susține că, spre deosebire de mincinoși – care, de regulă, știu că mint – cei care practică „bullshit”-ul pur și simplu nu sunt interesați dacă ceea ce spun este adevărat sau fals.

„Bullshit”-ul este, într-un anumit sens, un discurs gol de conținut, iar cei care îl folosesc nu urmăresc adevărul, ci mai degrabă vor să impresioneze. Gândiți-vă, de exemplu, la Donald Trump, care este un exemplu perfect. De multe ori minte, dar și mai frecvent face afirmații fără substanță, doar de dragul de a spune ceva.

Una dintre concluziile noastre principale a fost că, în anumite contexte, acest tip de discurs poate avea totuși o funcție. Luați, de exemplu, interviurile de evaluare a performanței angajaților – șeful vrea să fie convingător și să lase o impresie pozitivă, dar fără să spună neapărat lucrurile pe nume.

Un punct vulnerabil major în discursul despre sustenabilitate este că nu reflectăm suficient asupra motivului fundamental pentru care aceasta contează cu adevărat. Companiile sunt adesea prea concentrate pe inițiative de conformare și caută cu disperare un model de afaceri care să justifice sustenabilitatea. Într-o anumită măsură, pot înțelege această abordare, dar ea vine și cu un cost: orbește.

Avem nevoie de o reflecție mai profundă asupra scopului real al implicării în sustenabilitate, iar acest lucru presupune, uneori, să acceptăm adevăruri incomode – cum ar fi faptul că este nevoie urgentă de acțiune și de impact real, indiferent dacă legea impune asta sau dacă există un beneficiu economic imediat.

2. Capabilitățile „Nordic Nine” pun un accent puternic pe transparența în educație. Cum vedeți aplicarea acestui principiu în raportarea de sustenabilitate, mai ales în contextul noilor cerințe CSRD care evoluează în Europa? Poate transparența, de una singură, să genereze o schimbare corporativă reală sau este nevoie de mecanisme de aplicare mai ferme?

Copenhagen Business School a dezvoltat capabilitățile „Nordic Nine” ca un fel de „Stea a Nordului” – un reper care ghidează educația în toate programele noastre. Este un exercițiu extrem de valoros pentru o școală de afaceri de dimensiunea noastră. Multe dintre aceste capabilități sunt esențiale pentru implementarea eficientă a reglementărilor privind sustenabilitatea, cum este și cazul CSRD. De exemplu, una dintre capabilități vorbește despre a fi competitiv și, în același timp, empatic – o combinație care contează enorm când vine vorba de raportare și de procesele de due diligence.

Transparența poate sprijini schimbarea la nivel organizațional. Dacă vrei să gestionezi și să reduci emisiile de carbon, ai nevoie de date concrete, colectate pe mai mulți ani, pentru a putea evalua progresul. Altfel, e ca și cum ai naviga fără busolă. Nu cred că aplicarea mai strictă a reglementărilor, în sine, va face raportarea mai relevantă. Relevanța este dată de companii, care trebuie să analizeze cu adevărat semnificația datelor pe care le colectează.

3. Rolul școlilor de afaceri în formarea liderilor cu o viziune regenerativă este mai relevant ca niciodată. Ați subliniat, de asemenea, importanța cunoașterii bazate pe știință în educația pentru sustenabilitate. Cum putem reduce decalajul dintre rigoarea academică și realitățile practice ale luării deciziilor în mediul de afaceri, unde presiunile financiare pe termen scurt predomină adesea?

Trebuie să facem cunoașterea academică mai accesibilă – și nu mă refer doar la a pune la dispoziție articole sau cărți pentru publicul larg. Avem nevoie să traducem rezultatele cercetărilor în practici concrete, care să poată fi integrate în mediul de afaceri și în elaborarea politicilor publice.

Cercetarea academică poate arăta clar că orientarea excesivă pe termen scurt este o strategie înșelătoare – atât în ceea ce privește supraviețuirea pe termen lung a companiilor, cât și impactul lor asupra sustenabilității. Totuși, trebuie să ne uităm și la partea care primește aceste informații. Este nevoie ca managerii și factorii de decizie politică să fie dispuși să aibă încredere în știință și să-și reanalizeze deciziile în lumina acestor date.

4. Ați vorbit despre importanța autenticității în cazul companiilor responsabile – și anume că este necesar să trăiască valorile pe care le declară. Având în vedere presiunile de reglementare din ce în ce mai mari, credeți că firmele acționează din convingere sau doar reacționează la cerințele de conformare?

Cred că una dintre greșelile majore ale reglementărilor incluse în Pactul Verde European – precum CSRD și CSDDD – a fost că nu am reușit să transformăm discursul despre conformare într-un discurs despre creare de valoare.

În cele din urmă, multe companii percep aceste reglementări ca pe o povară financiară, ceea ce le determină să le implementeze fără convingere. Astfel, sustenabilitatea ajunge să fie tratată strict ca o obligație legală. Iar atunci când pornești de la o perspectivă exclusiv de conformare, este firesc să nu generezi beneficii semnificative pentru organizație – ceea ce, la rândul său, întărește viziunea inițială că „nu merită”. Este un cerc vicios.

Pentru a ieși din el, companiile trebuie să reflecteze asupra (1) valorilor proprii ca organizație și (2) valorii pe care reglementările o pot aduce, fie că vorbim de o mai bună gestionare a riscurilor sau de investiții strategice în capitalul uman.

5.  Multe companii din România sunt încă la început de drum în ceea ce privește integrarea sustenabilității. Ce pași concreți le-ați recomanda celor care vor să meargă dincolo de conformare și să creeze un impact real? Și, dacă ați face o predicție curajoasă despre viitorul sustenabilității în Europa în următorul deceniu, care ar fi aceea?

Dacă sunteți la început, începeți prin a vă pune o întrebare esențială: De ce ne implicăm în sustenabilitate? Această întrebare aparent simplă obligă la o reflecție sinceră asupra valorilor companiei și asupra potențialului de creare de valoare.

Companiile pot avea motivații diferite pentru a se implica în sustenabilitate – și este perfect în regulă. Important este să clarificați această motivație și să o integrați în deciziile de management.

În ceea ce privește o predicție pentru următorul deceniu, cred că vom asista la o tensiune crescândă între ambițiile declarate ale Europei privind Pactul Verde și capacitatea reală a continentului de a le atinge. În prezent, Uniunea Europeană încearcă să reformuleze Pactul Verde pentru a-l face mai compatibil cu logica competitivității economice.

Este o mișcare de înțeles, având în vedere schimbările din contextul economic și politic. Dar această recalibrare va genera tensiuni, pentru că realitățile economice și necesitatea unor acțiuni curajoase în domeniul sustenabilității nu se aliniază întotdeauna în mod armonios.

Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Sustainability Index Magazine nr. 3. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Gemma Webb – CEO RetuRO SGR: The DRS is a concrete step towards a more responsible and sustainable future for Romania

As Europe moves steadily toward a green transition, Romania has the chance to position itself as a regional leader in sustainability. Gemma Webb, CEO of RetuRO SGR, the company administrating the Deposit-Return System in Romania, explains how the implementation of the DRS marks a significant advancement in the country’s environmental strategies.

1. This is the third year since the Deposit-Return System has been operational in Romania. How has the DRS made a difference to Romania’s efforts towards sustainability?

In many ways, the DRS is a turning point for Romania. Being the largest fully integrated system of its kind globally and one of the most ambitious circular economy projects in the region, the DRS has demonstrated that Romania can successfully implement an efficient and impactful system of this scale.

From the very start, the DRS has proven its effectiveness in encouraging sustainable practices, contributing decisively to strengthening the local circular economy. The impact created by the DRS is visible both socially and economically: a cleaner environment, the development of the local recycling industry and the creation of new business opportunities. In just our first year of operation, we collected approximately 3.5 billion beverage containers and delivered over 230,000 tons of high-quality materials to recyclers. That’s a game-changer for both environmental protection and economic development.

But one of the most exciting outcomes is the cultural shift we’re seeing. People now see packaging not as waste, but as a valuable resource. That’s a fundamental change. The fact that more than half of Romanians constantly use the system confirms to me that this project has a real impact on society and gives a chance for other similar projects to take shape. When the mechanisms are well set up, people naturally get involved in the process. The DRS is a concrete step towards a more responsible and sustainable future for Romania.

2. Can Romania become a leading destination for sustainable investments in the region?

The DRS is not just an environmental initiative, but a multisector investment platform. If we look at the economic impact of the Romanian DRS, RetuRO has created 800 green jobs in our counting and sorting centers plus our HQ alone.

On top of that, the system has generated demand for logistics infrastructure, traceability technologies, IT platforms and systems, recycling capacities and local production of sustainable packaging. The recycling industry is a great example. The DRS provides not only a steady flow of high-quality materials – PET, glass, aluminium, month by month, but also generates expansion and investment opportunities for this industry in order to ensure the necessary processing capacities for the increasing quantities of materials handed in for recycling through the DRS.

We see, therefore, how sustainability creates real and predictable economic value.

3. What makes Romania an attractive place for sustainability-focused investors?

Romania offers a unique competitive advantage in the region — a large and growing market where systemic changes, such as DRS, can generate rapid scale-up and long-term predictability.

Romania offers not only compliance with European regulations, but also tangible opportunities for vertical development – from technology and production, to local partnerships and regional integration.

The implementation of the Deposit-Return System in Romania marks a significant advancement in the country’s environmental strategies. The DRS not only helps Romania meet European recycling targets but also demonstrates the country’s efforts towards a greener future and its commitment to the transition towards sustainable solutions. For any investor interested in sustainability-centered opportunities, that is a strong sign of stability.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Sustainability Index Magazine no. 3. You can flip through it here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Interview with Marco HÖßL, CEO Kaufland Romania and Republic of Moldova: Shaping the Future, Plate by Plate

How Kaufland Romania Promotes Nutrition, Sustainability, and Community Health

From hundreds of products tailored to special dietary needs, to nutrition education in schools, hot meals in vulnerable communities, and support for local producers — Kaufland is building an ecosystem where healthy choices become accessible, natural, and impactful. Through strategic investments and long-term partnerships, the company is redefining the role of a food retailer in public health and Romania’s sustainable development.

1. Kaufland has become a leader in promoting a healthy lifestyle in Romania. Why do you consider nutrition a strategic priority for the company?

Kaufland is a company that stays connected to customer needs and adapts its strategic directions accordingly. In our stores, customers can find a wide range of healthy and sustainable products that support a balanced and affordable diet.

A survey conducted by Kaufland and Plan B Association shows that 65% of children under 14 consume sweets daily, and 43% drink carbonated beverages weekly. As a food retailer, we not only have the responsibility but also the ability to influence food choices — not just through what we place on shelves, but through how we inform, inspire, and support better decisions.

Under the motto “Good Nutrition – Now and in the Future,” we invest in projects that promote balanced eating, food waste reduction, sustainable alternatives, and the consumption of local products. This is a strategic direction with a direct impact on the health of the communities we serve. Reducing sugar, salt, and fat content in our private label products, increasing the consumption of plant-based and lactose-free alternatives, as well as encouraging the intake of whole grains and plant-based proteins are just a few examples of nutrition solutions we consider sustainable for people and the environment.

2. The Akademia Kinderland and NutriCOOLtura projects reach thousands of children every year. What concrete impact have you observed in the communities where these initiatives are implemented?

Nutrition doesn’t stop at the shelf. It also means education — and education starts early. A child who understands not just what healthy eating means but why it’s important will make better choices, influence their family, and grow into a more conscious adult.

Akademia Kinderland is an example of early intervention with visible effects. For 8 years, the caravan has traveled across the country teaching children through play how to eat healthily, why it matters what they put on their plate, and what a balanced diet looks like.

NutriCOOLtura, launched in 2024 in partnership with Edenred and the United Way Foundation, brings nutritional education into schools — through film, music, and creative materials. It’s an effective way to deliver useful information in a way children can understand.

3. Kaufland’s assortment includes hundreds of private label products for special diets, such as K-free or K-bio. How do you decide which products to bring to stores, and how do you respond to customers with special dietary needs?

By listening to them. For some, healthy eating is a choice. For others, it’s a necessity. That’s why we’ve built a dedicated assortment with over 1,300 organic, vegan, gluten-free, or lactosefree products. The K-free private label is designed to be both accessible and high quality, specifically targeting those who need special dietary options. The entire K-free pasta range is produced by a local manufacturer, and the products are distributed throughout our store network in the 8 countries where we operate.

Listing decisions are based on demand, dialogue with communities, and strategic partnerships. For over 6 years, we’ve collaborated with the Romanian Association for Gluten Intolerance. Together, we brought Romania a Guinness World Record for the largest gluten-free pasta serving and organized the first national awareness campaign “Romania Without Gluten”: 10 cities, 1,500 participants in information sessions, 870 tests for celiac disease, and 370 doctors trained in a program accredited by the College of Physicians.

4. An emotional example is the ongoing support for the Ponorâta community. What has personally impacted you from this experience?

The fact that education can truly change lives. Ten years ago, only two children attended school in Ponorâta. Today, the classrooms are full, the kindergarten has been expanded, students go on to high school, and some even dream of attending university.

Kaufland has been present there since 2015. The daily hot meal and social vouchers offered for school attendance and performance have been essential. In a community where daily food is not guaranteed, a warm lunch can make the difference between school dropout and a real chance for a better future.

What impacted me personally? The children’s joy when receiving a new backpack, their curiosity, their growing confidence to dream further. Ponorâta is not a story about charity. It’s a lesson about potential, patience, and long-term impact.

5. Kaufland Romania invests not only in customers but also in its team — with medical services, sports activities, and health initiatives. How do you see the connection between employee well-being and the company’s long-term success?

Healthy people build healthy companies. At Kaufland, we foster an organizational culture that prioritizes employee well-being — from free medical services to nutrition campaigns, sports activities, and preventive health initiatives.

We constantly invest in the physical and emotional health of our colleagues because we know that motivation, retention, and performance come when people feel respected and supported. Caring for employees is not a perk — it’s the foundation of a successful long-term business.

6. Romania faces serious challenges related to children’s nutrition. What more do you think the business environment should do to support public health?

Romania has one of the highest rates of childhood obesity in Europe. It’s a major problem, and solutions cannot come only from the state or a single company. A collective effort is needed — government, companies, NGOs, parents, specialists. Everyone has a role. The business sector has the power to implement, to scale, and to innovate. And if it truly wants to contribute to public health, it needs to move beyond image-focused CSR to interventions with real impact — long-term, in schools, in communities, in mindset.

7. How is Kaufland’s sustainability commitment reflected in purchasing decisions from local producers and the expansion of the vegan and plant-based product portfolio?

In our procurement policy, we prioritize local partnerships. Specifically, over 85% of the food products at Kaufland are Romanian.

In 2024, the value of goods and services purchased from local suppliers exceeded 2.93 billion euros — an approach that supports the economy, reduces environmental impact, and ensures freshness on the shelf.

At the same time, we are continuously expanding our range of vegan and plant-based products. Although this segment is still niche, interest is growing — and our K- take it veggie private label offers sustainable, affordable, and relevant options for new consumption habits.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Sustainability Index Magazine no. 3. You can flip through it here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Interviu cu Gemma Webb, CEO RetuRO SGR: SGR este un pas concret către un viitor mai responsabil și mai sustenabil pentru România

Pe măsură ce Europa avansează în direcția tranziției verzi, România are șansa de a se poziționa ca lider regional în domeniul sustenabilității. Gemma Webb, CEO RetuRO SGR, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare în România, explică modul în care implementarea SGR reprezintă un progres important pentru strategiile de mediu ale țării.

1. Acesta este al treilea an de funcționare a SGR în România. Ce impact a avut sistemul asupra eforturilor țării pentru un viitor sustenabil?

În multe privințe, SGR reprezintă un moment de cotitură pentru România. Fiind cel mai mare sistem complet integrat de acest tip la nivel global și unul dintre cele mai ambițioase proiecte de economie circulară din regiune, SGR a demonstrat că România poate implementa cu succes un sistem eficient, cu impact la scară largă.

Încă de la început, SGR și-a dovedit eficiența în promovarea practicilor sustenabile, contribuind la consolidarea economiei circulare la nivel local. Rezultatele sunt vizibile: mediul e mai curat, industria locală de reciclare se dezvoltă și apar noi oportunități de afaceri.

În primul an, am colectat ~3,5 mld. de ambalaje SGR și am predat 230.000t de materiale către reciclatori. Este o schimbare majoră atât pentru protecția mediului, cât și pentru dezvoltarea economică.

Una dintre cele mai mari reușite este schimbarea de mentalitate pe care o observăm: ambalajele nu mai sunt văzute ca deșeuri, ci ca resurse valoroase. Faptul că peste jumătate dintre români folosesc constant sistemul îmi confirmă că proiectul are un impact real în societate și deschide calea pentru inițiative similare. Când mecanismele sunt bine puse la punct, implicarea oamenilor vine firesc. SGR este cu siguranță un pas spre un viitor mai responsabil pentru România.

2. Poate deveni România o destinație de top pentru investițiile sustenabile din regiune?

SGR nu este doar o inițiativă de mediu, ci o platformă de investiții. Dacă analizăm impactul economic al SGR în România, vedem că RetuRO a creat 800 de locuri de muncă verzi în centrele de sortare și la sediul central. Pe lângă acestea, sistemul a generat cerere pentru infrastructură logistică, soluții de trasabilitate, platforme și sisteme IT, capacități suplimentare de reciclare și producție locală de ambalaje sustenabile. SGR nu doar că asigură un flux constant de materiale de înaltă calitate – PET, sticlă, aluminiu – ci și generează oportunități pentru extinderea și modernizarea industriei de reciclare. Vedem, așadar, cum sustenabilitatea generează valoare economică reală și predictibilă.

3. Ce face ca România să fie un loc atractiv pentru investitorii interesați de sustenabilitate?

România oferă un avantaj competitiv unic în regiune – o piață în plină dezvoltare, unde schimbările sistemice, precum SGR, pot fi implementate rapid și pot aduce predictibilitate pe termen lung.

România nu doar că respectă reglementările europene, dar oferă și oportunități concrete de dezvoltare pe verticală – de la tehnologie și producție, la parteneriate locale și integrare regională.

Implementarea SGR în România reprezintă un pas important în consolidarea strategiilor de mediu ale țării. SGR nu doar că ajută România să-și îndeplinească obiectivele europene privind reciclarea, dar demonstrează și angajamentul țării către un viitor mai verde. Pentru orice investitor interesat de oportunități centrate pe sustenabilitate, acesta este un semnal clar de stabilitate.

Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Sustainability Index Magazine nr. 3. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Interviu cu Marco HÖßL, CEO Kaufland România și Republica Moldova: Modelăm viitorul, farfurie cu farfurie

Cum promovează Kaufland România nutriția, sustenabilitatea și sănătatea comunității

De la sute de produse dedicate dietelor speciale, la educație nutrițională în școli, mese calde în comunități vulnerabile și susținerea producătorilor locali – Kaufland construiește un ecosistem în care alegerile sănătoase devin accesibile, firești și de impact. Prin investiții strategice și parteneriate pe termen lung, compania redefinește rolul retailerului în sănătatea publică și în dezvoltarea durabilă a României.

1. Kaufland a devenit un lider în promovarea unui stil de viață sănătos în România. De ce considerați nutriția o prioritate strategică pentru companie?

Kaufland este o companie conectată la nevoile clienților și își adaptează direcțiile strategice pe măsura acestora. În magazinele noastre pot găsi o gamă largă de produse sănătoase și sustenabile prin intermediul cărora susținem o nutriție echilibrată și accesibilă. Un sondaj realizat de Kaufland și Asociația Plan B arată că 65% dintre copiii sub 14 ani consumă dulciuri zilnic, iar 43% beau sucuri carbogazoase săptămânal.

Ca retailer alimentar, avem nu doar responsabilitatea, ci și capacitatea de a influența alegerile alimentare. Nu doar prin ce punem pe raft, ci și prin felul în care informăm, inspirăm și sprijinim alegerile mai bune.

Sub deviza „Nutriție bună – acum și în viitor ”, investim în proiecte care promovează alimentația echilibrată, reducerea risipei, alternativele sustenabile și consumul de produse locale. E o direcție strategică, cu impact direct asupra sănătății comunităților în care activăm. Reducerea cantității de zahăr, sare și grăsimi în produsele de marcă proprie, creșterea consumului de produse alternative pe bază de plante și produse fără lactoză, precum și creșterea consumului de cereale integrale și proteine vegetale sunt doar câteva exemple de nutriție pe care le considerăm sustenabile pentru oameni și mediu.

2. Proiectele Akademia Kinderland și NutriCOOLtura ajung anual la mii de copii. Ce impact concret ați observat în comunitățile unde aceste inițiative sunt implementate?

Nutriția nu se oprește la raft. Înseamnă și educație – iar educația începe devreme. Un copil care înțelege nu doar ce înseamnă alimentația sănătoasă, ci și de ce e importantă, va face alegeri mai bune, va influența familia și va deveni un adult mai conștient.

Akademia Kinderland este un exemplu de intervenție timpurie cu efecte vizibile. De 8 ani, caravana străbate țara și îi învață pe copii, prin joacă, cum să mănânce sănătos, de ce contează ce pun în farfurie și ce înseamnă echilibrul alimentar.

NutriCOOLtura, lansat în 2024, în parteneriat cu Edenred și Fundația United Way, aduce educația nutrițională în școli – prin film, muzică și materiale creative. E un mod eficient de a transmite informații utile pe înțelesul copiilor.

3. Sortimentul Kaufland include sute de produse marcă proprie pentru diete speciale, precum K-free sau K-bio. Cum decideți ce produse să aduceți în magazin și cum răspundeți nevoilor clienților cu cerințe alimentare speciale?

Ascultându-i. Pentru unii, o alimentație sănătoasă e o alegere. Pentru alții, e o necesitate. De aceea, am construit un sortiment dedicat, cu peste 1.300 de produse bio, vegane, fără gluten sau lactoză. Marca proprie K-free este gândită pentru accesibilitate și calitate cu adresabilitate către cei care au nevoie de opțiuni alimentare speciale. Întreg sortimentul de paste K-free este realizat de către un producător local, iar produsele sunt distribuite în toată rețeaua de magazine, în cele 8 țări în care activăm.

Deciziile de listare țin cont de cerere, dialog cu comunitățile și parteneriate strategice. De peste 6 ani, colaborăm cu Asociația Română pentru Intoleranță la Gluten. Împreună, am adus României titlul World Guinness Record pentru cea mai mare porție de paste fără gluten și am organizat prima caravană națională de informare „România fără gluten”: 10 orașe, 1.500 de participanți la sesiunile de informare, 870 testări pentru boala celiacă și 370 medici formați într-un program acreditat de Colegiul medicilor.

4. Un exemplu emoționant este sprijinul constant acordat comunității din Ponorâta. Ce v-a marcat personal din această experiență?

Faptul că educația chiar poate schimba vieți. Acum 10 ani, în Ponorâta, la școală veneau doi copii. Astăzi, sălile sunt pline, grădinița a fost extinsă, elevii merg la liceu, iar unii dintre ei visează chiar la facultate.

Kaufland este prezent acolo din 2015. Masa caldă zilnică și tichetele sociale oferite pentru prezență și rezultate școlare au fost esențiale. Într-o comunitate unde hrana zilnică nu e garantată, o mâncare caldă la prânz poate face diferența dintre abandon școlar și o șansă reală la un viitor mai bun.

Ce m-a marcat personal? Bucuria copiilor când primesc un ghiozdan nou, curiozitatea lor, încrederea că pot visa mai departe. Ponorâta nu e o poveste despre caritate. E o lecție despre potențial, răbdare și impact pe termen lung.

5. Kaufland România investește nu doar în clienți, ci și în echipă – cu servicii medicale, activități sportive și inițiative de sănătate. Cum vedeți legătura dintre grijă pentru angajați și succesul pe termen lung al companiei?

Oamenii sănătoși construiesc companii sănătoase. La Kaufland, avem o cultură organizațională care pune pe primul loc starea de bine a echipei – de la servicii medicale gratuite, până la campanii dedicate nutriției, activități sportive și inițiative de prevenție.

Investim constant în sănătatea fizică și emoțională a colegilor noștri, pentru că știm că motivația, retenția și performanța vin atunci când oamenii se simt respectați și susținuți.

Grija pentru angajați nu e un beneficiu. E fundația unui business performant pe termen lung.

6. România se confruntă cu provocări serioase legate de nutriția copiilor. Ce credeți că ar trebui să facă mai mult mediul de business pentru a susține sănătatea publică?

România are una dintre cele mai ridicate rate de obezitate infantilă din Europa. Este o problemă majoră, iar soluțiile nu pot veni doar din partea statului sau unei singure companii. E nevoie de un efort colectiv – stat, companii, ONG-uri, părinți, specialiști. Fiecare are un rol. Mediul de business are forța de implementare, de scalare și de inovație.

Iar dacă vrea să contribuie real la sănătatea publică, trebuie să treacă de la CSR de imagine la intervenție cu impact. Pe termen lung, în școli, în comunități, în mentalitate.

7. Cum se reflectă angajamentul Kaufland față de sustenabilitate în deciziile de achiziție de la producători locali și în extinderea portofoliului de produse vegane și pe bază de plante?

În politica de achiziții, prioritizăm parteneriatele locale. Concret, peste 85% din produsele alimentare de la Kaufland sunt românești.

În 2024, achizițiile de bunuri și servicii de la furnizorii locali au depășit 2,93 miliarde euro – o abordare care susține economia, reduce impactul asupra mediului și asigură prospețimea la raft.

În paralel, extindem constant gama de produse vegane și pe bază de plante. Deși segmentul e încă unul de nișă, interesul este în creștere – iar marca proprie K- take it veggie oferă opțiuni sustenabile, accesibile și relevante pentru noile obiceiuri de consum.

Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Sustainability Index Magazine nr. 3. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/

Bridging the Gap between Sustainability Theory and Real-World Action

Bridging the Gap between Sustainability Theory and Real-World Action

Antonio firmly believes that “sustainability is the only option we have.” But are businesses truly behaving as if that were the case? Genuinely ambitious sustainability is still far from standard practice. Too many companies treat it as an obligation or a box to check rather than as a strategic priority. This reactive approach limits the potential for meaningful change. Words–actions alignment is vital for driving real impact, and it all starts with leadership. As Antonio reflects, sustainability only delivers lasting change when it’s rooted in culture. When leaders make it a clear priority and hold themselves accountable, it sends a powerful signal across the organization.

Antonio Vizcaya Abdo is a Sustainability Advocate and Solutionist committed to advancing business action for the benefit of people and the planet. He is also a bridge between two often disconnected worlds: academia and business. With a background in strategy, consulting, and academia, he helps organizations embed sustainability into core operations, with expertise including materiality assessments, impact strategies, and alignment with frameworks such as GRI, SASB, and TCFD. As a professor and advisor, Antonio connects theory and practice. Both youth and leaders need clear pathways and tools to understand how their daily choices contribute to broader sustainability goals. Education is a key enabler – a bridge between awareness and action that unlocks the deeper understanding needed to drive real transformation.

In this exclusive interview for the yearbook Sustainability Index Magazine #3, Antonio shares the lessons he has learned from working at the intersection of sustainability theory and real-world application – and how we can make sustainability relatable by grounding it in everyday life, roles, and decisions.

1.As a LinkedIn Top Voice on sustainability, you have a front-row seat to evolving narratives in corporate responsibility. What is the most critical mindset shift companies must adopt to move from sustainability as a “trend” to sustainability as a business imperative?

Sustainability is not a novelty. Many companies have been addressing it for years, and real progress has been made. However, there’s still a long way to go before it becomes central to the corporate agenda.

The most urgent shift right now is moving from general support to a clear understanding of the business case. Companies need to strengthen their ability to assess the return on sustainability investments.

This isn’t easy. Despite a growing body of research showing the benefits of integrating sustainability, many businesses still struggle to measure impact in ways that inform decision-making.

Building the technical capacity to evaluate outcomes, quantify value creation, and connect sustainability efforts to business performance is what will ultimately shift the conversation from trend to strategy.

2.The introduction of CSRD is a game-changer. From your perspective, are businesses truly embedding sustainability into their core strategy, or do you see a risk of “compliance-first, real impact-later” approaches dominating the landscape?

There’s a bit of both. Many businesses today recognize that sustainability must be embedded in strategy. They see it as part of business continuity and long-term planning.

At the same time, a large number still spend more time meeting reporting requirements than thinking about how to use those processes to drive meaningful change. Regulations like the CSRD represent a unique opportunity. They can either be treated as a box-ticking exercise or leveraged to reshape priorities and bring clarity to internal decision-making.

A report I recently read shows that many companies undergoing CSRD processes found it a useful framework for enhancing their sustainability approach. When used effectively, regulation isn’t a constraint. It becomes a structure that supports better planning, risk management, and value creation.

3.Sustainability leadership now requires navigating shifting regulations, stakeholder expectations, and systemic innovation. What are the top three skills or mindsets that will define the next generation of sustainability leaders? Where do current leaders fall short?

Resilience, creativity, and curiosity. Resilience is critical to navigate uncertainty and push forward when faced with resistance or inertia. Creativity is needed to rethink conventional business models and develop new solutions. Curiosity enables leaders to ask better questions, stay open to learning, and connect sustainability to all parts of the organization.

Many current leaders still operate within traditional frameworks and tend to approach sustainability through a risk or compliance lens. The next generation must go further: thinking systemically, engaging diverse voices, and embracing the complexity of the transition we are navigating.

4.The conversation around sustainability is often dominated by “E” (environmental) concerns. How can we elevate the “S” (social) in ESG? What concrete steps should businesses take to ensure worker rights, fair wages, and diversity are not just add-ons, but fully integrated into sustainability strategies?

The social dimension of sustainability varies significantly by region. In some countries, issues like public safety, corruption, or basic human rights may take precedence over others. There’s no one-size-fits-all approach. The best starting point is understanding your organization, its context, and its resources. Long-term planning is key, but identifying low-effort, high-impact actions can help build early momentum.

Companies should also consider aligning with local regulations and exploring certifications that offer structured guidance. These tools can help prioritize action, build internal capacity, and ensure that social impact efforts are consistent, measurable, and relevant.

5.Greenwashing continues to undermine corporate credibility. What are the clearest red flags that expose performative sustainability?

A clear red flag is disproportionate focus on communication over substance. Many companies have emphasized marginal or one-off actions in recent years, creating inflated expectations and increasing the risk of greenwashing. In response, some are now falling into the opposite trap: “greenhushing,” where they under-communicate out of fear of criticism.

What we’re seeing now is a move toward more mature communication. The priority is to avoid showcasing progress before it’s measurable and to move away from storytelling based on isolated initiatives. Still, going silent is not the answer. Lack of communication creates confusion, weakens trust, and slows down engagement. The focus should be on transparent, balanced communication that reflects real progress and acknowledges the work still to be done.

The interview was initially published in the bilingual yearbook Sustainability Index Magazine no. 3, published in August 2025. You can flip through it here: https://sustainabilityindex.ro/sustainability-index-magazine-2025/